• „...noi siamo tutta la storia, non solo quel personaggio” - Alessandro Baricco

Cărți interesante octombrie 2022

Cărți interesante octombrie 2022

Toamna literară e în toi, octombrie a venit cu multe noutăți, dar, pentru prima oară noiembrie nu va fi pentru noi luna Târgului de carte Gaudeamus (anul ăsta târgul va începe pe 7 decembrie). Și, tot legat de industria de carte, un interviu cu trei oameni ai cărții din România despre scumpirea hârtiei și consecințele acestui fapt asupra pieții de carte de la noi: Cartea, un bun neprețuit: care e prețul corect?

Pentru cei interesați de clubul nostru de carte online, următoarele două cărți pe care le vom discuta sunt Femeile lui Lazăr, de Maria Stepnova (octombrie) și G., de John Berger (decembrie). Mai jos, o listă cu câteva dintre noutățile interesante ale lunii trecute. 

 

Cărți interesante octombrie 2022


Ficțiune 

La Editura Pandora M, în colecția „Anansi. World Fiction” a apărut primul volum al recentei laureate a Premiului Nobel pentru Literatură, Annie Ernaux, Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei (urmează și Les anées), o nouă carte semnată de scriitorul bulgar Gheorghi Gospodinov, Un roman natural (chiar romanul său de debut, „o adevărată enciclopedie a tristeții bulgare”), o carte aparținând unui gen hibrid, roman de nonficțiune, și pe care o așteptam în traducere română, Când nu mai înțelegem lumea, de Benjamín Labatut („o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge”), precum și un volum de poezii, A murit eternitatea mea. Opera poetică, de César Vallejo. Alte apariții de ficțiune la Editura Trei: Lupanarul, de Elodie Harper, un roman istoric a cărui acțiune e plasată în orașul Pompeii cu câțiva ani înainte de fatala erupție a vulcanului Etna, Între aceste ziduri blestemate, de Lauren Blackwood, un young fantasy „în stil gotic, cu ecouri etiopiene, inspirat din celebrul roman clasic Jane Eyre” (cel puțin incitantă prezentarea, nu?), și un roman semnat de o scriitoare română contemporană, Cei care cumpără stele, de Anca Mizumschi

Trișorii din Harlem, cel mai recent roman semnat de Colson Whitehead, a apărut la Humanitas Fiction și, tot aici, volumul de nuvele Răzbunarea iertării, de Eric-Emmanuel Schmitt, Cartea caselor, de Andrea Bajani, Cortina de Fier, de Vesna Goldsworthy, și un volum de nonficțiune despre literatură, Jumătate de secol cu Borges, de Mario Vargas Llosa, o carte ce adună articole, interviuri, conferințe și însemnări, mărturii a peste 50 de ani de lectură. Două noi cărți de literatură romană, la Humanitas: un volum de povestiri semnat de Ștefania Mihalache, Gene dominante, și un nou roman scris de Mircea Cărtărescu, Theodoros (în curs de apariție, disponibil din 18 noiembrie). 

Literatură italiană contemporană în colecția „Biblioteca Polirom”, Abisuri personale, de Gianfranco Calligarich, și Fericirea lupului, de Paolo Cognetti, și, tot la Editura Polirom, un nou volum în colecția de literatură română contemporană, „Fiction Ltd.”, Crima de pe podul Garibaldi, de Radu Țuculescu, iar la Nemira două noi romane în colecția „Armada Clasic”: Cujo, de Stephen King, și Mâna stângă a întunericului, de Ursula K. Le Guin.  

