Cărți interesante octombrie 2024

„Bărbaților le e teamă că femeile vor râde de ei. Femeilor le e teamă că bărbații le vor ucide”, (Margaret Atwood în Mama tuturor întrebărilor, de Rebecca Solnit, Black Button Books, 2020, trad. rom. Anca Dumitrescu)

Suntem în plin sezon al premiilor literare, avem câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2024, Han Kang, tradusă în limba română de Iolanda Prodan la Editura Art (Vegetariana, Disecție și Cartea albă), precum și cele patru mari premii literare franceze: Goncourt (Houris de Kamel Daoud, în pregătire la Anansi. World Fiction, Editura Trei, trad. Irinel Antoniu), Renaudot (Jacaranda, de Gaël Faye, în traducere tot la Editura Trei, în colecția „Fiction Connection”) și Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze & Premiul Femina (acordate aceleiași cărți, Le Rêve du jaguar, de Miguel Bonnefoy, ați ghicit: tot în traducere la Ed. Trei, autorul fiind deja publicat tot acolo acum ceva timp cu romanul Ereditate). Așteptăm cu interes și Premiul Booker pe 12 noiembrie.

Așa cum era de așteptat, octombrie a fost o lună plină de apariții noi, iar noiembrie și începutul lui decembrie (când va avea loc Gaudeamus, în perioada 4-8 decembrie) va fi și mai și. Încet-încet apar și cărțile de Crăciun, mai întâi cele pentru copii, apoi și romanele de relaxare pentru cei mari. Mai jos, ca în fiecare lună, selecția mea subiectivă a aparițiilor editoriale interesante din octombrie, alături de câteva cuvinte despre cărțile citite, plus Top 10 vânzări carte românească și carte străină în lanțul librăriilor Cărturești.

Cărți interesante octombrie 2024

FICȚIUNE

Ficțiune literară

• Pravila borfașului, de Colson Whitehead: „Pe fundalul mizer și tensionat al New Yorkului anilor 1970, familia borfașului, acum retras din branșă, Ray Carney, același din romanul Trișorii din Harlem, își continuă saga. Un roman despre aspirație, crimă, familie, identitate și conexiuni, care devine comic prin juxtapunerile corupției și brutalității cu detaliile funcționării unei afaceri cu mobilă.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Bogdan Perdivară)

• Pierderea judecății, de Ariana Harwicz: „Bazat pe experiențele personale ale autoarei, precum și pe o serie de cazuri de violență domestică, Pierderea judecății explorează teme de maximă actualitate precum problema imigranților, politica internațională, identitatea religioasă, dar și un subiect extrem de spinos, cel al divorțului marcat de acuzații de abuz. Comparată adesea cu Nathalie Sarraute, Virginia Woolf și Sylvia Plath, Ariana Harwicz este starul rock al literaturii argentiene de astăzi. Proza ei profund originală, caracterizată prin violență, erotism, dar și un lirism desăvârșit, își propune să dinamiteze clișeele ce înconjoară noțiunile de familie, cuplu și maternitate.” (Ed. Vellant; trad. Cornelia Rădulescu)

• Soția călătorului în timp, de Audrey Niffenegger: „Clare Abshire şi Henry DeTamble s-au întâlnit când ea avea şase ani, iar el, treizeci şi şase. Și s-au căsătorit când ea tocmai împlinise douăzeci şi trei, iar el, treizeci și unu. Oricât de imposibil ar pårea. cei doi îşi trăiesc povestea de dragoste prinşi în plasa timpului ca într-o pânză de păianjen. Diagnosticat cu o boală neverosimilă şi extrem de rară, din cauza căreia ceasul său biologic se resetează periodic, Henry se trezește adeseori pierdut în timp, atras ca un magnet spre momentele de intensitate emoțională atât din trecut. cât și din viitor. Disparițiile sale sunt spontane, iar în urma lui nu rămâne nici un indiciu care să le spună celor dragi unde a dispărut, dacă e bine sau când se întoarce.” (Ed. Art; trad. Ona Frantz)

• Florida, de Lauren Groff: „Lauren Groff ne transportă într-o lume deopotrivă domestică și sălbatică, în care pericolele lumii naturale par să stea veșnic la pândă. Însă cele mai mari amenințări și mistere sunt de natură emoțională, psihologică. Scriitura, amintind de existențialism și realismul magic, e străbătută de valuri de tristețe, de câte o străfulgerare de cruzime, iar senzația de singurătate și obsesia trecerii timpului sunt omniprezente. Cu o precizie și o eficiență uimitoare, autoarea punctează momentele, deciziile și legăturile din spatele plăcerii și durerii umane, al speranței și al disperării, al iubirii și al furiei – tot ce ne face să ne simțim vii.” (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Ludovic-Ștefan Skultety)

• Banchetul anual al confreriei groparilor, de Mathias Énard: „Profund marcat de spiritul caracteristic și de strălucirea enciclopedică a lui Mathias Énard, Banchetul anual al confreriei groparilor este un roman captivant, în care granițele dintre trecut și prezent se dizolvă constant pe un fundal rabelaisian de excese, și, totodată, un elogiu paradoxal de macabru adus bogăției vieții.” (Ed. Nemira; trad. Cristian Fulaș)

• Viața e mai dreaptă decât moartea, de Narine Abgarian: „Viața e mai dreaptă decât moartea scrisă de Narine Abgarian este o carte despre cei care au supraviețuit războiului. Și despre cei care n-au supraviețuit. Treizeci și una de povestiri înlănțuite despre locuitorii orășelului armean Berd, aflat la granița cu Azerbaidjanul, a căror viață e schimbată pentru totdeauna de războiul (cât se poate de real) care abia s-a încheiat (sau poate nu).” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Luana Schidu)

• Baba Iaga a facut un ou, de Dubravka Ugrešić: „Potrivit unui mit slav, Baba Iaga este o vrăjitoare care trăieşte într-o casă construită pe picioare de găină şi răpeşte copii mici. În Baba Iaga a făcut un ou, faimoasa scriitoare Dubravka Ugrešić transformă legenda într-o poveste modernă despre feminitate, îmbătrânire, identitate şi dragoste.” (Ed. Polirom; trad. Octavia Nedelcu)

• Vârsta fragilă, de Donatella Di Pietrantonio: „Cu scriitura ei tensionată, vibrantă şi profundă, prin intermediul căreia ne poate face să simţim greutatea unei priviri şi sunetul unei întrebări fără răspuns, Donatella Di Pietrantonio investighează încă o dată brutalitatea şi forţa care se află la temelia oricărei familii.” (Ed. Polirom; trad. Mihaela Găneț)

• Răgazul unui zeu bătrân, de Sebastian Barry: „Recent pensionat, fostul polițist Tom Kettle se stabilește într-o căsuță de pe domeniul unui castel victorian cu poalele scăldate de Marea Irlandei. De luni de zile abia dacă a mai văzut pe cineva, întrezărind doar silueta proprietarului excentric al casei și pe cea a unei tinere mame înfricoșate, care s-a mutat alături. Câteodată, își amintește cu drag de propria familie, de soția June și de cei doi copii, Winnie și Joe. Dar când la ușa sa bat doi foști colegi, care-l iscodesc despre un caz vechi de zeci de ani, se vede atras în vâltoarea întunecată a unui trecut cu care încă nu s-a împăcat.” (Ed. Trei; trad. Petru Iamandi)

Ficțiune contemporană

• Soldat Marinar, de Claire Kilroy: „Cartea explorează ciocnirea dintre iubirea feroce pentru fiinţa plăpândă căreia i-a dat naştere şi schimbarea radicală la nivelul identităţii, autonomiei şi creativităţii prin care trece o mamă izolată şi lipsită de sprijin. Romanul, finalist la Women’s Prize for Fiction 2024, abundă în adevăruri incomode şi pătrunzătoare despre ce înseamnă să trăieşti zi de zi cu un copil mic în grijă.” (Ed. Polirom; trad. Andreea Focșăneanu)

• Casa cu ușa de aur, de Elodie Harper: „Eliberată din lupanarul din Pompeii, acum a ajuns curtezană, bucurându-se de o viață strălucitoare, însă plină de riscuri... Cu toate acestea e hotărâtă să se răzbune.„ (Ed. Trei; trad. Alexandra Fusoi)

• M-am îndrăgostit de speranță, de Lancali: „În atmosfera sumbră a unui spital, un grup de bolnavi în stadiu terminal îmbrățișează bucuriile pe care le au la îndemână: prietenia, libertatea, rebeliunea. Fiecare în felul lui este distrus; fiecare în felul lui a devenit mai puternic de pe urma suferinței. În mijlocul durerii și al pierderii, găsesc însă cu toții atât minuni, cât și bucuria de a împărtăși, și împreună hotărăsc să recupereze de la viață tot ceea ce le-a răpit boala. O inimă frântă însă îndeamnă pe cineva să jure că va renunța pentru totdeauna la iubire. Riscul de a se confrunta cu o altă tragedie este prea mare. Totuși, în acest loc pustiu, unde pare imposibil ca dragostea să își facă apariția, se deschide o ușă – și așa se deschid și inimile.” (Ed. Leda; trad. Dorina Tătăran)

• Insula bătăilor de inimă, de Laura Imai Messina: „Laura Imai Messina a scris un roman care alină și repară inimile frânte adunate în jurul a ceea ce prozatorul și eseistul Michel Butor a numit „geniul locului“, în cazul de față, Arhiva Bătăilor de Inimă, instalația de artă contemporană semnată de celebrul Christian Boltanski.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Liliana Nechita)

• Cântecul râului, de Eleanor Shearer: „Acestea sunt poveștile lui Mary Grace, Micah, Thomas Augustus, Cherry Jane și Mercy. Dar mai presus de orice este povestea lui Rachel, a unei mame care va merge până în pânzele albe pentru a-și găsi copiii... și propria ei libertate.” (Ed. Univers; trad. Edith Negulici)

• Căldură umană, de Serge Joncour: „Romanul continuă povestea celor trei surori – Vanessa, Caroline şi Agathe – şi a fratelui lor, Alexandre, din Natură umană. Naraţiunea se desfăşoară pe parcursul a trei luni când Franţa, la fel ca restul lumii, a fost dată peste cap: din ianuarie până în martie 2020. Un roman social, portretul unei perioade atât de absurde, încât n-ar putea fi decât fictivă, şi totuşi a fost aşa de reală.” (Ed. Polirom; trad. Mădălin Roșioru)

