„Dar în liniștea aceea toropită (până și Giannina adormise), gândul meu se întorcea din nou la anii adolescenței și la Ferrara și la cimitirul ebraic de la capătul străzii Montebello. Vedeam din nou pajiștea întinsă plină de arbori, pietre funerare și monunente, mai dese de-a lungul centurii zidurilor și, ca și cum l-aș fi avut înaintea ochilor, cavoul monumental al familiei Finzi-Contini, un cavou urțt, de acord - auzisem spunându-se asta în casă încă de când eram copil - dar impunător, mărturisind, dacă nu altceva, măcar importanța familiei.” (Grădinile Finzi-Contini, de Giorgio Bassani, trad. Rodica Locusteanu, col. „Anansi. World Fiction”)
A mai trecut un Bookfest, eu m-am simțit tare bine la ediția asta la care s-a lansat și o nouă revistă literară (și sper să nu fie doar un „incident” izolat), este vorba despre revista Matca, o revistă începută pe o platformă online și care va apărea și în print din trei în trei luni, iar câștigătorul de anul acesta al International Booker Prize este Gheorghi Gospodinov cu Refugiul timpului (un roman recent apărut și în traducere română în colecția „Anansi. World Fiction).
Mai jos, ca de obicei, este selecția lunară a celor mai interesante cărți apărute pe piața de carte românească în mai 2023, alături de câteva considerații despre cărțile pe care le-am citit în luna asta, iar la final Top 10 cărți românești și Top 10 cărți în limba engleză din librăriile Cărturești (tot pentru mai 2023).
Cărți interesante mai 2023
FICȚIUNE
Ficțiune literară
• Viața la viteză maximă, de Brigitte Giraud: Premiul Goncourt 2022. „O scrisoare de dragoste către un bărbat tandru și blând, o căutare a înțelepciunii și un tablou al vieții cotidiene care seamănă cu a fiecăruia dintre noi.” (Version Femina) (Ed. Trei)
• Locul. Evenimentul, de Annie Ernaux: „Locul este romanul pe care Annie Ernaux îl dedică tatălui: muncitor care a fugit întreaga viață de propria condiție, transformându-se în mic cârciumar, fără educație, dar cu opinii ferme, și-a dorit mereu ca propria fiică să ajungă „mai bine decât el”. Cu scriitura ca o lamă de cuțit, Annie Ernaux aduce un omagiu lipsit de sentimentalism unui bărbat misterios ce devine, pe parcursul cărții, simbolul unei întregi generații.” (Ed. Pandora M)
• Angajații, de Olga Ravn: „Un mozaic de o dureroasă frumusețe înfățișând fragilitatea unor personaje care încearcă să-și stăpânească dorul și înstrăinarea.” (Publishers Weekly) (Ed. Pandora M)
• Refugiul timpului, de Gheorghi Gospodinov: Câștigător al International Booker Prize 2023. „Romanul meditativ al lui Gospodinov nu este atât o operă literară realistă, cât o alegorie pe marginea pericolelor explorării trecutului.” (Kirkus Reviews) (Ed. Pandora M)
• Vocile lui Pamano, de Jaume Cabré: „Cu forță narativă, ironie, durere și pasiune, pagină după pagină, jucându-se cu planurile temporale și punctele de vedere, Cabré ne obligă să intrăm în labirintul destinelor personajelor sale…” (L’ Unità) (Ed. Pandora M)
• Cărțile lui Iacob, de Olga Tokarczuk: „Olga Tokarczuk surprinde cu mare atenţie la detalii realităţile epocii, arhitectura, hainele şi obiceiurile, vizitând conace nobiliare, parohii catolice şi case evreieşti cufundate în rugăciune şi în studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apariţiei, fiind nominalizat la Prix Femina étranger şi International Booker Prize şi distins cu Premiul Nike şi Premiul Jan Michalski.” (Ed. Polirom)