Clasici și contemporani la Art: Nopți albe, de F.M. Dostoievski, Întoarcere la Brideshead, de Evelyn WaughRevoluții. Antologie de teatru contemporan polonez, alături de un incitant roman grafic, Păsări aprinse, de Andrei Puică, și două noi apariții la Editura Paladin, un roman fantasy, Tigana, de Guy Gavriel Kay, și un crime fiction, Străinul, de Harlan Coben

Cărți noi în colecția „Romanul secolului XXI” a Editurii Univers, Viețile lor strălucitoare, de Grégoire Polet, și Bărbați în situația mea, de Per Petterson, și, la aceeași editură, Încântare, de Ali Smith, Librăria din Teheran, de Marjan Kamali, Să nu uitați numele lor. Lexicon de lumină și întuneric, de Simon Stranger

Ficțiune diversă și la Rao: Ruinele timpului, de John Boyne (continuarea bestsellerului internațional Băiatul cu pijamale în dungi), o nouă ediție pentru Adolescentul, de F.M. Dostoievski, în colecția „Rao Clasic”, dar și un thriller ce pare interesant (mă rog, e coperta frumoasă și mi-a atras atenția, haha), Misterul din pădure, de Matt Wesoloski

Multe volume de poezie la Editura Cartier: Trilce (1922), de César Vallejo, o ediție biblingvă (română-spaniolă), Inoculare. Hore pentru zădărnicirea combaterii, de Claudiu Komartin, Nu e dragoste, de Adrian Schiop, Și Dumnezeu a fost țărână, de Nichita Danilov, Poetic: interfața sonoră, de Răzvan Țupa, și Tot mai multă splendoare, de Alina Purcaru. Și, dacă tot m-am pornit pe poezie, mai menționez încă două volume recente: Raport către Walt Whitman, de Răzvan Andrei (Editura OMG) și Iubirea pentru morți e cea mai mare, de Cătălina Matei (Casa de Pariuri Literare).

Alte apariții: Cazul tovarășului Tulaev, de Victor Serge (colecția „Clasici ai literaturii, ed. Corint), Inimile noastre rătăcite, de Celeste Ng (ed. Litera) și mult crime fiction la Crime Scene Press: Castelul umbrelor, de Laurie R. King, Oameni capabili, de Klas Ekman, Casa cu fluturi, de Katrine Engberg, Țap ispășitor, de Sylvain Audet-Găinar, În visul meu am un cuțit în mână, de Ashley Winstead


Nonficțiune 

Am avut surpriza să descopăr luna trecută mai multe recuperări ale unor opere importante (multe dintre acestea apărând chiar la edituri mai puțin cunoscute) sau cărți de memorialistică și istorie care recuperează oameni și perioade istorice. Din prima categorie fac parte apariții precum Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi, de Gheorghe Crutzescu, apărută la Ed. Rolcris, editură unde au mai apărut Carte de bucate, de Sanda Marin, sau Psihologia mulțimilor, de Gustave Le Bon. O reeditare a unei opere fundamentale pentru folclorul românesc, la Editura Polisalm, cele trei volume ale seriei „Sărbătorile la români”, de Simion Florea Marian, Cârnegile (Vol. 1), Păresimile (vol. 2) și Cinzecimea (vol. 3). M-am bucurat să văd reeditate, la Editura Fundației Casa Paleologu, și trei volume scrise de eseistul Alexandru Paleologu (demult dispărute de pe piața noastră în edițiile mai vechi de la Cartea Românească) Bunul simț ca paradox, Spiritul și litera și Despre lucrurile cu adevărat importante.

Viața de zi cu zi în documente vechi de familie, de Cătălin D. Constantin, volum apărut în colecția „Istorii urbane” a Editurii Corint, prezintă trei istorii de viață obișnuită, așa cum mai poate fi acum reconstituită în vechi fotografii și documente de familie („Viața de zi cu zi în documente vechi de familie face o radiografie asupra faptului cotidian, într-un mod plăcut și inteligent, imaginarul unor familii aflându-se în relație cu marea istorie, iluzie întreținută subtil de autor prin analize, comentarii care devin treptat un fundal convingător al celor trei dosare de existență”). Tot aici, a apărut volumul Pagini de jurnal. Volumul II (1931-1936), de Simona Lahovary, precum și volumul de dialoguri România de totdeauna. Simona Preda în dialog cu acad. Georgeta Filitti

Alte recuperări: două volume semnate de Constantin NoicaUn alt jurnal de idei și Idei ale timpului nostru, în seria de autor ce-i este dedicată la Ed. Humanitas, Un om sub semnul întrebărilor, de Eugène Ionesco, un nou volum în seria de autor care-i este dedicată în colecția „Yorick” a Editurii Nemira, și, tot aici, volumul inedit Vă place opera? O istorie a operei române prin interpreții ei, de Luminița Constantinescu, un volum de interviuri ce însumează munca unei vieți dedicată muzicii și, în special, operei. 

