Gaudeamus 2024: Listă de dorințe și recomandări

Săptămâna asta are loc ediția nr. 31 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România 2024 (4-8 decembrie; Pavilionul B2 Romexpo), o ediție care-l are drept președinte de onoare pe scriitorul Mircea Cărtărescu. Deși, ca în fiecare an, vor fi cărți care vor ajunge din tipar direct în târg, pentru o mai bună organizare recomand să plecați totuși de-acasă cu o listă bine pregătită și să consultați dinainte programul evenimentelor și amplasarea standurilor. Ca de obicei, mi-am făcut și eu lista de dorințe pentru anul ăsta, precum și cea de recomandări care sper să fie de folos și altor cititori. 

Listă de dorințe Gaudeamus 2024 

FICȚIUNE

* Copilul domnului, de Cormac McCarthy (Ed. Polirom; trad. Dan Croitoru): După două ecranizări celebre care mai mult m-au speriat (Nu există țară pentru bătrâni & Drumul) l-am cam ocolit pe Cormac McCarthy, dar anul ăsta l-am descoperit cu duologia sa scrisă la bătrânețe (Pasagerul & Stella Maris) și am fost complet fascinată de scriitura și gândirea lui, așa că abia aștept această nouă apariție (care este, de fapt, o operă de tinerețe).  

* Loxandra, de Maria Iordanidou (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. rom. Claudiu Sfirschi-Laudat): O carte despre care nu știam nimic, dar a cărei descriere m-a făcut tare curioasă: „Cronică a unei familii și a unui oraș, romanul luminos și mustind de viață al Mariei Iordanidou – inspirat de bunica sa – ne poartă printre muzici, arome, miresme și culori, îndemnându-ne să ne înfruptăm din fericirea firavă care curând avea să fie curmată de un alt chip al timpului.”

* Caietul interzis, de Alba de Céspedes (Ed. Humanitas Fiction; trad. Gabriela Lungu): O carte recomandată de o prietenă și pe care voiam demult s-o citesc, recent reeditată (ediția veche a apărut acum mai multe zeci de ani cu titlul Caiet proscris). Considerat un precursor al romanelor Elenei Ferrante, Caietul interzis explorează universul intim feminin într-o vreme în care femeile abia începeau să-și câștige și să-și cunoască vocea. 

* Spiritul slujitor, de Leigh Bardugo (Ed. Trei; trad. rom. Alexandra Fusoi; orig. The Familiar): Norma mea de romance-uri este de unul pe an, așa că mă bucur de această apariție pentru că anul ăsta nu am bifat-o. 

* Alice în Țara Minunilor. Alice în Țara din Oglindă, de Lewis Carroll (Ed. Cartier; trad. rom. Dan Sociu): O nouă traducere în română a acestei cărți-cult-clasice într-o colecție cum ar trebui să fie mai multe pe la noi, „Cartier de colecție”. 

* Înțepătura de albină, de Paul Murray (Ed. Bookzone; trad. rom. Justina Bandol): Până avem parte și de laureatul Booker 2023 (Prophet Song, Paul Lynch) a apărut în română romanul lui Paul Murray, unul dintre favoriții de anul trecut. 

* Inventatorul, de Miguel Bonnefoy (Ed. Trei; trad. rom. Lucia Vișinescu): Romanul câștigător al Grand Prix du Roman  de l’Académie française 2024 și Prix Femina 2024. Am citit acum câțiva ani Ereditate (care a fost Goncourt Alegerea Romaniei) și mi-a plăcut. 

* Tristul tigru, de Neige Sinno (Ed. Trei; trad. rom. Svetlana Cârstean): Un alt titlu din spațiul literar francez care vine cu o pleiadă de premii literare după el: Prix Littéraire Le Monde, 2023, Prix Femina, 2023 Goncourt des Lycéens, 2023, Prix Les Inrockuptibles, 2023, Prix Goncourt, alegerea României, 2023, Premio Strega Europeo, 2024. 

* Premiul Nobel 2024: o să găsiți la târg și cărțile laureatei cu Nobel de anul ăsta, Han Kang, la standul Editurii Art: Vegetariana, Disecție și Cartea albă (toate în traducerea Iolandei Prodan). Am citit la apariție Vegetariana (am și scris despre ea), mi s-a părut o proză viscerală surprinzătoare și interesantă, dar nu m-a făcut să citesc și celelalte cărți, însă acum aș fi curioasă să citesc Greek Lessons care sper să se traducă. 

NONFICȚIUNE

* Determinat. O știință a vieții fără liber arbitru, de Robert Sapolsky (Ed. Publica; trad. rom. Dan Crăciun): Continuare a deja clasicului Behave, Determinat explorează ceea ce știm (până acum) despre felul în care funcționează conștiința. Mai sunt câteva cărți interesante pe tema asta pe care le puteți găsi la târg, dar vă zic despre ele mai jos, la recomandări. 

* Eseuri despre știință și artă, de Eric R. Kandel (Ed. Polirom; trad. rom. Adina Avramescu): O altă carte care cercetează misterele creierului, de data asta în legătură cu emoțiile artistice. Am mai citit de Eric R. Kandel (laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină) Mintea tulburată și mi-a plăcut mult. 

* Călătoria minții. Cum a apărut gândirea din haos, de Ogi Ogas, Sai Gaddam (Ed. Humanitas; trad. rom. Walter Fotescu; orig. Journey of the Mind): La Humanitas au apărut toamna asta mai multe cărți dedicate minții umane (vezi mai jos), sunt curioasă și de aceasta din urmă pe care încă nu am văzut-o, probabil va veni din tipar direct în târg: „Călătoria minții este prima carte care oferă o expunere unificată a minții și care explică în ce fel conștiința, limbajul, identitatea personală și civilizația au apărut treptat din haos. Călătoria începe cu trei miliarde de ani în urmă, odată cu apariția celei mai simple minți posibile din univers, și ajunge, trecând prin forme de viață tot mai complexe, la conștiința noastră și la supermintea manifestată la nivelul civilizației globale.” 

* Materialele lumii. O poveste plină de substanță a trecutului și viitorului nostru, de Ed Conway (Ed. Pilot Books; trad. rom. Cosmin Nare): O carte despre șase substanțe din istoria omenirii (nisipul, sarea, fierul, cuprul, uleiul și litiul) care au influențat-o în feluri diferite. Este o altă istorie alternativă a lumii spusă din perspectiva unor substanțe la care nu ne gândim, poate, ca fiind de importanță majoră. Pe aceeași temă mai este și o apariție mai veche, Zece materiale minune. Și poveștile lor incredibile, de Mark Miodownik.

* Rusia mea. Perspectiva unui scriitor autoexilat în Occident, de Mihail Șișkin (Ed. Curtea Veche; trad. rom.): Pentru că vreau să știu, să înțeleg. 

* Despre basme, de J.R.R. Tolkien (Ed. Rao): Tolkien are o înțelegere profundă asupra literaturii și a limbajului, așa că mi-am propus să mă uit pe acest volum și să văd cum este ediția în română. Momentan, nu am reușit să aflu nici traducătorul, așa că o să profit de târg ca să arunc o privire pe carte. 

* O baie în iaz, pe ploaie. O lecție despre scris, citit și viață de la patru maeștri ruși ai prozei scurte, de George Saunders (Ed. Trei; trad. rom. Iulian Bocai; orig. A Swim in a Pond in the Rain): O carte despre literatura rusă a secolului XIX, dar și despre literatură în general, descrisă drept „O odă închinată scriitorilor și cititorilor.“ (Oprah Daily). Nu am cum să rezist la așa ceva. 

* Lumea. O istorie de familie, de Simon Sebag Montefiore (Ed. Trei; trad. rom. Anca Bărbulescu, Smaranda Nistor, Diana Zotea): Mi se pare interesantă această idee a unei familii urmărită de-a lungul istoriei umanității în locuri și timpuri diferite. Cred că va fi o lectură interesantă. 