• În fața lumii lipsite de iubire, de Susan Abulhawa: „Romanul lui Abulhawa este, în esenţă, o poveste de dragoste... Însă e o poveste de dragoste ce nu se poate sustrage geografiei, spaţiului unde se desfăşoară. Autoarea construieşte cu eleganţă o lume în care este pusă în lumină tensiunea dintre dorinţă şi supravieţuire.” (The New Yorker) (Ed. Polirom)
• Rechini în vremea salvatorilor, de Kawai Strong Washburn: „Lirică şi brutală în egală măsură, această emoţionantă poveste de familie are în centru consecinţele miraculosului în viaţa de zi cu zi. Stilul remarcabil, personajele memorabile şi o premisă de un supranatural credibil se îmbină armonios în paginile acestui roman de debut minunat construit.” (Kirkus Reviews) (Ed. Polirom)
• Doctorul cel bun, de Damon Galgut: O parabolă extraordinară despre coruperea trupului și sufletului, Doctorul cel bun este și o poveste intensă și impresionantă despre o prietenie umbrită de trădare, pe fundalul speranțelor colosale și al dezamăgirilor din Africa de Sud de după încheierea apartheidului. (Ed. Litera)
• Cele șapte luni ale lui Maali Almeida, de Shehan Karunatilaka: „Descoperă o satiră mistuitoare, plasată în haosul războiului civil din Sri Lanka, care a impresionat juriul Booker Prize prin „scopul său ambiţios şi îndrăzneala plină de umor a tehnicilor narative”!” (Ed. Bookzone)
• Complexul lui Jonas, de Thomas Glavinic: „Entuziasmantă, această forță anarhică a autorului care, asumându-și o doză maximă de risc narativ, povestește incredibil de frumos despre dragoste și sex.” (Alex Rühle, Süddeutsche Zeitung) (Ed. Cartier)
• Depeche Mode, de Serhii Jadan: „De fapt, Serhii nu e doar un romancier strălucit, ci și un poet superb, care reușește să îmbine în versurile sale tradiția și modernitatea. Kerouac și Skovoroda, Semenko și Ginsberg.” (Massimiliano di Pasquale, Eastonline) (Ed. Cartier)
• Morții, de Christian Kracht: „În romanul Morţii, Christian Kracht încearcă marea cu degetul: cum poate fi povestită oroarea? Kracht izbuteşte, la capătul acestei incursiuni peste graniţă, o carte eminamente politică.” (Neue Zürcher Zeitung) (Ed. Cartier)
• Insule de pace, de Helen Oyeyemi: „Helen Oyeyemi construiește un univers oniric unde totul este posibil, dar în care cititorul nu se rătăcește, ci dă nas în nas cu dorințe pe care nici nu știa că le are.” (Ed. Curtea Veche)
• Fiu de ticălos, de Sorj Chalandon: „Roman finalist la Premiul Goncourt 2021, Fiu de ticălos este o explorare a relației tumultuoase a autorului cu tatăl său și o meditație tulburătoare despre adevăr și minciună, despre vinovăție și responsabilitate personală și colectivă.” (Ed. Humanitas Fiction)
• Călătoria lui Walter Benjamin, de Jay Parini: „În acest roman fascinant, Jay Parini reconstituie ultimele luni din viața filozofului Walter Benjamin, care părăsise Parisul chiar înaintea invaziei naziste din 1940. Pornind de la mărturii, scrisori, jurnale și memorii ale contemporanilor – personalități ale scenei intelectuale occidentale care au supraviețuit celui de-Al Doilea Război Mondial –, Parini îi conturează lui Benjamin un portret de o profundă empatie imaginativă.” (Ed. Humanitas Fiction)
