Volumul aparițiilor s-a mărit semnificativ în luna martie și, până prin iunie, va continua s-o facă. La Timișoara a avut loc primul târg Bookfest fizic cu lansări din ultimii doi ani și, în curând, îl vom avea și pe cel din București. Pentru cei interesați de cluburile noastre de carte, în luna martie vom discuta despre Regulile jocului, de Amor Towles, și în aprilie despre... Anna Karenina, de Lev Tolstoi (asta a iești la votul public și democratic). 

Cărți interesante martie 2022
 

Ficțiune

Luna martie s-a remarcat prin multe cărți noi semnate de autori români. La Humanitas au apărut două noi romane în colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani, Cazul scriitorului dispărut, de Andrei Manolescu (poți citi un fragment aici) și A șaptea viață a lui Alexandru Royce, de Mihai Măniuțiu, dar și o reeditare a romanului Băgău, de Ioana Bradea. De asemenea, tot aici a apărut o nouă ediție a operelor lui Eminescu, un volum de colecție, cartonat, Proza literară, îngrijit de Ioana Bot. Trei romane noi și la Polirom, Șoferul din Oz, de Dan Lungu, Ventrilocul, de Corin Braga, și Rezervația, de George Cornilă, câte unul la Trei – Vulpea lui Akira, de Ioan Mihai Cochinescu, și Nemira – Stai jos sau cazi, de Bogdan Munteanu. Și dacă nu sunteți încă impresionați, să știți că asta e doar partea de ficțiune, mai avem autori români și la nonficțiune și cărți pentru copii. 

Apariții noi la Curtea Veche, noutate atât ca selecție, cât și ca „ambalaj”: colecția de ficțiune „Byblos” are acum un nou coordonator (traducătoarea Luana Schidu), iar titlurile noi sunt în ediții cartonate și, multe dintre ele, par destul de diferite de linia editorială de până acum (bună și până acum, dar pare că va fi din ce în ce mai interesantă de acum înainte): Divorț în cetatea Buda, de Sándor Márai (aici doar ambalajul e diferit, autorul a mai apărut la Curtea Veche și cu alte cărți), Viol. O poveste de iubire, de Joyce Carol Oates (la fel, autoarea a mai apărut în „Byblos”, dar și în alte colecții), Moartea lui Vivek Oji, de Akwaeke Emezi (autoare nouă la Curtea Veche, dar mai are o carte apărută acum câțiva ani la Vellant și care a fost bine primită de cititori, Apă dulce), Mă gândesc să-i pun capăt, de Iain Reid (autor nou, deja i-a mai fost anunțat încă un roman ce va apărea curând tot aici, Intrusul).

SF clasic la Paladin – Grădinile Paradisului, de Arthur C. Clarke, și Nemira – Melcul pe povârniș, de Arkadi și Boris Strugațki, Lumii îi spuneau pădure, de Ursula K. Le Guin, și Vorbitor în numele morților, de Orson Scott Card, dar și literatură modernă și clasică la aceleași edituri: Regulile jocului, de Amor Towles, la Nemira, iar la Art Pe patul de moarte, de William Faulkner, Război și pace, de Lev Tolstoi, Asasinul orb, de Margaret Atwood, și Când te lovesc sau portret al scriitoarei ca tânără soție, de Meena Kandasamy. 

Apariții multe și diverse la Editura Trei: un nou volum în colecția Anansi, Vaporul de noapte spre Tanger, de Kevin Barry, un nou roman despre viața unui clasic modern american, Euforie, de Elin Cullhed (o carte despre Sylvia Plath), o poveste de dragoste care a urcat rapid în topurile de vânzări – Castelul de sticlă, de Miranda Cowley Heller, și două romane nordic noir – Cutia, de Camilla Läckberg și Henrik Fexeus, și Obscuritas, de David Lagercrantz.

Ficțiune contemporană la Humanitas Fiction – Ultimii cai din stepă, de Maja Lunde (al treilea volum al tetralogiei începute cu Istoria albinelor), Trei surori, de Heather Morris, Familia Martin, de David Foenkinos, și Viscolul copiilor, de Melanie Benjamin – și la Polirom – La Caracas va fi mereu noapte, de Karina Sainz Borgo, Borgo Sud, de Donatella di Pietrantonio și, îndelung așteptat, romanul Lumea în flăcări, de Siri Hustvedt (una dintre scriitoarele mele contemporane preferate). 