Interesul pentru istorie este, se pare, la fel de mare și în ceea ce privește istoria conteporană: biografia Zelenski. Un actor pe scena vieții și a morții, de Gallagher Fenwick, a apărut la Ed. Corint, Pistolul cu otravă. O poveste de spionaj din Războiul Rece, de Serhii Plokhy, la Ed. Trei, iar la Polirom, Putin, obsesia imperiului, de Armand Goșu.

Două volume interesante la Ed. Trei: Despre consolare. Cum să-ți găsești alinarea în vremuri întunecate, de Michael Ignatieff („o explorare profundă a literaturii și artei consolării”) și Ține minte. Știința de a memora și arta de a uita, de Lisa Genova (autoarea romanului Altfel… și totuși Alice, centrat în jurul ideii de pierdere a memoriei și, implicit, a identității)

Cărți multe și diverse apărute la Ed. Humanitas: Principele, de Niccolò Machiavelli, tot o ediție de colecție, la fel ca Arta războiului, apărută luna trecută, și, tot de colecție, Opera integrală. Cleitophon, Republica (Statul). Volumul III, Platon (trad. Andrei Cornea), Istorie trăită. Scrisori pentru Ioana, de Pascal Bentoiu, un epistolar ce se dorește a deveni un manual de istorie colectivă și personală pentru tinerii de azi, Scrisoare din Tenerife. Povestea unei călătorii dincolo de închipuire, de Cătălin Cioabă, Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars, de Alexandra Furnea, o rememorare a tragicului incendiu din clubul Colectiv din București, Urme de bucurie. Și alte amintiri românești ale unei italience, de Sara Turetta, Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani, de Lev Tolstoi, Ora fermecată. Puterea miraculoasă a cititului cu voce tare în epoca neatenției, de Meghan Cox Gurdon

Un nou volum hygge la Ed. Litera, Hygge Home. Cum să-ți transformi casa într-un cămin fericit, de Meik Wiking, și, tot aici, Istorie falsă. Zece mari minciuni și cum au modelat lumea, de Otto English. O nouă biografie a celebrului Jeff Bezos, fondatorul gigantului Amazon, la Publica, Amazon descătușat, de Brad Stone, alături de alte două volume interesante: Revoluția glucozei. Echilibrarea glicemiei poate să-ți schimbe viața!, de Jessie Inchauspe, și Wanting. Puterea dorinței mimetice în viața de zi cu zi, de Luke Burgis.

Alte apariții: Omul muzical. O istorie a vieții pe Pământ, de Michael Spitzer, și Friends, iubiri și marele lucru teribil, de Matthew Perry, la Nemira, Jurnale de călătorie, de Albert Camus, și Războiul care a creat Imperiul Roman. Antonius, Cleopatra și Octavian la Actium, de Barry Strauss, la Polirom, iar la Curtea Veche o ediție de colecție a unui volum pe cât de popular, pe atât de contestat, Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns, de Gabor Maté, și un nou volum în seria „Scrisori remarcabile”, Iubire, de Shayn Usher.  


Cărți pentru copii 

La Editura Arthur a apărut un nou motiv de bucurie pentru fanii seriei „Harry Potter”, și anume volumul Secretele lui Dumbledore. Scenariul complet, de J.K. Rowling și Steve Kloves, și, tot aici, o nouă ediție Toate pânzele sus!, de Radu Tudoran (cu il. de Mircea Pop), Grădina de la miezul nopții, de Philippa Pearce, și Fata care a băut luna, de Kelly Barnhill. De asemenea, la YoungArt am descoperit un nou roman semnat de Erin Morgenstern, Marea fără stele (am citit mai demult Circul nopții și mi-a plăcut). 

