Caută în blog

O seară la bar

O seară la bar

Beții legendare, glume de tavernă, cocktailuri și ritualuri specifice barului, oameni și povești, personaje pitorești desprinse parcă din benzile desenate și cărțile copilăriei, totul se amestecă în amintirile lui J.R. Moehringer, iar barul Dickens din Manhasset, New York, devine, prin el, un loc mitic.

Uneori barul mi se părea cel mai bun loc din lume, în alte seri mi se părea lumea însăși. După o zi absolut istovitoare la Times, i-am găsit pe bărbați strânși în cerc la capătul barului unde era Unchiul Charlie. Își aranjaseră ornamentele din cocktailuri în forma sistemului solar, cu o lămâie în locul soarelui, și mișcau măslina în jurul lămâii, explicându-și unul altuia de ce în New York se întuneca înainte de California, de ce se schimbă anotimpurile, câte milenii mai aveam până când totul va dispărea. M-am oprit în spatele lor și am lăsat conversația să orbiteze în jurul meu. Da' ce e de fapt o gaură neagră? O chestie care absoarbe tot ce întâlnește în cale. Deci e ca fosta mea? Da, doar că mai mică. O să-i spun că ai zis asta. O gaură neagră e ca Marele Canion cu mai multă gravitate. Nu gravitate, fraiere – gravitație. Și eu ce-am zis? Ia-o așa – universul se menține prin gravitație, dacă fosta ta se menține e grav. Nu folosi măslina pentru pământ, urăsc măslinele. Ce-ai cu măslinele? Sâmburii – nu-mi place mâncarea care mă atacă. Cine pula mea a mâncat Marte? Îmi pare rău, eu dacă văd că e o cireașă, o mănânc. Cât de mare e pământul de fapt? Patruzeci de mii de kilometri diametru. A, nu pare chiar mult de mers pe jos. Tu nu mergi pe jos nici până la colț după Daily News. Vrei să zici că toată lumea din bodega asta se mișcă acum cu o sută șapte mii de kilometri pe oră? Nu-i de mirare că sunt așa amețit, în pula mea.

Bărbații s-au oprit din vorbit și și-au contemplat uimiți sistemul solar din condimente. Singurele sunete erau o tuse seacă, scăpăratul unui chibrit, Ella Fitzgerald cântând scat la casetofon și, pentru o fracțiune de secundă, chiar am simțit cum Publicans brăzda cosmosul. 

 

J.R. Moehringer, Dulcele bar

Tandrețe și testosteron, despre „Dulcele bar”, de J.R. Moehringer

Fragmente „Dulcele bar”, de J.R. Moehringer

Scrie un comentariu

Anuleaza

Abonează-te la

Newsletter

Clubul cititorilor de cursă lungă