• Kitchen, de Banana Yoshimoto: „«Dintre toate locurile din lume, cel mai mult îmi place bucătăria», declară Mikage, protagonista romanului Kitchen, un adevărat fenomen editorial, cu teme acute la sfârșit de secol XX (și tot atât de actuale în secolul XXI): singurătatea tinerilor, părinți, pierdere, supraviețuire, transsexualitate, tragedie, iubire. Când romanul Kitchen a apărut în Japonia, în 1987, a urcat fulminant în topul celor mai bine vândute cărți, unde a rămas mai mult de un an. Tinerei scriitoare Banana Yoshimoto i-au fost recunoscute imediat marele talent și originalitatea, opera sa câștigându-și un loc unic în literatura niponă.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Irina Holca)

• Tăcerea Șeherezadei, de Defne Suman: „În inima Imperiului Otoman, în lumina splendidă a unei lumi pe cale de a apune, destinele a patru familii din străvechiul și cosmopolitul oraș Smirna se întrepătrund într-o succesiune fascinantă de întâmplări cutremurătoare, care se vor petrece între 1905 și 1922, pe măsură ce orașul, cu oamenii săi, va fi folosit ca monedă de schimb în urma Primului Război Mondial. Iar povestea lor va putea fi deslușită doar atunci când Șeherezada, supraviețuitoarea Marelui Incendiu, va ieși din muțenie.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Irina Bojin)

• Transmigrație, de Pablo Maurette: „Un tânăr intelectual pasionat de opera lui Giordano Bruno, aflat la Chicago pentru a face un doctorat, începe în 2016 scrierea unui lung text confesiv în care dezvăluie că va fi ucis de o misterioasă mafie românească din America. Motivul ar fi că tânărul a început să cerceteze asasinarea cu 25 de ani înainte, în campusul Universităţii din Chicago, a profesorului Ioan Petru Culianu, unul dintre specialiştii cu autoritate în opera lui Bruno.” (Ed. Polirom; trad. Marin Mălaicu-Hondrari)

Ficțiune istorică

• Dragostea în vremea revoltelor, de Ahmet Altan: „Dragoste în vremea revoltelor este al doilea roman al Cvartetului otoman. Ne aflăm în ajunul unui episod de la sfarșitul Imperiului: contrarevoluția din 31 martie 1909. În timp ce Hikmet Bey își recapătă gustul pentru viață și se instalează într-o locuință luxoasă, departe de oraș, cititorul se trezește dintr-odată atras în inima unei fresce fascinante în care marea istorie se desfășoară de-a lungul unei galerii de figuri de neuitat. Iubirile lor, speranțele, eterna meschinărie a comportamentului, dar și fragilitatea emoționantă a umanității lor fac din această carte un remarcabil roman de dragoste și aventuri, povestea zguduitoare a unei revoluții prea puțin cunoscute Occidentului.” (Ed. Trei; trad. Mădălina Ghiu)

• Povara, de Anna Neata: „Elli, Alexandra și Eva sunt bunică, mamă și fiică — trei femei nevoite să-și poarte fiecare „povara“ ei. O carte care amintește de frământările maturizării din Tetralogia Napolitană a Elenei Ferrante, de fatalismul generațional din A opta viață de Nino Haratischwili și de fluența prozei lui Sally Rooney.” (Ed. Trei; trad. Laura Karsch)

• Fiicele Spartei, de Claire Heywood: „Perfect pentru cititorii romanelor Circe și Ariadna, Fiicele Spartei este o repovestire a Asediului Troiei din perspectivele a două femei ale căror voci au fost ignorate de prea multă vreme.” (Ed. Univers; trad. Edith Negulici)

• In memoriam, de Alice Winn: „O poveste fabuloasă despre tragediile devastatoare ale războiului și iubirea interzisă care înmugurește sub spectrul acestuia, In memoriam este un roman de debut excepțional.” (Ed. Litera; trad. Adriana Bădescu)

• Crucea de cenușă, de Antoine Sénanque: „În 1367, doi tineri frați dominicani pleacă la Toulouse pentru a găsi pergamentul de care starețul lor are nevoie ca să-și scrie memoriile. Însă povestea vieții acestuia și a întâlnirii sale cu Eckhart de Hochheim, teolog mistic și predicatorul cel mai admirat al creștinătății, riscă să zguduie Biserica. În plus, ea ar dezvălui adevărul despre originile marii epidemii de ciumă, Moartea Neagră, care a devastat Europa în 1348.” (Ed. Trei; trad. Liliana Urian)

• Maree negre, de Philippa Gregory: „Plasat în Londra Restauraţiei, unde mizeria îşi dă mâna cu splendoarea, pe străzile opulente ale Veneţiei şi la frontiera îndelung disputată a primelor colonii americane, Maree negre este o poveste captivantă despre viaţa şi frământările femeii din secolul al XVII-lea.” (Ed. Polirom; trad. Raluca Furtună)

Thriller, crime

• Pânda de noapte, de Tracy Sierra: „Pași pe trepte. Doar o secundă să reacționezi. Ce se întâmplă în continuare va decide totul. Singură acasă cu copiii în timpul unei furtuni, o mamă aude un zgomot — în casele vechi se aud tot timpul zgomote. Dar acesta e tulburător de familiar: un pas neobișnuit de greu și de lent, care urcă pe scară. Vede silueta unui bărbat pe hol, învăluită în umbre.” (Ed. Trei; trad. Mihaela Negrilă)

• Mormântul fugar, de Robert Galbraith: „Mormântul fugar, un roman din seria Cormoran Strike. În Mormântul fugar, Galbraith surprinde perfect mersul lent al îndoctrinării şi cum până şi cei cu „minţile întregi“, inteligenţi şi chiar sceptici se pot trezi prinşi în capcană.” (Ed. Trei; trad. Ciprian Șiulea)

• Ora albastră, de Paula Hawkins: „Bun-venit pe Eris: o insulă cu o singură casă, un singur locuitor, o singură cale de ieșire. Inaccesibilă de pe uscatul scoțian timp de 12 ore pe zi. Cândva, a fost căminul Vanessei: o pictoriță celebră, al cărei soț, cunoscut pentru infidelitățile lui, a dispărut cu 20 de ani în urmă. Acum este căminul lui Grace: o ființă solitară legată de maree, mulțumită în izolare. Însă când o galerie de artă din îndepărtata Londră face o descoperire șocantă, pe insulă vine un vizitator. Iar secretele de pe Eris amenință să iasă la lumină.” (Ed. Trei; trad. Alexandra Fusoi)

• Cușca, de Lilja Sigurdardottir: „Cușca de Lilja Sigurdardottir, ultimul volum din seria Reykjavík Noir. Desemnată cartea anului de The Guardian. Cel mai bun roman polițist islandez al anului. Ușile închisorii se închid în urma Aglăi la sfârșitul sentinței, dar iubita ei Sonja nu e acolo s-o întâmpine. Când un grup de oameni de afaceri din străinătate încearcă să o atragă într-o ingenioasă schemă frauduloasă care se întinde din Islanda în toată lumea, Agla și redutabila ei adversară, jurnalista de investigații María, constată că miza crește cu o viteză îngrozitoare.” (Ed. Crime Scene Press; trad. Liviu Szoke)

• Muntele furtunii, de Liza Marklund: „Muntele furtunii — o cronică despre violență și dor, secrete și crimă — este a treia și ultima parte a seriei despre Stenträsk și pădurile din Norrbotten.Suspansul se construiește fără grabă, dar constant, și este legat atât de cadavrul găsit, cât și de toate secretele pe care le poate ascunde o familie. Personajele acestei trilogii ți se bagă pe sub piele; și ele, și locul îți rămân în minte mult timp după ce ai citit ultima pagină.” (Skanska Dagblade) (Ed. Trei; trad. Florina Tufescu)

• Șoimul maltez, de Dashiell Hammett: „Modern Library a inclus Șoimul maltez pe lista celor mai bune 100 de romane scrise în limba engleză în secolul XX. Cartea a fost ecranizată de patru ori, iar versiunea din 1941 (cu Humphrey Bogart) este considerată un clasic al filmului noir.” (Ed. Paladin; trad. Vali Florescu)

SF&F

• 84000, de Claire North: „În fiecare zi, prin tot ceea ce facem, inventăm noi metode de-a ne îngrădi propria libertate. Tu vrei ca schimbarea să aibă loc acum,ca lumea să vadă că în jur totul e crud și sumbru, că cei puternici dețin controlul,iar cei slabi nu au nimic. Tu vrei ca masele să se ridice și să clădească o lume nouă şi frumoasă, în care, cumva, totul să funcționeze perfect. Chiar ai crezut că aşa merg lucrurile?Chiar ai crezut că bunătatea se naşte din teroare? Dacă oamenii sunt înspăimântați de tine, atunci eşti puternic, iar dacă ești puternic, contezi.” (Ed. Paladin; trad. Liviu Szoke)

• Talismanul, de Stephen King, Peter Straub: „Doi scriitori excepționali și-au combinat talentul și inspirația într-o epopee dark fantasy de neuitat. Tânărul Jack Sawyer încearcă să găsească un cristal fermecat, singurul lucru care-i poate salva mama de la moarte. Căutarea Talismanului îl duce în teritorii dominate de violență, iar aventura se transformă într-o călătorie în inima întunecată a ororii.” (Ed. Nemira; trad. Ona Frantz)

Benzi desenate

• Împăratul muștelor, de William Golding: „Acum, la 70 de ani de la apariţie, capodopera lui William Golding dobândeşte o viaţă nouă în adaptarea grafică a lui Aimée de Jongh, unul dintre cei mai apreciaţi artişti de astăzi.” (Ed. Humanitas Junior; trad. Radu Paraschivescu)

• Ieșirea din adâncul pădurii, de Jeff Lemire: „În tradiția romanelor Drumul de Cormac McCarthy şi Apocalipsa de Stephen King, artistul şi scriitorul Jeff Lemire, nominalizat la premiul Eisner, prezintă o nouă şi îndrăzneață viziune postapocaliptică despre soarta umanităţii, valoarea inocenței şi prieteniile neașteptate care se pot lega chiar şi în cele mai întunecate locuri.” (Ed. Grafic; trad. Mihaela Dobrescu)

Literatură română

• Turnul focului, de Cătălin Dorian Florescu: „Cătălin Dorian Florescu transformă Foișorul de Foc într-un element scenografic. Acest truc regizoral îi permite naratorului să povestească la persoana întâi o parte semnificativă din istoria României.“ (Thuringer Allgemeine) (Ed. Humanitas; trad. Mariana Bărbulescu)

• Regii gunoaielor, de Ruxandra Cesereanu: „Satiră și distopie pamfletară despre postcomunism – alături de fresca narativă ce surprinde perioada comunistă Un singur cer deasupra lor și de manifestul poetico-civic Scrisoare către un prieten și înapoi către țară –, Regii gunoaielor este ultimul element al unui triptic prin care Ruxandra Cesereanu și-a propus să înfățișeze cu o luciditate dureroasă România.” (Ed. Polirom)

• Lior, de Alexandra Niculescu: „Complexul este un loc unde se tratează emoţiile: cine nu mai suportă ce simte vine la Complex, urmează regulile şi bea lior, un lichid care există doar aici. Clienţii sunt de toate felurile, unii creduli, alţii foarte sceptici, iar printre ei sunt unii care ies în evidenţă prin trecutul, emoţiile şi comportamentele lor. Personajele sunt: un tânăr care nu-şi găseşte de lucru şi nu ştie cum s-o facă sau dacă asta e adevărata lui problemă sau frica de ce gândeşte mama sa, un afemeiat atipic, care vrea să simtă că e vinovat, un misogin care luptă împotriva corectitudinii politice, dar vrea să se îndrepe ca să nu fie părăsit de iubită.” (Ed. Editura pentru Artă și Literatură)

• Clandestin, de Marin Malaicu-Hondrari: „Acest al cincilea roman al lui Marin Mălaicu-Hondrari — un road novel epistolar desfășurat între dealurile Bistriței și insulele Camarile — este, poate, cel mai livresc & muzical și totodată cel mai aventuros epic. Atmosfera, personajele, temele, stilul sunt toate recognoscibile, dar în același timp au o remarcabilă prospețime dată de o anume nonșalanță narativă, de umorul și erotismul dialogurilor, de galeria de personaje neaoșe și cosmopolite, precum și de dramatismul istoriilor de familie și al situațiilor neobișnuite, pendulând între trecut și prezent, în turația motorului și foșnetul vinilului. Pitoresc și exotic, polifonic și intimist, livresc și detectivist, feminin și crud, Clandestin pare scris de un Bolaño ajuns la Sângeorz-Băi pentru a răzbuna în secret, în timp ce ascultă în loop Jimi Hendrix, o crimă politică petrecută în timpul mineriadei.” (Marius Chivu) (Ed. Trei)

• Ce pozne-a mai făcut cațelul meu, ed. Tatiana Niculscu : „Cum se poate să ai atâta poftă de viață și de ghidușii și, în același timp, să întruchipezi modestia cumințeniei, odihna tăcerii, calmul înțelepciunii, fidelitatea fără cusur și faptul de a trăi, viu și alert, în prezent? Se poate, dacă ești câine.Acest volum este rodul unei indignări hazlii. Când am aflat că Editura Humanitas avea în pregătire un volum colectiv dedicat pisicilor (Ce vrăji a mai făcut pisica mea, 2023), mi-am manifestat comic dezacordul, protestând în numele stăpânilor de câini. Protestul meu a devenit o carte cu poze și povești despre căței spuse de stăpânii lor. Iar cartea li se adresează tuturor iubitorilor de animale.“ (Tatiana Niculescu) (Ed. Humanitas)

• Memoriile unui indezirabil, de Cristian Englert: „Măiestria cu care Cristian Englert reînvie în scris acea perioadă doar pentru a expune întâmplările dramatice în lumina adevărului demonstrează încă o dată că este un prozator versat și cult, cu un stil seducător și ludic. Pe cât de traumatizante sunt întâmplările din viața lui Fred Surugiu, pe atât de cald e scrisă această poveste ce răstoarnă în oglindă proiecția demonică a ororii cu cea a iubirii și a prieteniei.” (Irina Georgescu Groza) (Ed. Polirom)

• Letopisețul de argint, de Rodica Ojog-Brașoveanu: „Rodica Ojog-Brașoveanu trimite cititorul cu secole în urmă, atunci când la tronul Țărilor Române se aflau încă domni pământeni. Despre aceste vremuri vorbește personajul-cheie al cărții, Dimitrie Cantemir, în letopisețul său „de argint“. Intrigi boierești, comploturi, deghizări, lupte pentru tron, povești de dragoste – toate acestea incită la lectură și atrag cititorul în misterul unei lumi de mult apuse.” (Ed. Nemira)

• Ochii jupâniței, de Rodica Ojog-Brasoveanu: „Încă o călătorie înapoi în timp, în care cititorul se întâlnește din nou cu logofătul Radu Andronic.” (Ed. Nemira)

• Vulturul dincolo de cornul lunii, de Rodica Ojog-Brasoveanu: „Radu Andronic, slujitorul de taină al domnitorului Brâncoveanu, are de îndeplinit două misiuni foarte delicate și de importanță pentru Țara Românească: să-l prindă pe spionul Imperiului Otoman, cunoscut sub numele de Trandafirul, și să afle încotro a fugit boierul Gheorghiță Filipescu cu Smaragda, fiica boierului Dumitru Cerchez.” (Ed. Nemira)

• A unsprezecea zi din august, de Suzănica Tănase: „Suzănica Tănase construiește un roman de atmosferă, plin de lumină și speranță. Ne desprindem vreodată de ceea ce am moștenit? Putem rescrie ceea ce ne-a fost deja scris sau pictăm la nesfârșit același tablou? Despre aceste lucruri scrie Suzănica Tănase, despre acel loc intermitent dintre copilărie și maturitate.” (Valentina Șcerbani) (Ed. Litera)

• Calea Jaguarului, de Mihai Măniuțiu: „Jaguarii sunt frații vitregi și vitregiți de soartă ai crailor mateini, și din preajma lor nu lipsește Rânji, sora mai mică a Penei Corcodușa. Ei sunt și nu sunt din lumea asta. Trăiesc în Jaguar precum cirivișii în copac. Se răzvrătesc și scot din apatia sa pandemică un întreg cartier, altfel liniștit, ca toate cartierele locuite de oameni-umbre.” (Ed. Humanitas)

• Brauner. Pictorul clarvăzător, de Valentina Iancu: „Lumea spiritelor pe care a văzut-o era una a animalelor fantastice, plină de simboluri cosmogonice şi sugestii ancestrale. Era chemarea spre traducere a necunoscutului prin pictură pe care o simţea de ceva timp. Mai mult ca niciodată, a înţeles că menirea lui de pictor depăşeşte reprezentarea realităţii. A recunoscut chemarea, contactul cu alte lumi. S-a întâlnit parcă cu un alt Victor Brauner, un Victor infinit, victorios, iluminator. S-a întâlnit cu sine, o parte ascunsă a sinelui. Sinele vrăjitor, sinele scrib, sinele care decodifică mistere. Sinele medium, permanent legat de lumea spiritelor.” (Ed. Polirom)

NONFICȚIUNE

Istorie

• Nexus, de Yuval Noah Harari: „ În ultimii 100.000 de ani, noi, sapiens, am acumulat o putere enormă. Dar, în ciuda tuturor descoperirilor, invențiilor și cuceririlor noastre, ne aflăm acum într-o criză existențială. Lumea este în pragul colapsului ecologic. Tensiunile politice sunt în creștere. Informațiile eronate abundă. Iar noi suntem mult prea grăbiți să intrăm în epoca inteligenței artificiale – o rețea informațională străină de umanitate care amenință să ne anihileze. Cu toate realizările noastre, de ce suntem oare atât de autodistructivi?Nexus privește din perspectiva amplă a istoriei omenirii pentru a descoperi cum ne-a adus fluxul de informații în acest punct.” (Ed. Polirom; trad. Ioana Aneci, Adrian Șerban)

• Privirea lui Thanatos, de Octavian Buda: „Cele şase episoade istorice din această carte au, fiecare în parte, nota lor terifiantă şi singulară, ele sunt, în fond, incursiuni temporale insolite în prezenţa lui Thanatos, cu ramificări europene ample, în care sunt prinse şi angrenate evenimente româneşti. Sunt studii dramatice de caz, care nu pot fi înţelese decât în contextul larg al extinderilor pandemice şi al războaielor mondiale.” (Ed. Polirom)

• Rusia. Revoluție și Război Civil 1917–1921, de Antony Beevor: „ O nouă relatare epică despre conflictul care a redesenat Europa de Est și a pregătit scena pentru cea mai mare parte a secolului XX. Între 1917 și 1921, în Rusia a avut loc o luptă devastatoare, ca urmare a colapsului Imperiului Țarist. Alianța Albă dintre socialiștii moderați și monarhiștii reacționari nu a avut prea multe șanse în fața Armatei Roșii a lui Troțki și a dictaturii comuniste conduse de Lenin. Folosind cele mai noi informații și documente de arhivă necunoscute până acum, Antony Beevor realizează imaginea completă a Războiului Civil Rus într-o poveste captivantă care reconstituie conflictul prin ochii diverșilor martori, de la muncitorul de pe străzile din Petrograd, la ofițerul de cavalerie de pe câmpul de luptă și medicul din spitalul improvizat.” (Ed. Litera; trad. Petru Iamandi)

• Saladin, de Abdul Rahman Azzam: „ Biografia lui Saladin, sultanul Egiptului, unul dintre cei mai importanți comandanți musulmani. Precum Alexandru cel Mare sau Iulius Cezar, numele lui Saladin poartă cu sine neprețuite atribute atemporale, după 800 de ani de la moartea sa. La fel de faimos astăzi ca și atunci când i-a alungat pe cruciați din Ierusalim, marele dușman al lui Richard Inimă de Leu, personajul istoric Saladin a devenit legendar pe măsură ce s-au succedat generațiile care i-au spus povestea. Dar cine a fost, cu adevărat, Saladin? (Ed. Corint; trad. Sorin Șerb)

• Napoleon al III-lea și România, de Abel Douay, Gerard Hertault: „Din această carte-eveniment aflăm ce rol au avut împăratul francez Napoleon al III-lea și francmasonii din România în realizarea unirii principatelor și în modernizarea țării. Secolul al XIX-lea a fost cel al afirmării României pe plan european, când Țara Românească și Moldova s-au unit, iar independența a fost obținută în urma războiului din perioada 1877–1878.” (Ed. Corint; trad. Alina Pavelescu)

• Hai, nene, la Iunion!, de Vera Molea: „Autoarea îşi propune şi ne propune un periplu prin locurile care au conferit urbei noastre dâmboviţene, „micului Paris”, cum a fost pe drept cuvânt numit, un farmec aparte. Alături de cârciumioarele discrete sau învăluite în acordurile tarafurilor lăutăreşti, de bătăile cu flori de la şosea, grădinile estivale cu scenele lor de teatru te invitau să baţi, la ceas de seară, caldarâmul topit de căldură al vestitului Pod al Mogoşoaiei devenit cu timpul Calea Victoriei.” Prof. univ. dr. Elisabeta Munteanu) (Ed. Vremea)

• Oameni, munți, călători, păreri, de Barbu Ollanescu-Orendi: „Cartea de amintiri a lui Barbu Ollănescu-Orendi, descendent al unei străvechi familii aristocratice, prezintă atât splendoarea în care trăiau elitele interbelice înainte de începerea războiului, și mai ales înainte de 23 August 1944, cât și felul în care aceste elite și familii au supraviețuit în comunism, odată cu căderea cortinei istorice din acel an fatidic pentru istoria României. (Doinel Tronaru)” (Ed. Vremea)

• Partizanii - O istorie a bravilor, de Lucia Hossu-Longin: „Dezvăluirile și mărturiile uluitoare făcute în serialul Memorialul Durerii privind partizanii (din mai bine de 40 de episoade), începând cu anii ’90 și mergând până în prezent, au fost adunate în această carte, pentru a oferi imaginea de ansamblu a rezistenței, dimensiunea ei uriașă și represiunea sălbatică cu care a fost anihilată.” (Ed. Hyperliteratura)

• Românii și ungurii, de Sorin Mitu: „Sorin Mitu sondează, într-un efort intelectual cu conotaţie cvasianiversară, un întreg mileniu de convieţuire româno-maghiară. De la Tuhutum şi „ducele Gelou” până la Corneliu Vadim Tudor şi Orbán Viktor, istoria încrucişată a celor doi presupuşi adversari istorici se dovedeşte a fi mai puţin cataclismică decât credem (sau ne-ar plăcea să credem). Fie că au locuit în acelaşi spaţiu, precum în Transilvania, fie că au fost despărţiţi de Carpaţi, românii şi ungurii împart o istorie comună în care au fost şi aliaţi, şi rivali, în care au luptat unii împotriva celorlalţi şi împreună contra aceluiaşi inamic, în care şi-au exprimat, prin creaţii artistice, folclor sau simple glume, viziunea asupra alterităţii, dar şi simpatia faţă de Celălalt.” (Ed. Polirom)

• Dinastia. Ascensiunea și căderea casei lui Cezar, de Tom Holland: „Scriitorul și istoricul Tom Holland se întoarce la istoria romană și la povestea din Rubicon – cartea sa minunat și inteligent scrisă și documentată despre căderea Republicii Romane – cu Dinastia, o poveste fascinantă despre domnia primilor cinci împărați romani.” (Ed. Litera; trad. Cristina Niculescu)

Contemporan

• O generație în pericol, de Jonathan Haidt: „Într-o lume în care tehnologia a devenit o parte indispensabilă a vieții cotidiene, ceva crucial s-a pierdut. În cartea O generație în pericol, Jonathan Haidt, dezvăluie cum «marea reconfigurare» a copilăriei, determinată de expunerea constantă la tehnologie și de schimbările sociale profunde, a condus la o criză de sănătate mentală fără precedent în rândul tinerilor.” (Ed. Bookzone; trad. Cosmin Nedelcu)

• Un feminism decolonial, de Francoise Verges: „Ideea că femeile nu au trecut, nu au istorie, însemna de bună seamă că ele au o istorie, dar că ea era îngropată, ascunsă, mascată, și că munca feministelor consta în a o regăsi și a o face cunoscută. Această muncă este una de arheologie, de redescoperire, de reapropiere continuă, iar asta e esențial.” Ed. Tact; trad. Iulia Dondorici)

• Comunitatea terestră, de Achill Mbembe: „Comunitatea terestră îl afirmă, din nou, pe Mbembe ca un mare gânditor al lumii contemporane, prin interogația sa asupra destinului umanității în raport cu Pământul și prin urgența de a dobândi o conștiință planetară privitoare la modul oamenilor de a fi împreună cu toate formele viului, dar și cu corpurile anorganice, cu substanțele minerale și cu dispozitivele tehnologice și digitale.” (Ed. Idea; trad. Ciprian Mihali)

• Slujbe de mare rahat, de David Graeber: „Pornind de la ideea că am devenit o civilizație bazată pe muncă - dar nu neaparat o muncă productivă -, antropologul David Graeber produce o explozie de proporții la nivel mondial odată cu publicarea unui articol devenit viral și care aruncă o bombă plasată sub forma unei simple întrebări: Câți dintre cei care au o slujbă pot susține cu sinceritate că slujba lor aduce o contribuție semnificativă în lume? Adunând mărturii din diferite colțuri ale globului și analizând diferite perspective asupra muncii de-a lungul istoriei, Graeber dă formă cărții de față și construiește un argument solid împotriva muncilor inutile, lipsite de sens și care nu aduc nicio satisfacție celor angajați să le presteze, dar care au devenit și tind să devină tot mai numeroase.” (Ed. Art; trad. rom. Alex Cistelecan)

• Sufăr, deci exist, de Pascal Bruckner: „„Fără îndoială, această carte îi va enerva pe rebelii de salon şi pe revoluţionarii din dormitor. Autorul îşi extinde şi îşi aprofundează descrierea critică a defectelor epocii noastre: dolorismul îngăduitor şi concurenţa victimizatoare, obsesia masacrelor din trecut şi pierderea viitorului. Atacurile riscă să fie resimţite cu atât mai intens, cu cât eseistul şi romancierul abordează pe parcurs teme foarte conflictuale: demonizarea Israelului, relativizarea Shoahului de către «piraţii memoriei», banalizarea barbariei, precum cea din 7 octombrie sau cea a lui Putin.“ (Le Monde) (Ed. Trei; trad. Doru Mareș)

• Putin împotriva Occidentului, de Armand Goșu: „Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare.” (Armand Goșu) (Ed. Polirom)

Științe exacte și naturale

• Determinat, de Robert M. Sapolsky: „Volumul Behave, de-acum explicația clasică a lui Sapolsky privind motivele pentru care oamenii fac binele și răul, conducea spre o concluzie neliniștitoare: poate că noi nu înțelegem cu precizie mariajul dintre natură și cultură care generează fizica și chimia care stau la baza comportamentului uman, dar asta nu înseamnă că această însoțire nu există. Acum, în Determinat, Sapolsky își duce argumentarea până la capăt, inițiind un sclipitor asalt frontal împotriva atrăgătoarei iluzii că există un sine separat care îi spune biologiei ce trebuie să facă. Determinat oferă o minunată sinteză a ceea ce știm despre modul în care funcționează conștiința: cum se întrepătrund într-o strânsă urzeală rațiunea și emoția, stimulul și reacția într-un anumit moment și de-a lungul întregii vieți.” (Ed. Publica; trad. Dan Crăciun)

Memorii, biografii, jurnale, corespondență

• Patriot. Memorii, de Alexei Navalnîi: „Aleksei Navalnîi a început să scrie volumul Patriot la scurt timp după ce a fost la un pas de moarte în 2020, în urma unei otrăviri. Cartea cuprinde întreaga poveste a vieții sale: autorul își descrie tinerețea, chemarea pentru activism, căsnicia și familia, angajamentul pe care și l-a luat de a înfrunta o putere mondială care voia să-l amuțească cu orice preț și convingerea sa nestrămutată că schimbările se vor produce indiferent de cei care li se împotrivesc.” (Ed. Litera; trad. Gabriel Tudor)

• Trecutul ne-ajunge din urmă, de Virgil Solomon: „Medicul Virgil Solomon a fost martorul privilegiat al unor mari evenimente istorice. În memoriile sale, el analizează, cu ochiul versat al omului politic, finalul domniei regelui Ferdinand, instituirea și epoca Regenței, guvernarea Iuliu Maniu și revenirea în țară a principelui Carol, conflictul dintre aceștia doi, apoi dictaturile succesive: carlistă, legionaro‑antonesciană, antonesciană și comunistă. Pasionante rămân paginile dedicate perioadei celui de-al Doilea Război Mondial, cu dezvăluiri din culisele cabinetului personal al lui Iuliu Maniu, privind pregătirea minuțioasă a răsturnării alianțelor, la 23 august 1944. Memoriile lui Virgil Solomon reprezintă o contribuție documentară prețioasă, care recuperează o perioadă trecută multe decenii sub tăcere și aduce o nouă lumină asupra unor evenimente și personalități încă prea puțin înțelese.“ (Claudiu Secașiu) (Ed. Humanitas)

• Mai-mult-ca-trecutul, de Ana Blandiana: „Pentru că cel mai greu dintre toate enormele eforturi la care este supus spiritul creator, într-o lume și într-un timp ca acesta, este acela de a privi cu neînduplecare tot răul, toată urâțenia din jur, găsind în același timp puterea de a descoperi urmele de frumusețe și bine capabile să păstreze vie iubirea care mișcă soarele și celelalte cuvinte.” (Ana Blandiana) (Ed. Humanitas)

• Boala & Războiul, de Radu Vancu: „Supraviețuirea prin poezie. Cititul ca al șaselea simț, cel fără de care nu ai cum să percepi și să pricepi plenitudinea vieții. O uriașă înțelegere a omenescului disperat. Câte un zâmbet repede ascuns. Și mai ales, mai ales admirația, mereu la pândă, mereu în căutarea unei prăzi, atât în cărți, cât și în viață.” (Ioana Pârvulescu) (Ed. Polirom)

• De aici spre marele necunoscut, de Lisa Marie Presley, Riley Keough: „Născută dintr-un zeu american și crescută în tumultul de la Graceland, Lisa Marie Presley își spune pentru prima oară întreaga poveste în acest volum de memorii percutant, fascinant și unic, completat cu devotament de fiica sa, Riley Keough.” (Ed. Nemira; trad. Silvia Năstasie)

• Sonny Boy, de Al Pacino: „Unul dintre cei mai emblematici actori din istoria filmului își spune povestea vieții de artist‑creator într‑un mod captivant și extrem de revelator! Peste tot în lume, Al Pacino a explodat pe ecranele de cinema ca o supernovă. După un prim rol principal în The Panic in Needle Park în 1971, până în 1975 a mai jucat în patru filme – Nașul și Nașul II, Serpico și După‑amiază de câine – care nu doar că au avut un succes imens, ci au devenit adevărate repere în istoria filmului. Interpretarea lui a transformat personajele în legende ale culturii pop, iar viața i s‑a schimbat pentru totdeauna.” (Ed. Nemira; trad. Ioana Văcărescu)

• Mâini cuminți, de Ana Dragu, Eduard Dragu: „ „O mamă singură încearcă să crească doi copii. E, deja, o propoziție care descrie ceva dur. Dar realității îi place să testeze câtă realitate poate suporta specia. Așa încât complică lucrurile cât poate de tare. Copilul cel mic e autist. Mama e poetă. Țara e România. Iată trei complicații majore. Cartea de față e una dintre cele mai emoționante & puternice pe care le-am citit eu vreodată. Fiindcă arată că, oricât de dur ar complica realitatea lucrurile, iubirea poate face față. Copilul autist spune, în cartea asta, că și-a inventat un limbaj secret (cunoscut doar de mama & sora lui) care l-a ajutat să facă față când totul devenea prea insuportabil. Să nu vă îndoiți: ce aveți sub ochi e o carte esențială scrisă în acel limbaj secret. Ni se explică cum a făcut față acea familie. Și ni se explică, bineînțeles, cum vom face noi, ceilalți, față. E o carte pe care o veți iubi. Și de care veți avea nevoie.“ (Radu Vancu) (Ed. Trei)

• Crematoriul înghețat: Mărturie de la Auschwitz, de Jozsef Debreczeni: „Debreczeni și-a consemnat experiențele trăite în Crematoriul înghețat, una dintre cele mai dure și mai nemiloase acuzații la adresa nazismului din câte s-au scris vreodată. Aceste memorii tulburătoare, redate în stilul precis și lipsit de sentimentalism al unui jurnalist desăvârșit, constituie relatarea unui martor ocular de o calitate literară fără egal. Iar proza evocatoare a autorului, care folosește uneori ironia, sarcasmul și chiar umorul caustic, îl obligă pe cititor să-și imagineze ființe umane aflate în circumstanțe imposibil de înțeles din punct de vedere intelectual.” (Ed. Trei; trad. Peter Demeny)

Cultură

• Creanga de aur, de James George Frazer: „Creanga de aur are un statut unic în antropologia și literatura moderne. Publicată într-o primă formă în 1890, lucrarea a apărut în cele din urmă într-o ediție în douăsprezece volume (1906–1915), care a fost apoi prescurtată în 1922 de către autor și soția sa. Această versiune prescurtată, din care au fost eliminate unele dintre cele mai controversate pasaje, inclusiv speculațiile lui Frazer cu privire la răstignirea lui Hristos, nu a fost niciodată revăzută pentru un public modern. Acum însă, în această nouă ediție într-un singur volum, sunt pentru prima dată restabilite teoriile mai îndrăznețe ale lui Frazer, în timp ce discuțiile despre riturile de fertilitate, sacrificiul uman, uciderea sacrificială a regilor, zeul muribund și țapul ispășitor dobândesc o nouă relevanță.Lucrare fundamentală a antropologiei moderne, Creanga de aur i-a influențat pe mulți dintre scriitorii secolului XX, printre care D.H. Lawrence, T.S. Eliot și Wyndham Lewis.” (Ed. Trei; trad. Cristina Jinga)

• Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei (1919–1929), de Wolfram Eilenberger: „O carte captivantă despre viețile celor patru filosofi care au marcat secolul XX. Cu un talent deosebit, Wolfram Eilenberger reface parcursul celor patru titani dea lungul unei epoci tumultuoase. Le surprinde personalitățile și le scoate în evidență realizările, analizând cu o claritate deosebită filosofiile pe care fiecare le-a întruchipat și le-a îmbrățișat. Rezultatul este povestea unei aventuri intelectuale, o călătorie captivantă prin cea mai importantă revoluție a gândirii occidentale, relatată prin intermediul celor patru protagoniști ai săi, fiecare cu propria privire pătrunzătoare și propriul răspuns la întrebarea care a animat filosofia încă de la începuturile ei: Ce suntem noi?” (Ed. Trei; trad. Dan Siserman)

• Elogiu traducerii, de Barbara Cassin: „În plus, sau la fel, fiecare traducere – și orice traducător știe asta – ne angajează în mai mult de o singură posibilitate. Există mai mult de o singură traducere posibilă, și mai mult de o singură bună traducere posibilă. Și nu doar pentru că este vorba de a ști când, de ce, pentru cine traducem; ci și pentru că, fiecare limbă fiind o țesătură de echivocuri, o singură frază, sintactic și semantic, este grea de mai multe percepții, direcții, semnificații („sensuri”, deci).” (Ed. Tact; trad. Bogdan Ghiu)

• Traducerea literară și destinul României în comunism, de Sean Cotter: „Traducătorul lui Nichita Stănescu și-al multor alți scriitori români în limba engleză, profesorul Sean Cotter de la University of Texas at Dallas, ne surprinde cu o carte care dovedește nu doar o cunoaștere amănunțită și la zi a traductologiei, ci și o înțelegere profundă a filozofiei traducerii. Artă «minoră», ignorată de mulți, traducerea este, pentru autorul american, o chestiune culturală și politică de cea mai mare importanță. Prezența sau absența sa într-un spațiu cultural delimitează culturile «majore» de cele «minore» mai mult decât orice alt criteriu.” (Mircea Cărtărescu) (Ed. Humanitas; trad. Dana Bădulescu)

• Musica ricercata, de Gabriel Bebeșelea: „Musica ricercata, lucrarea pentru pian a lui Ligeti, sintetizează și reunește stiluri diferite, e un fel de istorie concentrată a muzicii – principiu organizator care l-a inspirat pe Gabriel Bebeșelea în crearea unui festival și în scrierea unei cărţi cu același titlu. Cercetând partituri originale și documente de arhivă, el scoate la iveală o reţea de legături între muzicieni născuţi pe teritoriul de azi al României (Bartók, Ligeti, Bergel) sau având tangenţe cu el (Liszt, Brahms, Joachim), și demonstrează, cu pasiune și acribie, că e o enormă greșeală să ignorăm compoziţiile nepublicate ale lui Enescu.” (Ed. Humanitas)

• Arta în șase emoții, de Costantino D’Orazio: „Dorință, delir, chin, uimire, îndoială, bucurie: emoții la fel de vechi ca umanitatea, pe care artiștii, de-a lungul secolelor, le-au redat așa cum le-au trăit, de la creațiile Greciei antice până la valorile Renașterii, de la invențiile Barocului la revoluțiile Romantismului și provocările secolului XX, o călătorie fascinantă printre capodoperele artei universale și geniile care ni le-au dăruit. Istoria artei redată într-o nouă și subtilă abordare prin intermediul tehnicilor, mișcărilor, comanditarilor, limbajelor sau stilurilor epocilor studiate, de la Eros pentru dorință, Prometeu pentru chin, Meduza pentru delir, Magdalena pentru uimire, Polimnia pentru îndoială până la pruncii care simbolizează bucuria, care sunt doar câteva dintre figurile care dezvăluie tumultul de emoții ce vibrează în aceste pagini bogat ilustrate.” (Ed. Baroque Books&Arts; trad. Mircea Vasilescu)

• Istoria filmului. O introducere. Volumul 2, de Kristin Thompson, David Bordwell, Jeff Smith: „Istoria filmului: o introducere ar trebui să fie în egală măsură accesibilă cititorilor care doresc să interacționeze cu o perspectivă sintetică asupra principalelor evenimente și noțiuni relevante pentru evoluția cinematografului internațional, dar le va folosi cu siguranță și profesorilor și studenților care tratează - la diverse niveluri, nu doar în structuri universitare - mediul audiovizual. Iar criticii, istoricii, cercetătorii și cineaștii înșiși vor descoperi, cu siguranță, numeroase informații sau unghiuri noi de pătrundere intelectuală în specificul meseriei lor.” (Andrei Rus) Traducere coordonata de Andrei Rus. Traducatori: Liri Alienor Chapelan, Gabriela Filippi, Cezar Gheorghe, Dora Leu, Andreea Mihalcea, Andrei Rus, Diana Smeu, Irina Troncan, Iulia Voicu, Ioana Miruna Voiculescu (Ed. Vellant)

• Comori culturale ale lumii : „Descoperă cele mai apreciate artefacte culturale ale lumii, aflate în cele mai mari muzee și colecții. De la idoli sculptate în oase, pierduți timp de milenii, la opere de artă moderne vizitate de milioane de oameni, acest volum cuprinde cele mai importante obiecte ale umanității. Alături de poveștile lor fascinante, imagini incredibile aduc la viață obiectele, dezvăluindu-le frumusețea, istoria și sensul ascuns.” (Ed. Litera; trad. Sabrina Florescu)

• Biblioteca nopții, de Alberto Manguel: „Fiind pasionat de cărți, Alberto Manguel este ghidul perfect pentru un tur ilustrat al bibliotecilor din întreaga lume, fie ele antice sau contemporane, private sau publice, fictive sau imaginare. Biblioteca nopții este o carte de variațiuni pe aceeași temă, fiecare dintre cele cincisprezece capitole oferind o altă perspectivă: a imaginației, a identității, a ordonării, a umbrelor, a uitării etc.” (Ed. Nemira; trad. Anca Stoiculescu)

Dezvoltare personală

• Îmbrățișeaz-o pe fetița care ai fost, de Marta Segrelles: „Explicând extrem de simplu cum nevoile neîmplinite din copilărie o fac fragilă pe femeia adultă, capitolele cărții ne ghidează pas cu pas prin amintiri, ne ajută să ne înțelegem și să ne calmăm emoțiile puternice, ne oferă strategii pentru a integra acele părți din noi care au stat ascunse decenii la rând și ne-au durut din umbră.” (Ed. Univers; trad. Carmen Otilia Spanu)

• Generozitate infecțioasă, de Chris Anderson: „Ultimii ani au fost cam dificili pentru optimiști. Speranțele că internetul ar putea aduce oamenii împreună au fost zdrobite de problemele ridicate de rețelele de socializare. În încercarea de a afla dacă există o cale de întoarcere, Chris Anderson a avut privilegiul de a-i cunoaște pe cei mai îndrăzneți gânditori ai lumii, care și-au împărtășit cele mai înălțătoare idei. Inspirat de aceștia, consideră că este în puterea noastră să transformăm indignarea în optimism. Totul se rezumă la a regândi una dintre virtuțile umane fundamentale: generozitatea. Ce-ar fi dacă generozitatea ar putea deveni contagioasă?” (Ed. Publica; trad. Roxana Măciucă)

• Privește din nou, de Tali Sharot,Cass R. Sunstein: „Această lucrare inovatoare, bazată pe decenii de cercetare în domeniul psihologiei și al biologiei, ne dezvăluie cum putem reaprinde scânteia bucuriei, inovând și recunoscând unde se impun urgent îmbunătățiri. Cheia acestei perturbări – pentru a vedea, a simți și a observa din nou – este schimbarea.” (Ed. Publica; trad. Mihaela Sofonea)

Sănătate

• Povestea hormonilor noștri, de Max Nieuwdorp: „Cercetător și medic specialist în endocrinologie, autorul folosește un limbaj accesibil și numeroase studii de caz pentru a ne explica în ce fel hormonii ne influențează viața încă din momentul concepției – în copilărie, în adolescență, la maturitate, la menopauză și andropauză, până la finalul vieții. Știința a făcut progrese enorme în studiul hormonilor în ultimii șaptezeci de ani, iar cele mai recente concluzii sunt explicate în paginile acestei cărți, care este și o foarte interesantă călătorie prin istoria medicinei și a credințelor legate de funcționarea corpului uman.” (Ed. Univers; trad. Alexa Stoicescu)

• Noua menopauză, de Mary Claire Haver: „Supranumită Biblia menopauzei, această carte este un ghid științific complet și ușor de citit despre schimbările hormonale, neurologice, musculare, psihologice și sexuale care apar în corpul femeilor odată cu înaintarea în vârstă. Vei înțelege ce se întâmplă în organismul tău, ce schimbări poți face în viața ta pentru o tranziție cât mai ușoară (nutriție, sport, relații sociale), ce este terapia de substituție hormonală, ce întrebări să adresezi medicului tău și ce suplimente sunt esențiale.” (Ed. Univers; trad. Irina-Marina Borțoi)

• Manifestul menopauzei, de Jen Gunter: „Ce este menopauza? În ce fel și cât de mult te afectează? Ce schimbări se produc în organism? E o sperietoare sau doar o altă etapă a vieții pentru care trebuie să te pregătești și de care poți chiar să te bucuri? Sunt numai câteva dintre întrebările la care autoarea oferă un răspuns pe larg, susținut de cercetările științifice la zi, precum și de activitatea sa de medic ginecolog cu experiență de peste 30 de ani.” (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Oana Pascu)

Psihologie

• Băiatul care a fost crescut ca un câine și alte povești din jurnalul unui psihiatru de copii. Ce ne învață traumele suferite de copii despre pierdere, iubire si vindecare, de Bruce Perry și Maia Szalavitz: „În acest volum remarcabilul psihiatru pediatru și cercetător dr. Bruce Perry prezintă abordarea sa neurosecvențială care tratează cu empatie, cunoaștere amplă și dedicare neurobiologia tulburărilor neuropsihiatrice, neurobiologia traumei, dezvoltarea receptorilor de neurotransmițători din creier, impactul complex pe care îl au adeversitățile și situațiile stresante asupra dezvoltării umane, cogniției, comportamentului, emoțiilor, relațiilor sociale și rezilienței” (Ed. Herald; trad. Ana-Maria Diana Scarlat)

• Studii de caz clasice în psihologie, de Geoff Rolls: „Studiile de caz prezentate în această carte se concentrează asupra detaliilor care fac ființele umane atât de fascinante și complexe și spun o „poveste” care nu doar că este interesantă în sine, derutantă și uneori amuzantă, ci este însoțită de o teorie sau rezultate ale cercetărilor științifice – încercări formale, obiective, de a înțelege și a explica comportamentul.” (Ed. Trei; trad. Vlad Vedeanu)

Parenting

• Ne jucăm și învățăm să comunicăm!, de Daniela Răileanu, Liliana Bujor, Nadia-Laura Serdenciuc: „Cartea este structurată în mai multe capitole, acoperind teme esențiale pentru dezvoltarea limbajului și comunicării. Lucrarea include 99 de jocuri care au scopul de a antrena limbajul copiilor, îmbogățind vocabularul, facilitând înțelegerea și stimulând exprimarea creativă. Autorii subliniază importanța jocului ca mijloc de învățare și comunicare, arătând cum interacțiunea ludică poate îmbunătăți atât abilitățile lingvistice, cât și cele socio-emoționale ale copiilor.” (Ed. Didactica Publishing House)

• Știința iubirii de părinte, de Greer Kirshenbaum: „Cum să pui bazele sănătății emoționale a copilului tău, din ziua 1.Două idei esențiale:Îngrijirea iubitoare pe care bebelușii o primesc de la părinții lor în primii trei ani de viață le poate influența decisiv sănătatea mintală în viitor. Dr. Greer Kirshenbaum, specialistă în neuroștiințe, aduce numeroase dovezi științifice în sprijinul ideii că prezența, grija și iubirea părintească construiesc cea mai solidă bază pentru echilibrul psihic al copilului.Drumul către independență și stabilitate emoțională al unui copil nu trece prin pătuțul în care plânge până adoarme. Din contră, dr. Kirshenbaum ne încurajează să ne ținem în brațe copiii cât au nevoie, să le susținem emoțiile, să fim prezenți și plini de compasiune când sunt stresați.” (Ed. ZYX Books; trad. Teodora Vasilescu)

• Opt obstacole care pot ajuta un copil să aibă succes, de Michelle Icard: „Toţi adolescenţii traversează nenumărate momente dificile! Un adolescent de succes este acela care se poate adapta la ce‑i aduce viaţa, iar un eşec este o oportunitate de a învăţa să se descurce mai bine data viitoare. O carte extrem de practică şi utilă scrisă de autoarea best‑sellerului 14 conversaţii înainte de 14 ani, care le oferă părinţilor modele de abordare şi comunicare cu copiii, astfel încât momentele dificile din adolescenţă să se transforme în procese de creştere şi învăţare.” (Ed. Univers; trad. Carmen Scarlet)

• Cum îi alienează lumea pe copiii noștri și ce putem face în această privință, de Louis Weinstock: „Una dintre cele mai sincere, empatice şi puternice cărţi de parenting, scrisă azi pentru părinţii de azi! Lumea în care cresc copiii noştri este complet diferită de cea în care am crescut noi. Nu‑i înţelegem complet mecanismele, dar ne vedem copiii tot mai deconectaţi, lipsiţi de răbdare şi de pasiuni, trişti şi anxioşi. Din fericire, sunt lucruri pe care le putem face pentru ei şi pentru noi înşine, lucruri pe care Louis Weinstock, psihoterapeut cu o vastă experienţă, le descrie cu mult umor şi blândeţe în această carte.” (Ed. Univers; trad. Loredana Voicilă)

• Fete pe marginea prăpastiei, de Donna Jackson Nakazawa: „Fetele noastre intră la pubertate tot mai devreme, iar cultura patriarhală şi expunerea timpurie şi continuă la social media au drept consecinţă un număr tot mai mare de tinere sub presiune, stresate, nesigure, cu simptome clare de depresie şi anxietate. Această carte curajoasă explică toate motivele biologice, psihologice şi sociale pentru care fetele noastre trăiesc tot mai mult pe marginea prăpastiei. Autoarea ne oferă 15 strategii clare care ne ajută să ne susţinem fiicele pentru a traversa cu bine perioada dificilă a adolescenţei din vremurile noastre.” (Ed. Univers; trad. Loredana Voicilă)

CĂRȚI PENTRU COPII ȘI TINERI

Cărți ilustrate

• Petrache Poenaru și războiul împotriva petelor de cerneală, de Alina Bâltâc: „Crezi că supereroii există doar în desene animate sau în filme? Ce-ai zice dacă ți-aș destăinui că găsești o mulțime și în viața reală, chiar aici, printre români? Pornește în aventură alături de mine și află poveștile unor oameni geniali care au existat cu adevărat și care au rămas în istorie datorită unor realizări cu adevărat remarcabile” (Il. Diana Tivu; Ed. Corint Junior)

• Cizmarul și spiridușii, de Jim LaMarche: „Lui Jim LaMarche i-a plăcut Cizmarul și spiridușii de când era copil și totdeauna și-a dorit să ilustreze acest frumos basm al Fraților Grimm despre bunătate și speranță. Sub simplitatea aparentă, cartea ne provoacă să cădem pe gânduri, ca orice poveste bună. Este oare lumea un loc în care binele este mai puternic? Și ce putem să facem, fiecare după puterile sale, ca să fie așa?” (Ed. Cartea copiilor; trad. Florin Bican)

• Bibliobuzul domnului Elan, de Inga Moore: „Când vine vorba de spus povești, nimeni nu se pricepe mai bine ca domnul Elan. Dar într-o seară, așezat cu familia în jurul focului, domnul Elan nu-și mai amintește nicio poveste nouă. Atunci, să le citească una, propune doamna Elan. Pentru asta le-ar trebui o carte de povești, dar ei nu au așa ceva. Poate au vecinii, familia Urs? Nu, n-au. Nici familia Mistreț, nici familia Vulpe, nici familia Castor. Domnul Elan poate că e puțin dezamăgit, dar nu se lasă.” (Ed. Cartea Copiilor; trad. Florin Bican)

• O cățelușă pe nume Pisică, de Tomi Kontio: „O căţeluşă pe nume Pisică este povestea unui pui de câine abandonat. „Când trăieşti singură, trebuie să fii la fel de independentă ca pisicile“, îi spusese mama ei înainte să plece. Dar căţeluşa pe nume Pisică este doar singuratică şi toată lumea crede că e diferită. Asta până când se rătăceşte în oraş şi îl cunoaşte pe hoinarul Jder. Prietenia lor înseamnă acasă pentru bărbatul fără adăpost şi un scop în viaţă pentru căţeluşa singuratică. (Ed. Pandora M; trad. Rareș Cot; il. Elina Warsta)

• Frații Mesteacăn și cei 7 vampiri care aveau o singură pereche de chiloți, de Augustin Cupșa: „După succesul cărţii Două furnici şi un elefant, recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Augustin Cupşa revine cu un nou volum şi mai amuzant, în care s-au strecurat şi câteva personaje din povestea anterioară. La doi paşi de casa furnicii din partea asta de lume, care-i mare iubitoare de poveşti şi prietenă la toartă cu doi fraţi mesteceni, se întinde o pădure întunecată unde locuiesc 7 vampiri.” (Ed. Humanitas; il. Andreea Dobreci)

• Împreună suntem mai puternici, de Barbara Iland-Olschewski: „Cartea Împreună suntem mai puternici este o colecție de povești pentru copii și abordează teme precum conflictele, toleranța și formarea de noi prietenii. Cartea conține mai multe povestiri care explorează conflictele dintre copii, modalități de rezolvare a acestora și cum pot deveni prieteni prin cooperare și înțelegere.” (Ed. Didactica Publishing House; trad. Andreea Ileana Pop)

• Pactul antibullying la școală, de Emy Geyskens: „Tema principală a cărții este lupta împotriva bullyingului în școli. Mesajul central este că puterea de a opri bullyingul se află adesea în mâinile victimelor și ale celor care le pot ajuta, precum echipa „Apărătorilor” descrisă în poveste. În plus, cartea este însoțită de ilustrații realizate de Conz și încearcă să transmită tinerilor că împreună pot face o schimbare semnificativă în combaterea bullyingului.” (Ed. Didactica Publishing House; trad. Ioana-Elisabeta Ursu)

• Oac, oac, pătrat! Spune broasca!, de Ulrike Motschiunig: „Cartea Oac Oac, pătratul spune broasca! este o poveste educativă destinată copiilor, care îi ajută să descopere formele geometrice într-un mod ludic.” (Ed. Didactica Publishing House)

• Mult sau puțin? Prin joc rețin, de Ulrike Motschiunig: „Povestea urmărește aventurile Linei, un șoricel curios, care descoperă un castron plin cu apă de ploaie, amicii ei ajutând-o să bea toată apa de ploaie, după cât de mică sau mare este burtica fiecăruia. Povestea și activitățile din carte sunt structurate astfel încât copiii să învețe noțiuni despre capacitate și măsurători într-un mod distractiv. Jocul este metoda principală prin care copiii descoperă concepte abstracte, facilitând înțelegerea prin experiențe interactive.” (Ed. Didactica Publishing House)

• Baba-Cloanța-Cotoroanța se răzbună, de Pierre Bertrand: „În albumul Baba-Cloanța-Cotoroanța, primul titlu al seriei, Petru a fost suficient de isteț și curajos pentru a reuși să scape de groaznica vrăjitoare ascunsă în dulap. Dar iată, Baba-Cloanța-Cotoroanța nu dispare pur și simplu. Ea se întoarce și nu este tocmai binedispusă!” (Ed. Portocala Albastră; trad. Patricia Rădulescu)

• Bâzzz bâzzz bâzzz, de Byron Burton: „O poveste încântător ilustrată despre cauză și efect, care îi va convinge pe cititori să o răsfoiască iar și iar. Albina înțeapă taurul. Taurul o sperie pe vacă. Vaca varsă tot laptele și o supără pe nevasta țăranului. Femeia se răstește la țăran. Furios, țăranul se descarcă pe măgar. Măgarul fuge în dosul șurii și așa mai departe. Astfel continuă povestea hilară a lui Byron Burton despre un lanț de evenimente de neoprit, care a început cu o simplă înțepătură de albină. Ce e oare de făcut?” (Ed. Portocala Albastră; trad. Florin Bican)

• Tina și primii ei pantofi de step, de Marilyn Singer: „Tina e nerăbdătoare să meargă în tabăra de dans. O să facă balet în fiecare zi.Însă o să trebuiască să învețe și step, ceea ce nu o încântă CÂTUȘI DE PUȚIN.Nu a mai dansat niciodată step, așa că o va lua de la începutul începutului. Și are dreptate: lecțiile de step nu sunt DELOC AMUZANTE.Ba mai mult, în tabără există o fată care ADORĂ stepul și URĂȘTE baletul. Va reuși Tina VREODATĂ să se înțeleagă cu ea? Dar oare va găsi o modalitate prin care să învețe step?” (Ed. Nemira; trad. Anastasia Gavrilovici)

• Fantomele colorate de la Pippendorf, de Mauri Kunnas: „Păzea, pasionați și vânători de fantome! Vin fantomele colorate! Este vineri, 13: sărbătoarea stafiilor. După lăsarea întunericului, familia de fantome de la conacul Pippendorf se îndreaptă spre orașul Animalești, ca să-l bântuie. Dar noaptea ia o întorsătură ciudată când apar două năluci colorate. Fantomele adolescente Spufy și Spufina, purtând cearșafuri multicolore, transformă o noapte obișnuită de bântuit într-o experiență cu totul inedită pentru familia lor.” (Ed. Pandora M; trad. Andreea Niță)

• Motanul încălțat, de Roland Garrigue: „Descoperă povestea Motanului încălțat și distrează-te apăsând pe iconițele cu sunete de pe fiecare pagină! Ascultă cum motanul viclean prinde potârnichi pentru stăpânul său și cum se vaită la trăsura regelui. Sau cum îl transformă pe căpcăun în șoricel pentru a pune stăpânire pe castel.Delectează-te ascultând cum sărbătorește nunta stăpânului său, devenit Marchizul de Carabas.Colecția Micile mele povești sonore conține compoziții originale interpretate la instrumente adevărate.” (Ed. Casa; trad. Crăciun-Bokos Emese)

• Cenușăreasa, de Heloise Solt: „Descoperă povestea Cenușăresei și distrează-te apăsând pe iconițele cu sunete de pe fiecare pagină! Ascultă cântecele Cenușăresei și le vei auzi și pe surorile ei vitrege râzând de ea. Apropie urechea să auzi cum zâna cea bună transformă dovleacul într-o trăsură și pășește și tu în sala balului împreună cu Cenușăreasa! Colecția Micile mele povești sonore conține compoziții originale interpretate la instrumente adevărate.” (Ed. Casa; trad. Crăciun-Bokos Emese)

• Earhart, de Torben Kuhlmann: „Fără să țină cont de obstacole, temerara aviatoare a militat pentru drepturile femeilor, rămânând până astăzi un simbol cultural.Ilustrații spectaculoase, o narațiune ingenios împletită cu povestea din lumea oamenilor și o intrigă surprinzătoare – acestea sunt ingredientele noului volum semnat de Torben Kuhlmann.” (Ed. Corint Junior; trad. Marilena Iovu)

• Marcy și enigma Sfinxului, de Joe Todd-Stanton: „Când tatăl lui Marcy, exploratorul Arthur, dispare în Egipt, ea pleacă temătoare pe urmele sale. În scurt timp, ajunge față în față cu marele Sfinx și trebuie să îi răspundă la ghicitoare înainte să îl găsească pe Arthur, care este captiv înăuntru. Alătură-te lui Marcy în timp ce rezolvă enigme și întâlnește zeii din Egipt în această carte încântătoare din Legendara Colecție Brownstone.” (Ed. Pandora M; trad. Petru Aron Costeschi)

• Milo prin lumina bucuriei și valea tristeții, de Monica Mereuță: „Milo prin lumina bucuriei și valea tristeții este o carte care abordează teme profunde despre emoții și încredere într-un mod accesibil pentru copii. Este un instrument valoros pentru părinți și educatori pentru a discuta despre importanța sprijinului și a încrederii în dezvoltarea emoțională a copiilor.” (Ed. Didactica Publishing House; il. Theodora Morărescu)

• Iepurele Alexandru și fructele prieteniei, de Ana Barton: „Iepurele Alexandru și fructele prieteniei este povestea unei prietenii mai puțin obișnuite dintre un băiețel și un iepure.” (Ed. Frontiera; il. Iulia Șchiopu)

• Doi copii pe Lună, de Stanislas: „Deopotrivă poveste cu zâne, dar și poveste filozofică, Doi copii pe Lună este cadoul ideal pentru copiii care încep să citească singuri, dar și pentru adulții care nu vor să piardă contactul cu propria copilărie.” (Ed. Frontiera; trad. Dodo Niță)

Cărți de Crăciun

• 24 de povești până la Crăciun, de Anne Kalicky: „Cartea conține 24 de povești scurte, organizate sub forma unui calendar de Advent, fiecare poveste fiind destinată unei zile din luna decembrie, până la Ajunul Crăciunului. Printre titlurile povestirilor se regăsesc „Corul spiridușilor”, „Un leac pentru reni”, „Cel mai frumos dintre brazi”, „Dar unde s-a dus Moș Crăciun?” și multe altele, fiecare având tematici legate de Crăciun și magie, adesea incluzând personaje mitice sau animale fantastice.” (Ed. Didactica Publishing House; il. Amélie Videlo)

• Cățelușa pe nume Pisică și minunea de Crăciun, de Tomi Kontio: „În ajunul Crăciunului, căţeluşa pe nume Pisică hoinăreşte pe străzile liniştite din Helsinki şi se întreabă unde a dispărut toată lumea. Împreună cu cei mai buni prieteni ai lui, motanul căruia apropiaţii îi spun Câine şi bătrânul Jder, se plimbă dintr-un cartier în altul fără să bănuiască ce daruri a pus Moş Crăciun deoparte pentru cei mai mici şi mai neajutoraţi.” (Ed. Pandora M; trad. Andreea Niță; il. Elina Warsta)