În simpatica seria „Buni Cloșcă povestește” apărută la Ed. Univers, au mai apărut încă trei volume: Liliacul care visa urât noaptea, Cameleonul care s-a pierdut de mami și Broscoiul care refuza să se trezească devreme, și, tot aici, am văzut două cărți cu tematică de iarnă: Cuvintele zăpezii, de Valentina Maselli, și În căutarea iernii, de Maria Paniagua

Mai multe apariții noi în colecția „Polirom Junior”: un nou volum grafic pentru copii semnat de celebrul Yuval Noah Harari, Suntem de neoprit. Cum am luat în stăpânire lumea, două noi volume în seria „Aventuri în timp”, de Dominic Sandbrook, Cleopatra și Vikingii, și două romane fantasy de Philip Reeve, Goblini contra pitici și Aici odihnește Arthur

Alte apariții: la Ed. Casa, Caută și găsește. Iarna, de Susanne Gernhauser, și Mica enciclopedie a vehiculelor, de Peter Nielander, la Humanitas Junior, 12 luni magice, de Katerina Kulik, și Incredibilul Sylvester, de Dana Kaveli, iar la Frontiera o poveste ilustrată despre nepoți și bunici, Dacă e miercuri, e bunicul!, de Emmanuel Bourdier.

 

Cărți citite și recomandări 

Lecturile de octombrie au fost, într-un fel sau altul, foarte apropiate de nonficțiune, deși, tehnic, patru dintre cele cinci cărți citite se încadrează la roman. Însă fiecare dintre ele a avut o legătură destul de strânsă cu realitatea, ceea ce le-a îndepărtat puțin de categoria „ficțiune” (deși nu definitiv). 

Curioasă să văd cum stă treaba cu autoarea laureată a Premiului Nobel pentru Literatură de anul ăsta, Annie Ernaux, am citit o ediție mai veche apărută acum mult timp la Ed. Pandora M, Pasiune simplă. Locul (prima a fost, după cum am spus și mai sus, reeditată în colecția „Anansi”, alături de altă carte: Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei și acum e de găsit în librării). Deși la început e destul de deconcertant stilul aparent sec al scriiturii, odată ce te obișnuiești cu el ajungi chiar să-ți placă această scriitură nepretențioasă și aparent banală. Pentru mine Annie Ernaux a fost o surpriză plăcută, poate și pentru că în ultima vreme am citit foarte mult traduceri contemporane din limba engleză. O scriitură autobiografică lipsită de artificii, dar, cu toate astea, interesantă și incitantă. Ca de obicei, s-au spus multe despre acest Nobel și despre valoarea scrierilor lui Ernaux (an de an avem același discuții despre cum sunt alți scriitori mai buni, mai populari, mai „literari” care ar fi meritat distincția), însă pentru mine a fost o ocazie bună să descopăr o scriitoare pe care o aveam de ceva vreme în bibliotecă și pe care am tot amânat-o. 

Eu sunt, în general, o cititoare care apreciază mai degrabă scriitura și construcția poveștii, mai mult decât povestea în sine, însă, uneori mă surprind apreciind mai mult povestea (chiar dacă scriitura nu mă impresionează). Așa a fost și cu Annie Ernaux, dar și cu alte două scriitoare pe care le-am descoperit tot luna trecută: Samar Yazbek și Iris Wolff. Pe ambele le-am citit întrucât urmau să participe la FILIT 2022 și voiam să le cunosc operele înainte, iar ambele cărți mi-au plăcut mai mult ca poveste, decât ca scriitură. În cazul lui Samar Yazbek, Fata care nu se putea opri din mers este o poveste despre război, despre lumea ne-bună destabilizată de război, dar și despre puterea eliberatoare a poveștilor. E cel puțin surprinzător să-i întâlnești alături de mitraliere și cadavre lăsate în stradă pe Alice și pe Micul Prinț. Ne putem retrage în imaginație în mijlocul războiului? Ne pot oferi cărțile un refugiu în fața haosului și distrugerii? Fata care nu se putea opri din mers este o poveste fragmentată și haotică, asemenea lumii pe care o zugrăvește. 