Alte cărți: Jurnalul pandemiei, de Gonçalo M. Tavares, Poză de familie și alte povestiri, de Ivo Andrić, și Așteptându-i pe barbari, de Constantin Kavafis, la Cartier; Vârcolacul, de Fred Vargas, la Crime Scene Press; Oceanul viselor, de Richard Flanagan, și Zborul albinelor, de Sofia Segovia, la Litera. 

Nonficțiune

Numeroase cărți de memorii sau biografii pe raftul de nonficțiune în martie, lucru deloc surprinzător întrucât poveștile reale de viață au fost dintotdeauna interesante, iar în ultimii ani au devenit și mai populare. La editura Omnium am văzut două cărți de memorii ce povestesc cumplite experiențe de viață, de genul celor pe care preferi să nu ajungi să le cunoști vreodată (nu știu să mai fi apărut până acum în română, eu nu le-am mai văzut, dar edițiile în engleză au avut mare succes): Am fost doctoriță la Auschwitz, de Gisella Perl, memoriile unei doctorițe evreice născută la Sighetul Marmației și care a fost nevoită să lucreze la Auschwitz ca asistentă a lui Josef Mengele, și Viața mea de pește, de Iceberg Slim, memoriile unui fost proxenet american. Din aceeași categorie face parte și Jurnalul unui psihiatru și nu numai (1997-2007), de Galina Răduleanu, o carte în care autoarea relatează momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” (popular cunoscut și ca „Spitalul 9”). 

Tot din categoria Memorii/Biografii au mai apărut: Nichita. Poetul ca și soldatul, de Bogdan Crețu, o nouă apariție în colecția „Biografii romanțate” de la Polirom, Exodul, revăzut. Călătoria mea neortodoxă către Berlin, de Deborah Feldman (continuarea celebrului volum ecranizat Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renunțând la rădăcinile mele hasidice), Caiete. Fragmente, de Paul Valéry, Jurnalele din Berlin, 1940–1945. Însemnările unei prințese ruse, de Marie Vassiltcikov, Adevărurile noastre. Visul american, de Kamala Harris, autobiografia vincepreședintei SUA, Singur. Viața lui Mihail Sebastian, de Tatiana Niculescu, o binevenită biografie a unuia dintre cei mai emblematici scriitori români, Bunicul meu fără mormânt. Gheorghe Ene Filipescu, de Monica Pillat, O țară grozavă, de Franck McCourt (autorul celebrului volum Cenușa Angelei). 

Ca și luna trecută, mai multe cărți de popularizare a științei au apărut la Humanitas: Stephen Hawking. O viață dedicată științei, de John Gribbin și Michael White, Focul, limbajul, frumusețea, timpul. Cum au depășit oamenii legile firești ale evoluției, de Gaia Vince, Ce ne spune fizica despre lume, de Jim Al-Khalili, Realitatea nu e ceea ce pare. Structura fundamentala a lucrurilor, de Carlo Rovelli (ediția a doua). Alte apariții tot la Humanitas: două cărți despre religie – Dumnezeu și viața de apoi. Noi dovezi tulburătoare despre Dumnezeu și experiențele din vecinătatea morții, de Paul Perry, Jeffrey Long, și Avuția religiilor. Economia politică a credinței și apartenenței religioase, de Robert J. Barro, Rachel M. McCleary, două cărți de eseuri semnate de autori români – Farmecul vieților distruse. Câteva reflecții despre ratare, de Angelo Mitchievici, și Noi suntem români (nimeni nu-i perfect), de Radu Paraschivescu, și două volume de istorie, unul istorie recentă – Cazul Ponta. Reconstiturea celui mai infam plagiat din istoria României, de Emilia Șercan, și celălalt despre istoria antică – Războiul lui Spartacus, de Barry Strauss. 

La Editura Trei a apărut o nouă carte despre Evul Mediu (curios acest reviriment al perioadei medievale) Filosofia in Evul Mediu, de Étienne Gilson, o lucrare de referință aflată la a doua ediție în limba română; mai multe cărți de psihologie (specific profilului editurii) – Viața psihică a mamei. Un continuu și uneori primejdios proces de devenire, de Monique Bydlowski, Sindromul impostorului, de Kevin Chassangre, Stacey Callahan, Diavolul pe care-l cunoști. Povestiri despre cruzimea și compasiunea umane, de Eilleen Horne, Gwen Adshead, Strămoși pe divan. Descifrarea Codului Generațional și vindecarea rănilor moștenite, de Ingrid Alexander, Sabine Luck; o carte de popularizare a științei – Ecuația lui Dumnezeu. În căutarea unei teorii a tuturor lucrurilor, de Michio Kaku, și un volum despre lumea surzilor care invită la înțelegere și toleranță, Simfonia semnelor, de Adriana Săftoiu. 

Cărți de popularizare a științei și la Publica – Este elementar. Chimia ascunsă din spatele tuturor lucrurilor, de Kate Biberdorf, o carte care „își propune, printre altele, să ne arate cât de mult ne ajută chimia să înțelegem activități precum fabricarea berii sau coptul plăcintelor. Nu în ultimul rând, ne explică diferența dintre un atom și o moleculă și ce se întâmplă când ne dăm cu cremă de soare”, Mintea extinsă. Puterea gândirii în afara creierului, de Annie Murphy Paul, Fără vârstă. Cum să înaintezi în vârstă fără să îmbătrânești, de Andrew Steele; dar și un volum de interes pentru antreprenori: Douăsprezece și jumătate. E timpul să folosești ingredientele emoționale pentru a avea succes în afaceri, de Gary Vaynerchuk. 

Mare diversitate de apariții la Litera: două cărți despre istoria și viitorul planetei noastre – Scurtă istorie a Pământului. Patru miliarde de ani în opt capitole, de Andrew H. Knoll, și Sub un cer alb. Natura viitorului, de Elizabeth Kolbert, un volum clasic – Principele, de Machiavelli, o carte de istorie – Al Doilea Război Mondial. O scurtă istorie, de Norman Stone, și două volume despre lumea în care trăim - Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul, de Catherine Belto, și Cei mai Weird oameni din lume. Cum a dobândit Occidentul o psihologie distinctă și o prosperitate ieșită din comun, de Joseph Henrich. Și la fel și la Polirom: un nou volum semnat de Azar Nafisi (celebră pentru Citind Lolita în Teheran), Citește periculos. Puterea subversivă a literaturii în vremuri tulburi; un volum clasic, Ce este cinematograful? vol. I, de André Bazin; un jurnal de călătorie – Fluviul Amur. Între Rusia și China, de Colin Thubron; și o nouă carte semnată de Aurora Liiceanu, Totdeauna singură. Nefericiri paralele; și două cărți despre lumea în care trăim – Cel mai mare dușman al nostru. Atacul din interior asupra democrației moderne, de Tom Nichols, și Rusia, o ecuație complicată. Ediția a II-a adăugită, cu cele mai recente texte despre războiul din Ucraina, de Armand Goșu. 

Celor două cărți despre Rusia și Putin din paragraful de mai sus li s-au mai adăugat alte câteva în martie (după cum era de așteptat, din nefericire): la Meteor Press Rusia lui Putin, de Anna Politkovskaia, un volum apărut acum ceva timp și care era de negăsit, dar a fost reeditat, și la Cartier, Aventuri în Rusia de azi. Nimic nu este adevărat și totul este posibil, de Peter Pomerantsev, și Trupele ruse de ocupație în Republica Moldova. Vol. II. Culegere de documente și materiale, de Mihai Gribincea. Tot la Cartier mai sunt de semnalat două cărți de istorie medievală semnate de istoricul francez Michel Pastoureau, și a căror apariție mă bucură mult – O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental (o reeditare, de fapt) și Regele ucis de-un porc.

De remarcat două apariții dedicate simțului olfactiv, Osmé. Antologie de texte pentru nasul oricui, ed. Claudiu Sfirschi-Laudat, o antologie ce reunește mai mult de două sute de fragmente literare și filozofice dedicate simțului mirosului, și Odorama. Istoria culturală a mirosului, de Federico Kukcso, o istorie alternativă a lumii văzută prin prisma mirosurilor. Ambele se adaugă unei alte apariții recente, Dicționar îndrăgostit de parfumuri, de Elisabeth de Feydeau, alcătuind împreună o adevărată simfonie olfactivă. 

Alte apariții: Schița originilor. Evoluția unei societăți bune, de Nicholas A. Christakis, și Jamie și petrecerea de vineri seară, de Jamie Oliver, la Curtea Veche; Întreabă un filosof. Răspunsuri la cele mai importante și neașteptate întrebări, de Ian Olasov, la Niculescu; În grădina minții. Să descoperim natura în lumea modernă, de Sue Stuart-Smith, la Lifestyle; Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul?, de Graham Allison, și La Goulue. Regina de la Moulin Rouge, de Maryline Martin, la Corint. 

Cărți pentru copii 

La Humanitas Junior au apărut patru cărți ilustrate pentru copii semnate de autori și ilustratori români: Povești somnifere, de Vlad Stroescu, il. de Andreea Dobreci; Povești pe nerăsuflate, de Adriana Ștefan, il. Daniela Olaru; Marea aventură a micii albine Mitsu, de Mircea Dragu, il. de Bajko Attila; Copacul dorințelor. Amintiri din copilărie, de Mihai Mănescu, il. de Ingrid Nemțanu (aceasta din urmă având parte și de o ecranizare omonimă recentă). 

Povești frumoase și frumos ilustrate pentru copii mici la Editura Frontiera – Puiu și Vulpoi. Petrecerea și alte povestiri, de Sergio Ruzzier, Serafim și mașinăriile fermecate, de Philipe Fix, și Editura Cartea Copiilor – O poveste întârziată, de Marianna Coppo, Băiatul acela, Emil, de Astrid Lindgren, Schimbare de aer, de Jeanne Macaigne. Iar pentru copii mai mari, la Editura Arthur: Sora lui Colăcel, de Lavinia Braniște; Băiatul care a înotat cu piranha, de David Almond; Vine vacanța cu trenul din Franța, de Adina Popescu.

Cărți educative la Editura Casa – Primele mele povești de noapte bună, de Rosemarie Kunzler-Behncke, Călătoresc cu trenul, de Andreea Erne, La doctor, de Doris Rubel, și adaptări ale marilor rusești romane clasice la Litera – Anna Karenina, Război și pace, Frații Karamazov.

Două cărți pentru tinerii cititori la Polirom Junior – Strania bibliotecă, de Haruki Murakami, și Bună dimineața, Wuhan! Cronici (de-acasă) cu un adolescent, două pisici și WeChat în timpul pandemiei, de Sara Platto; și două continuări ale unor serii YA fantasy pe care abia le așteptam – Fata din turn, de Katherine Arden, și Legea lupilor, de Leigh Bardugo. 

Cărți citite și recomandări 

Din motive de lipsă de chef și tristețe în lume, martie a fost o lună cu puține lecturi și multe cărți abandonate (unele definitiv). Am citit la începutul lunii volumul O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin, de Mark Galeotti, pentru că simțeam că am nevoie de o punere în context (e de necrezut cum reușim să știm mereu atât de puține lucruri despre vecinii noștri și cum ajungem să cunoaștem mai degrabă țările îndepărtate, unde poate că n-o să ajungem niciodată). Iar acest volum de mici dimensiuni este, probabil, perfect pentru o astfel de punere în temă rapidă (fără pretenții de analize profunde, deși nu lipsesc nici analizele din demersul autorului). Mi-am mai luat apoi alte două volume, însă nu m-am mai ținut de ele, dar nici nu le-am abandonat (este vorba despre Generația Putin. Să înțelegem noua Rusie, de Benjamin Bidder, și Granița. O călătorie în jurul Rusiei prin Coreea de Nord, China, Mongolia, Kazahstan, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Belarus, Lituania, Polonia, Letonia, Estonia, Finlanda, Norvegia și Pasajul de Nord-Est, de Erika Fatland). 

Am citit cam o treime și am abandonat un foarte frumos roman românesc (era cartea pentru clubul din martie), și anume Dulcea poveste a tristului elefant, de Diana Adamek, o carte aflată la a doua ediție. Este o poveste cu parfum medieval și cu o scriitură remarcabilă (bogată în dantelării și descrieri baroce), cu un ritm al narațiunii care se potrivește perfect poveștii (un ritm de căruță, i-am spus eu, pentru că este o carte imposibil de grăbit, trebuie lăsată să curgă în ritmul ei, chiar dacă ai impresia că ai vrea să ajungi mai repede la capătul călătoriei). Cu toate astea, și deși am apreciat enorm de mult și povestea și scriitura, nu am reușit s-o termin. E posibil să fie de vină și faptul că am dorit s-o citesc repede, ca să-mi fac tema pentru club și, astfel, i-am stricat ritmul. Dar e la fel de posibil ca eu să nu fi fost „cititorul ideal” pentru cartea asta și va trebui să trăiesc cu acest gând. 

Tocmai pentru că nu mi s-au legat lecturile în martie, am reluat două cărți începute mai demult și pe care mai aveam destul de puțin ca să le termin. Prima a fost antologia de proză scurtă a Luciei Berlin, Manual pentru femei de serviciu, o carte pe care am integrat-o în rutina mea de a citi câte o singură proză scurtă seara, înainte de culcare. Tușa evident autobiografică a prozelor te face să ai impresia că citești un fel de roman „neînchegat” și cred că ăsta a fost și motivul pentru care am citit-o așa de greu și am abandonat-o de mai multe ori până s-o termin, însă cartea te cucerește prin scriitură și, mai ales, prin anumite portrete realizate din tușe foarte bine definite. Iar povestea în sine a Luciei (căsniciile sale, copiii săi, lupta ei cu alcoolismul etc.) este destul de dramatică și excepțională. Însă referitor la faptul că această carte este o antologie, cred, totuși, că antologiile de proză scurtă ar trebui să fie mai scurte. Asta e o carte de 600 de pagini, probabil un fel de opera omnia, și mie mi s-a părut cam prea mare. Cred că mă împăcam mai bine cu vre 2-3 volume separate. Da, știu, #fițe.

Cel de-al doilea volum a fost Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale, de Tatiana Niculescu, care este, într-adevăr, un volum mai scurt și care ar putea fi citit „dintr-o suflare”, deși cred că fiecare poveste ar trebui să aibă un spațiu al ei în care s-o asimilezi. Sunt interesante și emoționante aceste povești dezgropate de autoare din vechi istorii de familie sau fotografii, mie nu mi s-au părut genul de povești tradițional romanțioase, unele sunt chiar destul de excepționale (și nu chiar în sensul bun, acel sens „bun” pe care-l așteptăm atunci când ne referim la iubirea „romantică”). Per total mi-au plăcut, deși inițial mă cam obosise patetismul exprimării, dar apoi m-am gândit că și acesta face parte din structura cărții. Cel mai mult mi-a plăcut felul în care autoarea a reușit să creeze o atmosferă specifică fiecărei povești în parte. Chiar pare că fiecare este o lume în sine. Nu mai citisem nimic de Tatiana Niculescu, mi-am luat mai demult biografia Regelui Mihai și pe cea a lui Nae Ionescu, dar am început să citesc zilele astea cea mai nouă carte a autoarei, biografia lui Mihail Sebastian, pe care am menționat-o și mai sus. Mi se pare extrem de util acest demers biografic de recuperare a personalităților culturii române. 

Am citit într-o doară și o carte pentru copii, Întâiul meu cuvânt de pionier, de Adina Rosetti, cu il. de Dan Ungureanu, o revizitare a vieții de elev în timpul regimului comunist. Știu, știu, încă o carte despre comunism etc., dar chiar mi-a plăcut. Mi s-a părut că autoarea a reușit să surprindă foarte bine pentru copiii de azi cum era să fii copil pe vremea lui Ceaușescu. Probabil că sunt mulți părinți care sunt întrebați de copii „cum era pe atunci” și cred că e util să afle. Iar ilustrațiile lui Dan Ungureanu sunt, ca de obicei, splendide. 

Închei și de data asta cu cărțile pe care le-am citit de plăcere la muncă (wink wink). În luna martie au fost două reeditări, O scurtă istorie a mitului, de Karen Armstrong, care este o foarte utilă și succintă istorie alternativă a umanității din perspectiva poveștilor care ne-au alcătuit, și Istoria lecturii, de Alberto Manguel, tot un fel de istorie alternativă a omenirii, doar că asta nu-și prea bate capul cu cronologia „oficială”, iar firul călăuzitor al poveștii ține seama, mai degrabă, de un fel de memorie subiectivă a lecturilor, una care este familiară și specifică fiecărui cititor și, mai ales, extrem de haotică (în cel mai seducător sens). Este una dintre cărțlle mele preferate, mă bucur mult că se reeditează în colecția Orion și sper să mai avem astfel de cărți dedicate cititorilor și cititului (mă alint: știu că vom mai avea astfel de cărți și în curând veți afla și voi de ele). Ambele vi le voi prezenta ca noutăți ale lunii aprilie în următorul articol (deocamdată linkurile duc spre edițiile vechi). 

Lecturi frumoase, dragii mei, și pace în lume!