• Săniuța roșie, de Erin Guendelsberger: „În adâncul sufletului ei, Săniuța Roșie știa exact de ce e în stare. Putea să învețe orice. Putea să fie orice! Putea chiar să-l întâlnească pe Moș Crăciun și să zboare! Iar anul acesta, de Crăciun, avea să dovedească toate aceste lucruri.” (Ed. Nemira; trad. Cristina Nan; il. Elizaveta Tretyakova)

• Spiridușul de Crăciun și magia ușii secrete, de Usch Luhn: „Cartea urmărește povestea unui mic spiriduș de Crăciun pe nume Erni, care tocmai a trecut examenul său pentru a deveni un spiriduș de Crăciun. Aventura începe când Erni își îndeplinește dorința de a deveni spiridușul de Crăciun al unei fetițe pe nume Nelia, pe care o cunoaște din plimbările acesteia prin pădure.” (Ed. Didactica Publishing House)

• Lotta descoperă lumea - Iarna, de Sandra Grimm: „Cartea Lotta descoperă Iarna este o poveste pentru copii care urmărește aventurile unei fetițe, Lotta, în timpul iernii. Pe parcursul poveștii, Lotta explorează natura acoperită de zăpadă, se joacă cu prietenii și își petrece timpul alături de familia sa. Prin activități tipice de iarnă, precum construirea unui om de zăpadă, hrănirea păsărilor, plimbarea cu sania și descoperirea animalelor în pădure, cartea aduce la viață bucuriile simple ale sezonului rece.” Ed. Didactica Publishing House)

• Secretele unui spiriduș al Crăciunului, de Ben Miller: „Holly vine într-o zi cu o idee genială: să construiască un robot identic cu Moș Crăciun, pentru a-și ajuta tatăl să facă față pregătirilor febrile pentru cea mai importantă sărbătoare din an. Dar lucrurile se complică atunci când Max și Ola, vestiții răufăcători, îl răpesc pe Moș și cer ca răscumpărare toaaate cadourile copiilor.” (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Andreea Florescu)

• Jurnalul unui spiriduș al Crăciunului, de Ben Miller: „Tog nu e un spiriduș ca toți ceilalți: își dorește cu ardoare să ajungă ajutorul Moșului, dar e șomer și încă locuiește cu părinții, cu toate că are o sută șaizeci de ani spiridușești! Însă șansa îi surâde într-o bună zi și Tog ajunge în atelierul Moșului, unde începe să pregătească jucării alături de ceilalți Spiriduși Jucărieri.” (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Andreea Florescu)

Nonficțiune

• Cine este Cristiano Ronaldo?, de James Buckley Jr.: „Cine este Cristiano Roanldo?· Un băiat portughez care a visat să joace forbal profesionist· Un star în ascensiune care a semnat cu Manchester United când avea doar 18 ani· Unul dintre cei mai buni forbaliști ai lumii.” (Ed. Pandora M; trad. Roxana Mirică)

• Cine a fost Ecaterina cea Mare?, de Pam Pollack, Meg Belviso: „Cine a fost Ecaterina cea Mare?· tânără prințesă care s-a căsătorit cu un membru al familiei regale rusești· împărăteasă care a transformat Rusia într-una dintre cele mai mari puteri ale Europei· Cel mai longeviv lider feminin din istoria Rusiei.” (Ed. Pandora M; trad. Petru Aron Costeschi)

• Erno Rubik și cubul magic, de Kerry Aradhya: „Erno Rubik și cubul magic este prima biografie ilustrată a creatorului Cubului Rubik. Copiii vor descoperi uimiți perseverența creativă și precizia inginerească din spatele inventării celebrului joc de puzzle.” (Ed. Frontiera; trad. Anca-Maria Pănoiu; il. Kara Kramer)

Romane

• Regele Ugu. Arătarea din spațiu, de Adam Stower: „La școala lui Andi se întâmplă ceva FOARTE ciudat! Directorul umblă desculț, în cladire persistă un miros de brânză, iar asistenta medicală e convinsă că în oraș a aterizat o arătare din spațiu. Andi și prietena lui, Ugu, au misiunea de a afla adevărul (și de a-i sabota pe Agenții cu șepci, care vânează OZN-uri). Dar lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, iar arătarea din spațiu nu-i nici pe departe ce v-ați aștepta.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Anca Bărbulescu)

• Cinci copii și un spiriduș, de E. Nesbit: „Cu ajutorul unui spiriduş, cinci copii își pot pune în fiecare zi o dorinţă. Îşi doresc să fie frumoși, să aibă aripi, să trăiască într-un castel - dar câte nu-și doresc! Zi după zi, descoperă aventura, fantezia și altruismul într-o lume în care, deși uneori e greu să crezi în ea, magia există.” (Ed. Arthur; trad. Iulia Arsintescu)

• Beatryce și profetia, de Kate DiCamillo: „O poveste miraculoasă despre cunoaștere, bunătate și puterea nemăsurată a cărților. Într-o lume medievală măcinată de război, o fată desculță, arzând de febră, ajunge la o mânăstire. Nu-și amintește decât că o cheamă Beatryce. Călugării, la fel ca regele, cred că ea e copilul din profeţia care anunță că o fată va detrona un rege și va schimba lumea.” (Ed. Arthur; trad. Iulia Arsintescu)

Cărți citite și recomandări

• Dragă nemernicule, de Virginie Despentes (Ed. Trei; trad. Svetlana Cârstean): Un roman contemporan construit din dialogurile a trei personaje (o fostă divă a cinematografiei, acum ușor trecută, un scriitor cu oarece succes literar acuzat de hărțuire sexuală și o tânără bloggeriță, victima hărțuirii scriitorului). Abordează teme actuale, de la #meetoo, la feminism(e), pandemie, imigrație, social media, parenting, relații și traume, totul într-o scriitură alertă și într-un limbaj colocvial. Formatul epistolar face lectura dinamică și ușor de citit. Mie mi se pare o carte bună de citit și de meditat, am avut-o la clubul de carte de luna trecută și au ieșit niște discuții incitante.

• Grand Hotel Europa, de Ilja Leonard Pffeijfer (Ed. Nemira; trad. Irina Anton): Tot o carte de club și tot cu discuții incitante. De data asta am discutat-o la clubul online și discuțiile s-au lungit pe mai multe zile întrucât s-au separat două tabere complet opuse: cei care au urât-o și cei cărora le-a plăcut (chiar dacă moderat, de cele mai multe ori). Din punctul meu de vedere, a fost o carte cu mai multe povești interesante de spus (majoritatea pe teme sociale cum ar fi turismul de masă, îmbătrânirea Europei și avântul culturilor asiatice, imigrația ș.a), dar pentru care autorul nu a găsit cea mai potrivită formă. A fost prea lungă, prea amestecată, naratorul prea snob, enervant, misogin și xenofob, și, pe scurt, prea lungă. Discuțiile la club au fost aproape incendiare, s-a scris mult, s-a argumentat și mai mult și pro și contra; chiar ai multe chestii la care să meditezi după ce o citești, dar era bine dacă o mai șlefuia puțin.

• Dragul meu Wallace. Istoria zilei în care sir Charles Darwin și-a pierdut eleganța, de Cătălin Vasilescu (Ed. Humanitas): Disputa de întâietate dintre A.R. Wallace și Charles Darwin privitoare la teoria evoluției și a originii speciilor nu este o chestiune nouă, însă ce a făcut Cătălin Vasilescu în această carte a fost să urmărească evoluția și relația celor doi oameni de știință pentru a reda o perspectivă cât mai bună asupra acestei probleme. Este un volum aproape detectivistic în care autorul recreează foarte bine contextul în care au trăit și creat cei doi, acordând o atenție specială zilei în care Charles Darwin ar fi primit celebra scrisoare prin care Wallace ar fi ajuns la aceeași concluzie ca și el privind evoluția speciilor. Cartea este exemplar documentată și nepărtinitoare. Ideile privitoare la evoluție făceau parte din spiritul epocii, iar Darwin lucra la Originea speciilor de aproape două decenii, așa că nu e vorba despre a-l acuza că a furat ideile lui Wallace, ci doar de a analiza reacția lui la primirea veștii că a mai fost cineva care, pe căi diferite, a ajuns la aceleași idei ca și el. Foarte bună carte, foarte bine expus subiectul, am citit-o cu nerăbdare și interes.

• Fiare și frumusețe. 12 povești periculoase, de Soman Chainani: (Ed. YoungArt; trad. Iulia Arsintescu): 12 repovestiri ale unor basme celebre (Scufița Roșie, Cenușăreasa, Jack și vrejul de fasole, Rapunzel, Frumoasa și bestia etc.), care, puse în contexte și perspective diferite se pot dovedi în continuare extrem de actuale și surprinzătoare. Mie îmi plac repovestirile, le-am citit cu plăcere (chiar dacă nu mi-au plăcut toate în aceeași măsură), și, la fel de mult ca repovestirile propriu-zise, mi-au plăcut ilustrațiile Juliei Iredale care fac din acest volum o minunată carte-obiect.

• The Song of the Cell. An Exploration of Medicine and the New Human, de Siddhartha Mukherjee: Asta este, de fapt, o carte la care am lucrat în octombrie pentru a fi gata la Gaudeamus. Va apărea la Editura Trei în traducerea lui Dan Crăciun și este una dintre cele mai frumoase cărți de popularizare a științei pe care le-am citit vreodată. Siddharta Mukherjee este autorul a încă două cărți cunoscute (dar pe care nu le citisem), Gena și Împăratul tuturor bolilor, dar Cântecul celulei (cum va fi titlul în română al cărții) este un proiect și mai ambițios, o sinteză a cunoștințelor (istoric, dar și contemporan) referitoare la evoluția și funcționarea corpului omenesc prin prisma celei mai simple, dar și celei mai complexe, componente ale sale: celula. Voi reveni asupra acestei cărți, pentru că este chiar o apariție de excepție.

TOP VÂNZĂRI ÎN LIBRĂRIILE CĂRTUREȘTI
(octombrie 2024)

CĂRȚI ÎN LIMBA ROMÂNĂ