Pornind tot de la o realitate politică care a denaturat pentru câteva decenii lumea, Lumea estompată, de Iris Wolff, este o saga de familie care se desfășoară pe fundalul Transilvaniei din ultimele două decenii comuniste, continuând cu experiența imigrației în Germania și, apoi, cu reîntoarcerea în casa natală. A fost o experiență interesantă să redescopăr teme (interzicerea avortului, imposibilitatea părăsirii țării, atracția Occidentului, Securitatea) și locuri fizice cunoscute (Constanța, Arad, satele săsești transilvane) văzute prin ochii unei scriitoare dintr-o altă cultură (deși născută la Sibiu, Iris Wolff a părăsit România la 8 ani, mutându-se cu familia în Germania). E o carte a nostalgiei copilăriei, dar care mi-a redeschis o mai veche întrebare: ce a motivat exodul definitiv, și în masă, al sașilor transilvani după căderea comunismului? O întreagă etnie a ales să părăsească o țară care le fusese casă pentru câteva sute de ani și să nu se mai întoarcă. E un fenomen sociologic care nu știu dacă a fost studiat, ar fi interesant de dat un răspuns acestei întrebări. 

Cu sânge rece, de Truman Capote, a fost cartea lunii la clubul de carte online și este, ca și cele de mai sus, inspirată din fapte reale. De fapt, inspirația din faptele reale este una din trăsăturile sale fundamentale: este relatarea unei crime brutale petrecută la mijlocul secolului XX în Kansas, SUA, pe care Truman Capote a documentat-o timp de câteva ani și pe care a publicat-o în acest roman denumit „roman nonficțional” și care pretinde din partea cititorului o și mai mare „suspendare a incredilității” (cu alte cuvinte, se pretinde veridic, nu doar verosimil). Eram curioasă să citesc cartea după ce văzusem cele două filme care l-au avut drept protagonist pe Capote însuși și după ce citisem acum ceva timp romanul Cântecul lebedelor. Scriitura este jurnalistică, într-adevăr, deși nu foarte diferită de cea din povestirile lui Capote, iar povestea, deși îi știi de la primele pagini deznodământul, reușește să te țină „prins” până la final. E o carte profund umană, deși prezintă, de fapt, ceea ce am considera o „dezumanizare” a lumii: „cu sânge rece” se poate referi atât la crima în sine, cât și la felul în care au fost condamnați la moarte criminalii. Miza lui Capote e de a arăta (fără să pară că vrea s-o facă) umanitatea din spatele oricărei acțiuni și de a deschide o dezbatere referitoare la ce e drept și ce nu e drept pe lume. În viziunea lui (o interpretare pe care o citești printre rânduri, nefiind vreodată enunțată), boala psihică sau impulsurile criminale sunt la fel de umane precum compasiunea sau simțul comunității. E o lectură cu multiple straturi și semnificații, care rămâne actuală în orice timp și orice spațiu. Pe scurt, intră cu drepturi depline la acea categorie banalizată prin suprafolosire în cărțile de comentarii literare: cea de capodoperă. 

În fine, ultima carte pe care v-o recomand este încadrată cu acte în regulă la „nonficțiune”, este vorba despre Omul muzical. O istorie a vieții pe Pământ, de Michael Spitzer. După cum îi spune și titlul, este o istorie pe mai multe paliere a fenomenului muzical: evolutiv, biologic, antropologic, artistic, sociologic, natural, cultural etc. E carte cu o construcție impresionantă, ajungi să admiri nu doar vastitatea cunoștințelor autorului (muzicolog și pianist), cât și arhitectura sa mentală, felul în care a reușit să combine cunoștințe din atâtea domenii și să le adune într-o poveste unitară deopotrivă frumoasă și incitantă. Sfat de lectură: citiți cartea ascultând în același timp și exemplele muzicale pe care le dă autorul (de la cântecul balenelor, la Mozart sau Gangnam Style). 

 

Lecturi plăcute să aveți! 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Noutăți literare 8-14 octombrie 2018

Noutățile literare ale săptămânii 8-14 octombrie 2018.

Cărți interesante aprilie 2021

În timp ce cărțile își păstrează ritmul alert de apariții, o speranță firavă se întrevede la orizont.

Noutăți literare 15-21 mai 2017

Noutăți editoriale și articole literare din săptămâna 15-21 mai 2017.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu