• „Cine gândește puțin, se înșală mult” - Leonardo da Vinci

Cărți interesante noiembrie 2022

Cărți interesante noiembrie 2022

Iată că a venit și vremea penultimului articol de noutăți editoriale de anul ăsta, următorul va cuprinde noutățile de la Târgul de carte Gaudeamus (care se va desfășura anul ăsta între 7-11 decembrie) și apoi va urma o vacanță în care vom sta în jurul bradului și doar vom citi cărțile noi pe care ni le-am cumpărat (vise, știu...). 

Pentru cei interesați de cluburile noastre online de carte, în luna decembrie vom discuta despre G., de John Berger, iar în ianuarie despre Regatul, de Jo Nesbø

 

Cărți interesante noiembrie 2022

 

Ficțiune

Încep secțiunea de ficțiune prin semnalarea unei noi ediții (și într-o nouă traducere) a unei cărți mult-așteptate, și anume Jumătate de soare galben, de Chimamanda Ngozi Adichie. Autoarea nigeriană a devenit cunoscută și populară la noi odată cu edițiile apărute la Black Button Books, iar noua traducere este semnată chiar de fondatoarele editurii, Anca Dumitrescu și Elena Marcu. 

Două reeditări noi și la Anansi, și tot așa, dorite de cititori, Satantango, de László Krasznahorkai, și Măsurarea lumii, de Daniel Kehlmann. Și, tot la Anansi, și două cărți contemporane, Nimeni nu vorbește despre asta, de Patricia Lockwood, și Infinitul într-o trestie, de Irene Vallejo, o carte cu o descriere absolut irezistibilă: „Aceasta este o istorie a cărții.” Nu știu alții cum sunt, dar eu nu am nevoie de mai mult, i'm sold. Și, de parcă nu ar fi suficientă o carte despre cărți, a mai apărut la Editura Trei și A fost odată un dulap, de Patti Callahan, „O poveste dedicată tuturor celor a căror viață a fost schimbată pentru totdeauna de o carte.” Pe lângă acestea, găsim la Trei și o bogată selecție de thrillere și crime fiction, numai bune pentru lecturi hibernale: Bestia, de Carmen Mola (romanul care a primit anul trecut prestigiosul premiu Planeta), un nou roman semnat de Joël Dicker, Cazul Alaska Sanders (o carte care se întoarce la personajele și locurile din Adevărul despre cazul Harry Quebert), Toți cei din familia mea au ucis pe cineva, de Benjamin Stevenson, Unghiul mort, de Paula Hawkins, și două romane nordic noir, Fantoma, de Jo Nesbø (un nou roman din seria „Harry Hole”), și Cercul polar, de Liza Marklund

Două apariții notabile la Humanitas Fiction, Magicianul, de Colm Tóibín, un roman despre viața unuia dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX, Thomas Mann, și, centrat tot în jurul literaturii, Cetatea cucului din nori, de Anthony Doerr, o carte construită pe „credinţa autorului în puterea vindecătoare a poveştilor”, și, tot aici, și două reeditări de luat în seamă: Casa verde, de Mario Vargas Llosa, și Întuneric la amiază, de Arthur Koestler

Povestea lui Casey Han, de Min Jin Lee (autoarea bestsellerului Pachinko) a apărut la Nemira, și, tot aici, Lecții de chimie, de Bonnie Garmus (carte care a fost acum câteva zile premiată cu Waterstones Author of the Year 2022) și Imagini ascunse, de Jason Rekulak, un thriller despre care Stephen King spune doar „Mi-a plăcut la nebunie!”. Tot la Nemira, pentru fanii lui G.R.R. Martin și ai seriei „Cântec de gheață și foc”, a apărut volumul ilustrat Înălțarea Dragonului. O istorie ilustrată a Dinastiei Targaryen. Volumul 1

Alte apariții literary fiction: Încredere, de Hernan Diaz („O poveste fascinantă despre clasele sociale, capitalism și lăcomie”), în colecția „Clasici contemporani Litera”, O istorie a lupilor, de Emily Fridlund („Un portret captivant al unei adolescente neliniștite ce își caută drumul într-o lume nouă și înspăimântătoare.”) și Aruncătorii de flăcări, de Rachel Kushner („o explorare intensă și captivantă a misterului feminin, dar și a artificialității și terorismului”), în colecția „Endorfiction” a Editurii Vellant, Portocale pentru Crăciun. Dincolo de Zidul Berlinului, de Margarita Morris („o ficțiune istorică sfâșietoare, a cărei acțiune are loc în Germania Războiului Rece”), în colecția „Corint Fiction”, Asemănarea dintre o cutie de vioară și un sicriu, de Tennessee Williams, în seria de autor ce-i este dedicată la ed. Art, și mai multe titluri la Curtea Veche: Repetițiile, de Vladimir Sarov („Un roman istoric, de fapt atemporal, o istorie repetându-se la nesfârșit, care ne ajută să înțelegem esența poporului rus – și poate nu numai a lui.”), Eliberare, de Sándor Márai („materialul brut al reportajului se preschimbă într-o poveste coșmarescă, puternică, marcată de un profund scepticism și bulversantă până la ultima frază”), Manaraga, de Vladimir Sorokin („Amuzant, suprarealist, un roman tulburător de actual, care critică prezentul cu instrumente stilistice și inventive rafinate.”). Și câteva titluri comerciale: Toate secretele tale întunecate, de Diana Urban, și Apotecara pierdută, de Sarah Penner, la Herg Benet, Piatră, hârtie, foarfecă, de Alice Feeney, în colecția „Storia Plus”, și ceva de sezon, două romance-uri de Crăciun, Scrisoarea de Crăciun, de Emily Stone (Nemira), și Ultimul Crăciun la Paris, de Hazel Gaynor și Heather Webb

Raftul de literatură română a avut parte de două apariții de excepție acum, pe final de an, două cărți demult anunțate și îndelung așteptate (și ambele de încadrat la categoria „cărămizi”), Theodoros, de Mircea Cărtărescu (ed. Humanitas), un roman istoric de care mulți cititori s-au îndrăgostit deja, și Solomonarul, de Florin Chirculescu (ed. Nemira, colecția „n'autor”), un roman care „pune reflectorul pe celălalt Eminescu, reușind să-l umanizeze așa cum niciun text nu a făcut-o până acum”. Tot în colecția „n'autor” a Editurii Nemira au mai apărut Întinde mâna, Tiberiu. Cum îți recompui identitatea?, de Horea Sibișteanu, și Viața ca o glumă proastă, de Liviu Ornea, iar la Humanitas un nou roman istoric semnat de Radu Paraschivescu, Podul Diavolului. Două apariții noi în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, Ce preferi?, de Dan Coman, un volum de proză scurtă, și Donnatela, de Beatris Serediuc, iar la Editura Paralela 45 a apărut acum ceva vreme colecția „Prima dragoste” ce numără deja 5 titluri semnate de autori români: El era frumos, eu eram iritată, de Diana Geacăr, Eva și ceilalți, de Cristina Ispas, Să trăiești cu o presiune constantă, de Alina Pietrăreanu, Bilili, de Andrei Crăciun, Ceaikovski la walkman, de Andrei Dósa.


Nonficțiune

Mai multe cărți semnate de personalități-vedetă ale vremurilor contemporane: la Litera a apărut Lumina din noi, de Michelle Obama, un volum inspirațional anunțat încă din vară, iar la Nemira urmează să apară în ianuarie autobiografia (deja controversată) a Prințului Harry, Rezervă, în timp ce luna trecută a apărut o biografie a bunicii sale, Regina, de Matthew Dennison. Pentru pasionații de cancanuri regale, la Corint a apărut și Secretele palatului, de Tina Brown, povestea familiei regale britanice, de la moartea prințesei Diana până la cea a reginei Elisabeta a II-a. 

O altă autobiografie de succes, Povestitorul, de Dave Grohl (una dintre cele mai bine vândute cărți din categoria asta de anul trecut) a apărut în traducere românească la Publica, la Herald a apărut o nouă ediție din Jurnalul unei tinere fete, de Anne Frank, la Polirom Patrimoniu. O poveste adevarată, de Philip Roth, povestea vieții tatălui scriitorului american, și biografia Dostoievski, de Henri Troyat, iar la DPH Ion Luca Caragiale. Viața și opera, de Gabriela Gârmacea.  

Câteva cărți de istorie: Cruciadele văzute de arabi, de Amin Maalouf, o viziune diferită de cea europeană, evident (la Polirom), Ludovico Gritti. Un prinț venețian în Transilvania în serviciul lui Soliman Magnificul, de Gizella Nemeth Papo și Adriano Papo (ed. Ratio et Revelatio), Nebunia nucleară. O istorie a crizei rachetelor din Cuba, de Serhii Plokhy (la Corint), și O scurtă istorie a Angliei, de James Hawes (la Trei). 

Călătorii prin spațiu și timp prin volume de popularizare a științei: Tărâmuri. Călătorii prin lumile dispărute ale pământului, de Thomas Halliday, o carte ce-și propune să reînvie 16 situri fosile, vechi de până la 530 de milioane de ani, a apărut la Publica, și Știința din filmul Interstellar, de Kip Thorne, un volum ce dezvăluie detalii din celebrul film Interstellar, oferind, în același timp „o introducere intuitivă, bogat argumentată vizual, în cosmologie și astrofizică”, la Humanitas. Alte apariții la Humanitas: Medina infinită. Călătorii la întâmplare și întâmplări de călătorie, de Iulian Comănescu, un jurnal de călătorie ilustrat cu fotografiile autorului, Mama. Un jurnal al dragostei și al despărțirii, de Ioan Stanomir, un jurnal de doliu emoționant, și Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990, de Daniel Morar

Un nou volum de rețete de Jamie Oliver la Curtea Veche, Împreună. Mese de neuitat, ușor de pregătit, alături de un nou volum din seria „Scrisori remarcabile”; de Shaun Usher, Erotism, plus o carte a unui eseist francez de seamă, Lecții dintr-un secol de viață, de Egdar Morin. Și, tot de Edgar Morin (despre care v-am vorbit și în articolul din iulie) au mai apărut câteva volume de remarcat la Ed. Cartea Românească Educațional: Metoda II. Viața vieții, Metoda IV. Ideile, Metoda V: Umanitatea umanității, Metoda VI. Etica

Câteva cărți frumoase și despre frumusețe: Psihologia artei. Arta de a rezolva problemele cu artă, de Amy E. Herman, Floriografie. Limbajul secret al florilor, de Jessica Roux, și Bucuresti. Oraș Art Deco, de Mihaela Criticos (concept volum și autor texte) și fotografii de Arthur Țințu, Dragoș Dogaru, Vlad Pătru (ediția a III-a, de fapt, dar merită semnalată apariția).

 

Cărți pentru copii

Multe apariții noi și frumoase la ed. Signatura: Natura surprinzătoare, de Florence Guiraud, Litere înșiruite, de Cristina Falcon Maldonado, Cartea care zboară, de Pierre Laury, Vine iarna, de Tony Johnston, Noaptea și prietenii lui Gaspard, de Seng Soun Ratanavanh, Ce este școala?, de Luca Tortolini, Colierul de lacrimi, de Franca Perini, Clipa poveștilor pierdute, de Annamaria Gozzi, Monica Mortini.

La ed. Arthur a apărut în col. „Arthur Retro”, Morcoveață, de Jules Renard, cu il. de Done Stan, și, tot acolo, Harry Potter. Un an magic, de J.K. Rowling, iar la Humanitas Junior prima carte pentru copii scrisă de Ioana Pârvulescu, Invizibilii, cu il. de Irina Dobrescu. Tot la Humanitas Junior, o nouă carte pentru copii de Eric-Emmanuel Schmitt, Poveștile bufniței. Insula Libertății, 12 luni magice, de Katerina Kulik și o nouă colecție de cărți pentru copii, „Biblioteca de 10+”, în care au apărut până acum trei titluri: Balade vesele și triste, de George Topârceanu, Pinocchio. Povestea unei păpuși de lemn, de Carlo Collodi, și Fram, ursul polar, de Cezar Petrescu

Trei cărți noi la Univers în seria semnată de Olina Ortiz și Oana Moraru: Hapciu Manciu, vulpoiul păcălit de furnici, Îmi place de mine așa cum sunt și Plictisilă și Copacul Entuziasmului, la Nemi un nou volum în seria „Dar motan”, Dar motan greșește, de Cristina Andone, iar la Panda, Pettson și Findus. Știi cât e ceasul?, două cărți noi cu motanul Mog, Ziua de naștere a lui Mog și Crăciunul de pomină al lui MogOnno & Ontje. Prietenii sunt cel mai frumos dar, de Thomas Springer și Cartea spiridușilor finlandezi, de Mauri Kunnas.

Alte cărți de Crăciun: Tâmplarul Andersen și Moș Crăciun, de Alf Proysen, și Micul brad, de Margaret Wise Brown (la Cartea copiilor), O portocală de Crăciun, de Patricia Polacco (Frontiera), O dorință de Crăciun și Dorința ursulețului polar, de Lori Evert (la Curtea Veche), Marea carte a Crăciunului. Citim, meșterim, petrecem timp împreună, de Judith Allert (Ars Libri), Povești de citit la Crăciun (Girasol), Bocănilă și prima zăpadă, Ce-mi place mai mult decât Crăciunul, de Ellie Hattie și Tim Warnes, 7 zile până la Crăciun, Noaptea de ajun. 10 povești magice cu animăluțe și Povești de iarnă, de Rachel Delahaye (Litera Mică), Povestea Crăciunului, de Lackfi Janos.

Alte apariții: Mominii și pălăria magică, de Alex Haridi, Cecilia Davidsson (Cartea Copiilor); Încercări și Poate, de Kobi Yamada, Creaturi magice și bestii legendare, de Millie Mortimer (Katartis); Ce a uitat călătorul, de Brad Florescu (Frontiera); Marie Curie pentru copii, de Amy M. O'Quinn (Vellant); Ascult și descopăr. Ferma. Carte cu sunete și Ascult și descopăr. Primele cuvinte. Carte cu sunete (Litera Mică). 


Cărți citite și recomandări 

În noiembrie s-au strâns șase cărți citite, trei cărți istorice despre vremuri de tristă amintire din secolul XX (dar pe care, tocmai din acest motiv, e bine să nu le uităm), două cărți despre lumea în care trăim și un roman pe care l-am citit pentru copertă, de fapt. 

Prima dintre trei cărți de istorie este Cartea poștală, de Anne Berest, un roman autobiografic despre familia autoarei și experiența deportării în lagărele de concentrare naziste. Este o încercare de refacere a trecutului familiei, de înțelegere a moștenirii primite prin apartenența la religia evreiască. Scriitura mi s-a părut destul de plată (dialogurile cel puțin sunt îngrozitoare), însă ce i-a lipsit cărții ca stilistică, a compensat prin emoție și documentare. Este o carte care redă foarte uman drama despărțirii în mod brutal de familie și tot coșmarul care a fost nazismul în cel de-Al Doilea Război Mondial. Am găsit aici detalii și amănunte extrem de particulare și de umane, care lipsesc din cărțile de istorie, și care te fac să ieși din statistică și să înțelegi mai bine acele vremuri. Cred că e o carte foarte potrivită pentru adolescenții și tinerii care nu au auzit decât vag cuvinte precum Holocaust, nazism, lagăre de concentrare, camere de gazare, Auschwitz etc., și care trăiesc într-o lume unde personalități publice neagă existența și legitimitatea acestori cuvinte. Pentru că e bine să nu uităm. 

După cum vă puteți lesne imagina, Cartea poștală nu a fost o carte ușor de citit, așa că am simțit nevoia să mai citesc ceva care să completeze lectur, motiv pentru care am ales cartea de memorii a unui supraviețuitor al lagărelor de concetrare naziste și chiar al unui „marș al morții”: Cel mai fericit om de pe Pământ, de Eddie Jaku. Este o carte de o simplictate și o sinceritate dezarmante, la fel, extrem de umană, dar și, în ciuda tuturor lucrurilor povestite, de un optimism molipsitor. Autorul și-a scris memoriile tocmai pentru ca povestea sa să stea mărturie pentru generațiile viitoare și să nu fie uitată, dar, deși a mărturisit deschis că nu a putut uita și ierta tot ceea ce poporul german i-a făcut lui și familiei sale, a hotărât să nu se lase învins de ură și să fie recunoscător pentru tot ceea ce i s-a întâmplat în tot restul vieții sale. E ciudat să spun asta despre o carte de memorii despre Holocaust, însă este o carte frumoasă și plină de învățăminte și speranță. 

O altă astfel de carte, despre supraviețuire într-un sistem politic opresiv și absurd, este și Istorie trăită. Scrisori pentru Ioana, de Pascal Bentoiu, un volum epistolar în care autorul și-a propus să-i povestească fiicei sale viața sa de dinaintea, din timpul și de după prăbușirea regimului comunist în România. La fel, găsești aici tot felul de detalii de viață extrem de emoționante și evocatoare, iar tonul pașnic, nostalgic, elevat al lui Pascal Bentoiu este de-a dreptul mângăietor (în ciuda poveștilor pe care le spune). 

Cele două cărți despre lumea în care trăim sunt ambele din colecția „Anansi. World Fiction” și sunt cum nu se poate mai diferite. Prima dintre ele este Când nu mai înțelegem lumea, de Benjamín Labatut, un roman nonficțional despre încercarea marilor savanți ai secolului XX de a afla fundamentele universului și despre, deopotrivă, sentimentul de agoasă care stă de pază la marginile înțelegerii. Este o carte care încearcă să facă prietenoasă lumea științei de „categorie grea”, aducând în prim-plan nume precum Fritz Haber, Albert Einstein, Karl Schwarzschild, Ervin Schrödinger, Werner Heisenberg, Niels Bohr, Louis de Broglie sau concepte precum teoria relativității, mecanica cuantică, problema timpului, principiul incertitudinii, și de a oferi cititorilor obișnuiți ocazia de a trage cu ochiul în „culise”, acolo unde încă nu se știe dacă „Dumnezeu joacă (sau nu) zaruri cu Universul”. E o carte de citit și recitit și care te face să dorești să mai citești și altele asemenea. 

Nimeni nu vorbește despre asta, de Patricia Lockwood, este tot o carte care ne vorbește despre lumea în care trăim, dar dintr-un cu totul alt mod și o altă perspectivă. Având drept protagonistă o bloggeriță de succes, cartea este scrisă asemenea unui mare poem în proză care urmează curgerea necontenită a mesajelor din Social Media, dar și fracturarea și discontinuitatea specifică acestora. Într-o epocă a comunicării continue și fără pauză, suntem spectatori pasivi ai unui flux continuu de mesaje, dintre care unele complet inutile, iar altele de-a dreptul incomprehensibile. Romanul este constituit din două părți: una în care este redată viața protagonistei într-un astfel de flux de mesaje (numit „portalul”, și care nu e dificil de identificat), și una în care experimentează o formă neașteptată de comunicare directă în „viața reală”, în condiții considerate improbabile și imposibile de toată lumea. E o carte surprinzătoare, care mi-a plăcut mai mult prin mesajul subsidiar, scris printre rânduri (sau printre postări), nu neapărat prin scriitură (care mi s-a părut mai degrabă experimentală). 

Și, în fine, ultima carte citită, Elizabeth Finch, de Julian Barnes, pe care nu am ales-o doar datorită copertei (deși este superbissimă), ci și pentru că am o relație mai veche de love&hate cu Mr. Barnes și am vrut să văd unde încadrez și acest volum. DIn păcate pentru el nu l-am încadrat la „love” (dar nici la „hate”, nu e chiar așa de grav), însă am ajuns (din nou) la concluzia că îmi place Julian Barnes ca eseist și gânditor, nu ca povestitor. Elizabeth Finch este o carte alcătuită din trei părți, dintre care cea de mijloc pare a fi complet nepotrivită în toată economia romanului (ok, am înțeles convenția, divagația, excursul în literatura antică, însă nu i-a ieșit și pace). Personajul Elizabeth Finch e complex și fascinant și singurul care salvează întreaga narațiune. Din fericire, Mr. Barnes are decența de a nu-și chinui cititorii cu romane cu prea multe pagini, așa că se citește repede și nu pot spune că e complet neplăcută experiența. Doar că nu sunt eu cititorul lui ideal. 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Noutăți literare 13-19 aprilie

Cărți noi pe piața editorială românească și articole interesante (din presa românească și străină) din săptămâna 13-19 aprilie.

Noutăți literare 6-12 noiembrie

Noutățile literare ale săptămânii 6-12 noiembrie.

Noutăți literare 25-31 martie 2019

Noutățile literare ale săptămânii 25-31 martie 2019.

2 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu


  1. Ana Dolinski 15-12-2022 16:02

    ma abonez

    Raspunde
  2. Ana Dolinski 15-12-2022 16:01

    mă abonez

    Raspunde