* Zorii creștinismului. Oamenii și zeii în vremea magiei și miracolelor, de Robert Knapp (Ed. Humanitas; trad. rom. Sergiu‑Adrian Adam; orig. The Dawn of Christianity): La Humanitas au apărut toamna asta mai multe cărți dedicate acelei epoci „întunecate” de la finalul Antichității și începutul Evului Mediu (Ultima generație păgână, de Edward J. Watts, și Pavel, apostolul păgânilor, de Paula Fredriksen), iar această carte despre oamenii obișnuiți care au stat la temelia noii religii a creștinismului va ajunge, probabil, direct în târg. În viitor va apărea tot la Humanitas și o altă carte foarte interesantă a aceluiași istoric, Invisible Romans. Prostitutes, outlaws, slaves, gladiators, ordinary men and women... the Romans that history forgot. 

CĂRȚI PENTRU COPII 

* Trezirea, Somnorilă! A venit Moș Nicolae, de Eleonore Schmid (Ed. Frontiera; trad. rom. Iulia Dromereschi): Nu prea sunt cărți cu și despre Moș Nicolae, așa că mă bucur de apariția asta. 

* Hai să facem artă!, de Marion Deuchars (Ed. Frontiera; trad. rom. Ileana Achim): O carte cu idei și activități de desen pentru copii și o ocazie de a învăța prin joacă despre artă și istoria artei. 

* Un Crăciun la Hogwarts, de J.K. Rowling (Ed. Arthur; trad. rom. Florin Bican; il. Ziyi Gao): Prin niște figurine de jucărie Ilinca a descoperit anul ăsta universul Harry Potter, însă încă nu are răbdare să citim romanele (deși le avem acasă pe cele ilustrate de Jim Kay), așa că apariția asta este numai bună ca să intre în universul de la Hogwarts și să cunoască mai bine personajele. 

* Flautul fermecat. Povești muzicale (Ed. Litera; il. Jessica Courtney-Tickle): Avem și celelalte povești din serie și Ilincăi îi plac mult. 

* Poveste de iarnă, de Jill Barklem (Ed. Cartea Copiilor; trad. rom. Mara Wagner): La fel ca mai sus. 

* Regatul animalelor (carte cu sunete) (Ed. Litera mică): Din motive evidente, asta este o carte pentru Flavia care, pe lângă că rupe cărțile (ceea ce Ilinca nu a făcut niciodată), începe să le descopere și în alte feluri cu plăcere. 

Recomandări Gaudeamus 2023

FICȚIUNE

* Soarele negru, de Bogdan-Alexandru Stănescu (Ed. Trei): Am scris ieri în articolul de noutăți despre romanul ăsta abia apărut și care mi-a plăcut mult, așa că o să mă autoplagiez aici: Pentru mine Soarele negru va fi, probabil, romanul anului în literatura română. Mă așteptam să-mi placă (după cele două precedente, Copilăria lui Kaspar Hauser și Abraxas), dar tot am fost surprinsă de cât de mult mi-a plăcut și acest nou roman. Un roman-arbore din care se ridică numeroase fire narative într-o construcție aproape halucinantă, dar pe care autorul o controlează extrem de bine și care te ține prins în ițele țesute cu măiestrie. Mie mi se pare că Bogdan-Alexandru Stănescu este, în primul rând, un foarte bun cititor și în asta stă mare parte din forța narațiunilor sale (nu toți scriitorii sunt și buni cititori, dar cei mai buni sunt). Și un alt lucru pe care-l simt extrem de acut în romanele sale (și care mi se pare că lipsește în literatura română contemporană) este anvergura povestirii: avem mulți scriitori care sunt foarte ancorați într-un aici și acum narativ pe care nu-l pot depăși (deși unii dintre ei sunt foarte buni în a explora acest aici și acum), însă BAS reușește să creeze povești cu adâncime (temporală, spațială, simbolistică, culturală, literară...) și să scape din acest prezent perpetuu (un alt scriitor care reușește asta este Mircea Cărtărescu, și el, la fel, un foarte bun cititor). Soarele negru este o nebunie de carte, iar această trilogie „a familiei” va rămâne emblematică în literatura noastră (cărțile se pot citi și independent, însă își îmbogățesc semnificațiile dacă sunt citite împreună în ordinea apariției). 

* La marginea unui codru nesfârșit, de Leo Vardiashvili (Ed. Trei; trad. rom. Mihaela Buruiană): La fel ca mai sus, cu mențiunea că despre cartea asta voi vorbi și la târg, sâmbătă 7 decembrie, de la ora 13.00: Un roman-basm, o poveste care amintește, involuntar, de A opta viață, de Nino Haratischwili, deși este mai puțin ambițioasă ca număr de pagini, dar este mai ambițioasă ca profunzime literară. Leo Vardiashvili reușește să amestece într-un mod insolit realitatea cu ficțiunea și politica cu mitologia. La marginea unui codru nesfârșit este o poveste despre o lume contemporană în care pare că viața de imigrant sau de fugar devine tot mai mult o realitate constantă, însă reușește să facă posibil și un refugiu într-o lume fabuloasă pe care o considerăm a aparține basmelor și în care învățăm să nu mai credem de la o vârstă încolo (am mai regăsit amestecul ăsta de gândire realist-fabuloasă și în romanele Narinei Abgarian unde este la fel de emoționant și înduioșător). Și, dincolo de poveste, de realitățile triste ale unei politici care în continuare naște frământări în Georgia contemporană, personajele lui Vardiashvili sunt cele care te cuceresc cel mai tare; chiar și personajele episodice au o imensă forță de convingere. Cu o structură ca de basm (personaje adjuvante, antagoniști care pun piedici, suspans, căutarea Eroului, întâmplări halucinante ce se petrec parcă ca prin vis), accentuată de personajele pitorești și peisajele atemporale ale Georgiei, romanul îți dă acut senzația că dincolo de fațade există (și vor exista mereu) bucurii și fapte profund umane în care ne putem încrede (precum ospeția: o replică ce revine des în roman este un proverb georgian de o simplitate & umanitate deconcertantă: „Un oaspete e un dar de la Dumnezeu”). 

* Florida, de Lauren Groff (Ed. Curtea Veche; trad. rom. Ludovic-Ștefan Skultety): Un volum de proză scurtă contemporană, surprinzător și incitant, mai ales după ce citești precedentul roman al autoarei cu tematică medievală, Matrix.  

* Răgazul unui zeu bătrân, de Sebastian Barry (Ed. Trei; trad. rom. Petru Iamandi): M-am bucurat să-l văd pe Sebastian Barry tradus la Anansi, eu l-am descoperit acum câțiva ani la Litera cu Zile fără sfârșit și mi se pare un prozator excelent și care ar merita să fie mai bine cunoscut. 

* Mereu cu gândul la ea, de Jean-Baptiste del Amo (Ed. Trei; trad. rom. Mihaela Stan): Cartea câștigătoare a Premiului Goncourt 2023, acum și în română. 

NONFICȚIUNE 

* Cântecul celulei. O explorare a medicinei și a ființei umane reînnoite, de Siddhartha Mukherjee (Ed. Trei; trad. rom. Dan Crăciun; orig. The Song of the Cell): Am citit cartea asta la începutul toamnei cu interes și fascinație pentru tot ceea ce înseamnă viață, dar și pentru toți oamenii de știință care și-au dedicat viețile cercetării și cunoașterii. Este una dintre cele mai bune cărți de popularizare a științei pe care le-am citit, atât prin subiect (funcționarea diferitelor tipuri de celule umane, de la neuroni la ovule, globule albe și roșii, limfocite B și T ș.a.), cât și prin abordarea autorului (o scriitură foarte prietenoasă alături de o organizare foarte bună a materialului științific). A fost o carte pe care am citit-o pe nerăsuflate, aproape ca pe un roman de suspans, însă suspansul era întreținut aici de fascinația pentru această cea mai mică unitate a vieții și metamorfozele sale neîncetate care se petrec zi de zi, secundă după secundă în corpurile noastre. Remarcabilă carte!

* Patriot. Memorii, de Aleksei Navalnîi (Ed. Litera; trad. rom. Gabriel Tudor): Cred că în momentul ăsta politic nu găsești o carte mai bună de citit. 

* Creanga de aur. Un studiu despre magie și religie, de James Frazer (Ed. Trei, trad. rom. Cristina Jinga): O apariție de excepție, un volum clasic apărut într-o ediție revizuită și bine îngrijită. Este o carte despre puterea poveștilor și a simbolurilor pentru gândirea umană, o analiză pertinentă și deschizătoare de orizonturi culturale. 

* Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei (1919–1929), de Wolfram Eilenberger (Ed. Trei; trad. rom. Dan Siserman): Inițial m-a cam speriat titlul și prezentarea acestei cărți, am crezut că e ceva ce nu mi s-ar potrivi ca cititor, poate prea academic, poate prea filozofic, poate dintr-o cultură prea înaltă pe care n-o stăpânesc. Însă a fost nevoie să citesc doar primul capitol ca să-mi dau seama că mă înșel și să fiu cucerită atât de stilul autorului, cât și de conținutul cărții. Un volum care încearcă să reviziteze perioada interbelică și progresul cunoașterii de atunci prin prisma a patru gânditori de marcă (Ludwig Wittgenstein, Walter Benjamin, Ernst Cassirer și Martin Heidegger) care sunt excelent puși în contextul epocii, dar și al operei lor. Cartea are și un volum în oglindă ce are ca protagoniste patru gânditoare de marcă, sper să fie și acesta tradus: The Visionaries. Arendt, Beauvoir, Rand, Weil and the Salvation of Philosophy. 

* Stare de bine, de Sophie Blackall (Ed. Frontiera; trad. rom. Ruxandra Câmpeanu): O carte bună de cadou pentru anul ce va veni și care propune câte o bucurie simplă (în text & imagine) pentru fiecare dintre cele 52 de săptămâni ale anului. Este o carte despre bucurii simple născută într-o perioadă de teamă și tristețe. 

* Inventarea trecutului. 50 000 de ani de cultură, conflict și conexiuni, de Tamim Ansary (Ed. Corint; trad. rom. Alina Popescu): O excelentă analiză istorică a conexiunilor dintre societăți și culturi și care ne dă o perspectivă interdisciplinară și complexă asupra istoriei umane. (Am mai scris despre ea recent în articolul Intersecții culturale).

* Ziceam mai sus că vor urma aici mai multe recomandări de cărți de neuroștiințe, este vorba în primul rând despre un volum apărut acum câteva luni, Psych, de Paul Bloom (Ed. Curtea Veche; trad. rom. Andreea Tudorică), o inițiere accesibilă și cuprinzătoare în ceea ce înseamnă funcționarea creierului uman, alături de alte trei volume apărute la Humanitas luna trecută: Conștiința. Cum dă naștere materia gândirii, de John Parrington (trad. rom. Alexandru Babeș), Ce înseamnă să fii om. Istoria conștiinței din Paleolitic până azi, de Charles Foster (trad. rom. George Arion Jr.) și Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea codurile pe care le folosim pentru a gândi, a vorbi și a trăi, de Viorica Marian (trad. rom. Iulian Comănescu).

CĂRȚI PENTRU COPII 

* Decebal și un solomonar misterios, de Simona Antonescu (Ed. Polirom; il. Radu Răileanu): Minunata serie „Istoria povestită copiilor”, care își propune să familiarizeze copiii cu istoria României, va fi reeditată la Ed. Polirom într-o nouă prezentare grafică.  

* Au apărut două cărți noi în seria „Tina Balerina”, de Marilyn Singer, serie pe care Ilinca o iubește la nebunie: Tina și primii ei pantofi de step și Tina și primele ei patine (Ed. Nemi; trad. rom. Anastasia Gavrilovici; il. Alexandra Boiger)

* Săniuța roșie, de Erin Guendelsberger (Ed. Nemi; trad. rom. Cristina Nan; il. Elizaveta Tretyakova): O frumoasă și emoționantă poveste de iarnă, despre bucuriile zăpezii, magia Crăciunului și toate clișeele astea care ne plac în decembrie. 

* Un Crăciun distractiv cu Pettson și Findus. Decorațiuni festive, de Sven Nordqvist (Ed. Panda; trad. rom. Petru Aron Costeschi):  O carte de activități crăciunești cu Pettson& Findus.