• Nepoata, de Bernhard Schlink: „Nepoata este o carte despre trecutul celor două Germanii, de Est şi de Vest, şi despre prezentul Germaniei reunificate. Dar este în acelaşi timp şi o carte despre trei femei din trei generaţii diferite şi despre trei noi începuturi.” (Ed. Polirom)
• Teatru de hârtie, de Milorad Pavić: „Un „roman-antologie” alcătuit din 38 de povestiri ale unor scriitori fictivi, cărora li se dau și scurte notițe biobibliografice inventate. Fiecare autor este dintr-una din țările în care opera lui Pavić a fost tradusă. Volumul este gândit ca o antologie a literaturii lumii, reflectând atât spiritul literaturii locale, cât și stilul unic al creației paviciene.” (Ed. Corint)
Ficțiune contemporană
• Prietena mea genială, de Chiara Lagani și Mara Cerri: poveste prieteniei dintre Raffaella Cerullo și Elena Greco transpusă într-un roman grafic. (Ed. Vellant)
• Acumulare, de David Duchovny: „David Duchovny scrie un roman cât o respirație, un thriller camusian în care personajul principal își caută sensul, însă mintea începe să îi joace feste. Pe măsură ce misterul se adâncește, asistăm la o călătorie spre sine în care micile momente iluminate ascund adevărate capcane.” (Ed. Curtea Veche)
• Apa lacului nu e niciodată dulce, de Giulia Caminito: „În Italia anilor 2000, pe fundalul unei societăți care scoate repede și vizibil la iveală disparitățile sociale, adolescenta Gaia trăiește într-o căutare agresivă a oricărei forme de echilibru, găsindu-și adesea refugiul lângă lacul Bracciano, care înghite totul – oameni, statui, visuri.” (Ed. Humanitas Fiction)
• Calul de lut, de Anuradha Roy: „Pendulând între prezent și trecut, între două continente, Calul de lut este un roman-evantai, ce oferă multiple paliere de interpretare a călătoriilor identitare țesute în jurul traumei și pierderii, dar și a condiției artistului într-o lume în care puterii cathartice a artei i se opune intoleranța religioasă. Cartea mai spune o poveste – cea a lui Chinna, câinele care unește oameni și destine.” (Ed. Humanitas Fiction)
• Cimitirul din Veneția, de Matteo Strukul: „Cu romanul Cimitirul din Veneția, Matteo Strukul deschide o nouă saga istorică având în centru o figură proeminentă: Giovanni Antonio Canal, cunoscut sub numele de Canaletto, pictorul splendorii venețiene.” (Ed. Humanitas Fiction)
• Merele nu cad niciodată, de Liane Moriarty: „Un roman despre căsnicie, frați de sânge și despre cum oamenii pe care îi iubim cel mai mult ne pot răni cel mai tare.” (Ed. Trei)
• Hotelul Portofino, de J.P. O’Connell: „În 1926, pe Riviera italiană, în Hotelul Portofino, prosecco-ul curge în valuri, iar rafinații gliteratti se bucură de soarele care strălucește cu putere. Însă încep să se adune nori negri…” (Ed. Nemira)
Crime fiction• Inimă neagră ca noaptea, de Robert Galbraith: „Un mystery captivant și diabolic de inteligent, Inimă neagră ca noaptea este un adevărat tur de forță.” (Ed. Trei)
• mai multe apariții crime fiction la Ed. Niculescu (colecția „Niculescu fiction”) Un puzzle macabru, de Nadine Matheson; Exil, Nomad și Fantoma, de James Swallow; Ce facem pe întuneric, de Jennifer Hillier; Acolo unde sângele îngheață, de Giles Kristian.
• Lovitura de grație, de Stefan Ahnhem: „Lovitura de grație este ultimul roman din seria de succes „Fabian Risk”, scrisă de Stefan Ahnhem, o carte în care talentul autorului de a crea suspans atinge apogeul.” (Ed. Litera)
Ficțiune clasică• În căutarea timpului pierdut. Volumul IV - Sodoma și Gomora, de Marcel Proust: traducere nouă de Cristian Fulaș .(Ed. Cartier)
• Balada închisorii din Reading, de Oscar Wilde: „Balada închisorii din Reading, ultima scriere a lui Oscar Wilde, poate fi citită ca o pledoarie pentru înțelegerea complexității naturii noastre, ca o formă de iubire și de libertate.” (Liana Alexandru) (Ed. Humanitas)
• Marele Meaulnes, de Alain Fournier: „Alain-Fournier a fost autorul unui singur roman, operă considerată astăzi, la mai bine de un veac de la publicare, una dintre capodoperele incontestabile ale literaturii europene.” (Ed. Corint)
Proză scurtă
• Oamenii țarului nostru, de Ludmila Ulițkaia: „Crâmpeie de viață ce par a se combina infinit în imagini perfect coerente, ca bucățelele de sticlă colorată dintr-un caleidoscop, pentru a reda povestea omului obișnuit, cu visuri mărunte sau mari aspirații, cu duioșii, răutăți, iubiri, invidii, bucurii, suferință, dezamăgiri și moarte.” (Ed. Humanitas Fiction)
• Inamicul, de Erich Maria Remarque: „Inamicul cuprinde zece povestiri despre Primul Război Mondial văzut prin prisma destinelor unor soldaţi în timpul şi după marea conflagraţie, oameni care au scăpat din iadul tranşeelor şi care trebuie să se descurce, traumatizaţi, în normalitatea cotidiană postbelică.” (Ed. Polirom)
Literatură română: Proză scurtă
• Într-o dimineață, devreme, de Dorica Boltașu: „Volumul de debut în proză al Doricăi Boltașu ne propune o nouă voce și sensibilitate feminină, în multiple ipostaze, învăluindu-ne adesea în vraja hipnotică a unei lumi interioare ce alunecă pe nesimțite dinspre realitatea cotidiană dezamăgitoare către opulența unui imaginar la granița cu moartea și promisiunea unei eterne beatitudini.” (Adina Dinițoiu) (Ed. Humanitas)
• Înainte de apocalipsă, de Serenela Ghițeanu: „Abia dincolo de jumătatea cărții observi că ai devenit un hamster trepidant sub ochii și gheruțele motanului narativ, o jucărie hipnotizată de capriciile sarcasmului amuzat cu care acesta se joacă de-a carnavalul cu velocitatea detectivistică impusă cititorului.” (Dan C. Mihăilescu) (Ed. Humanitas)
• Garoafe la bordel, de Radu Paraschivescu: „Poţi să faci multe lucruri în România, dar să te plictiseşti, sub nici o formă. Suntem o ţară veselă, chiar dacă pe teritoriul ei trăiesc şi oameni trişti. Cele unsprezece povestiri din Garoafe la bordel exact pe asta pun reflectorul, pe felul în care sursele de amuzament se pot ivi de oriunde. Radu Paraschivescu cotrobăie prin rafturile şi sertarele României de azi şi de ieri, după care creează păţanii menite să smulgă hohote sau măcar să provoace surâsuri.” (Ed. Humanitas)
• Quilt, de Veronica D. Niculescu: „25 de povestiri cu animale şi oameni. Cu aceste povestiri, în care personaje sunt oameni și animale, cupluri deznădăjduite în vremuri teribile, prieteni care se văd rar și vorbesc limbi diferite, copii și părinți, teckeli blânzi și cămile pierdute de la circ, dar și dragostea și disperarea, dulceața și amărăciunea insuportabilei ușurătăți a zilelor noastre, se naște o carte care vorbește despre neajunsul de-a trebui să trăiești atunci când simți că nu se mai poate trăi. Și, deloc paradoxal, despre frumusețea explozivă, copleșitoare a lumii, atunci când e ea mai chinuită și suferința ei e mai mare.” (Ed. Polirom)
• Kiwi, 2023. Antologia de proza scurtă. Trecuturi, coord. Marius Chivu: „Raymond Carver definea talentul unui scriitor prin „darul de a vedea ceea ce oricine a văzut, dar a vedea cu mai multă claritate, din toate unghiurile”. Antologia de faţă oferă 26 de priviri, din toate unghiurile, asupra lumii în care trăim și a trecuturilor ei.” (Ed. Polirom)
• Retroversiuni. Antologie de proză scrisă de femei, coord. Cristina Ispas: „…dincolo de un exercițiu al empatiei și o hartă a afectivității care lipsea din peisajul literar contemporan, Retroversiuni e și o invitație la un party electric și, în același timp, vulnerabil, a wild ride, oricum, care promite un carusel de emoții (tari!). Have fun & watch out!” (Ed. Paralela 45)
• În creștere, de Mihai Mateiu: „Nu știu cum face și desface frazele Mihai Mateiu, dar atunci când le pune pe hârtie (sau, cel mai probabil, le înșiră pe laptop), te ia cu totul în lumea lui, te trece un prag nevăzut și te ține acolo, înăuntru, în interiorul unor povestiri care ard de la prima și până la ultima pagină. Citind aceste mini-romane, e un fel de captivitate solară, încântată, din care nu vrei să scapi nici în ruptul capului.” (Filip Florian) (Ed. Trei)
• Salteaua de piatră. Nouă povești malițioase, de Margaret Atwood: „Un volum extraordinar, în care Margaret Atwood ne oferă nouă povești de neuitat ce dezvăluie fațetele grotești și delicios de răutăcioase ale umanității.” (Ed. Corint)
Literatură română: Romane• Cartea ielelor, de Andrei Ruse (vol. 2 din seria „Ultimul împărat nemuritor”): o reinterpretare modernă a basmelor și mitologiei românești. (Ed. Hyperliteratura)
• Miere neagră, de Dan Pleșa: „Un roman despre libertate şi iubire, pe fondul unei societăţi care trece de la prea puţin la prea multşi incontrolabil, un roman care pendulează între vis şi realitate, între personal şi colectiv, cu impresia că revoluţia unuia poate fi revoluţia tuturor.” (Ed. Vellant)
• Maluri, de Tudor Crețu: Având probleme de sănătate, Edi Cristea încearcă să afle diagnosticul potrivit. În căutarea acestuia începe un lung periplu care-l duce, previzibil, prin cabinete medicale, dar se continuă, din ce în ce mai rocambolesc, prin întâlniri cu paranormali rurali și urbani, cu preoți care au harul vindecării. (Ed. Vellant)
• Băieții n-au voie să plângă, de Gelu Diaconu: un nou volum în colecția „Prima dragoste”. (Ed. Paralela 45)
• Cantemir. Inorogul în lavirinthul neștiinții, de Ligia Ruscu: un nou roman în seria „Biografii romanțate” (Ed. Polirom)
• Visul canadian, de Bogdan Pertache: „Proza lui e directă, aprigă, fără milă, ironică și tăioasă. În lumea lui forfotesc personaje de tot soiul, impecabil surprinse în câteva rânduri, iar lumea românească a deceniului zece, cu absurdul ei, e tăioasă ca un fierăstrău. Viața lui Bogdan Perțache e a unui om cântând la acest fierăstrău știrb. Și-o fi găsit liniștea? Nu bag mâna în foc.” (Florin Iaru) (Ed. Polirom)
• Acasă, departe, de Adrian G. Romila: „Romanul lui Adrian G. Romila dezvoltă într-un triptic interconectat teme precum exilul, călătoria, întoarcerea acasă, speranța, periferia.” (Ed. Polirom)
• Dimineața pierdută, de Gabriela Adameșteanu: ediție aniversară 40 de ani. (Ed. Polirom)
• Diavolul din Freisetzburg, de Roxana Ruscior: „O femeie din Praga, cu origini românești, în contextul nazismului și al lagărelor germane, un mister, alunecări în fantastic, plus un final ingenios, neașteptat.” (Ed. Litera)
• Mâine, când ne-am întâlnit, de Doru Preda: „În romanul de față primim indicii încă din titlu, apoi descoperim o carte în care timpul ne joacă feste. O carte care nu se agață de prezent, nu se ascunde în trecut, ci ne captivează cu treceri fluide și regresii temporale în alte vieți, trăite sau imaginate.” (Anca Vieru) (Ed. Nemira)
Poezie
• Și tot mă ridic, de Maya Angelou: „Volumul reunește 32 de poeme împărțite în trei cicluri, printre acestea regăsindu-se și cele mai cunoscute două poeme ale autoarei, „Phenomenal Woman” („O femeie fenomenală”) și „Still I Rise” („Tot mă ridic”)”. (Ed. Vellant)
• Noctiluca, de Ioana Nicolaie: „Noctiluca marchează revenirea Ioanei Nicolae la poezie printr-un volum puternic, care conține interogațiile lirice ale autoarei, redate cu foarte mult talent și o imensă sensibilitate.” (Ed. Vellant)
• Înainte de sfârșit e totdeauna prea devreme. Poeme alese, de Matei Călinescu: „Această antologie cuprinde o selecție din poeziile publicate de Matei Călinescu, precum și din ineditele care mi‑au fost puse la dispoziție de doamna Adriana Călinescu. Textele sunt selectate din volumele Semn (1968), Versuri (1970), Umbre de apă (1972), Tu: elegii și invenții (2004) și reprezintă aproape două treimi din totalul poemelor edite. Din cele aproximativ 140 de inedite, am ales 24 de titluri, la care se adaugă câteva poeme publicate în reviste.” (Teodor Dună) (Ed. Humanitas)
• Cele mai frumoase poezii, de Mircea Ivănescu: selecție și prefață de Gabriel Liiceanu. (Ed. Humanitas)
• Rețete de iarnă din colectiv, de Louise Glück: „O scriitoare care spune adevărul. Poemele ei pline de luciditate observă relațiile dintre oameni fără să le îndulcească, înregistrându-le etapele prin prisma experienței trăite de o femeie.” (The Guardian) (Ed. Pandora M)
• Fetița strigă-n pahar, de Nora Iuga: „Fetița strigă-n pahar este vârful poeziei Norei Iuga până azi și una dintre cărțile de versuri cele mai puternice pe care le-am citit în ultima vreme. E ca un șrapnel care-ți explodează în față, împrăștiind așchii, cioburi, bucăți brute de metal, de memorie, de creier, de citate, de orice material potrivit să-ți scrie pe piele sentința unei fragmentate, ultragiate frumuseți.” (Mircea Cărtărescu (Ed. Nemira)
• Sarx, de George State: „Sarx este cel mai original volum de poezie pe care l-am citit în ultimii ani.” (Mihai Iovănel) (Ed. Nemira)
NONFICȚIUNE
Istorie
• Pe când creștinii erau evrei, de Paula Fredriksen: „Ce s-a petrecut cu ucenicii lui Isus după execuție? Care a fost destinul acelei comunități învăluite în mister și asupra căreia planează încă atâtea controverse? Ce erau ei, o sectă iudaică, sau adepții unei noi religii? Au crezut cu adevărat că Isus a înviat?” (Ed. Humanitas)
• Moda în Țara Românească. Între Fanar, Viena și Paris, 1800-1850, de Tudor Dinu: „Folosindu-se de pitoreștile mărturii ale călătorilor străini, de cele mai reprezentative dintre cele circa 200 de portrete de șevalet din epocă păstrate în colecțiile muzeelor, de piesele de costum care au înfruntat timpul și mai ales de tablourile votive din 141 de biserici, în care au fost zugrăvite peste o mie de chipuri – și pe care le-a fotografiat el însuși, adesea în condiții dificile –, Tudor Dinu analizează minuțios fiecare piesă vestimentară, veche sau nouă, și evoluția ei în timp.” (Ed. Humanitas)
• Adriatica. Un concert al civilizațiilor la sfârșitul epocii moderne, de Robert D. Kaplan: „Analistul politic Robert D. Kaplan explorează un spațiu neglijat de istorici și de specialiștii în geopolitică: bazinul Mării Adriatice – un creuzet al identităților fluide și multiple care definesc în prezent Europa.” (Ed. Humanitas)
• Noile drumuri ale servituții noastre. Alienare, uniformizare, supunere, de Thierry Wolton: „După ce am studiat vreme îndelungată istoria secolului trecut, marcată de apariția unor regimuri totalitare care au fost rodul, printre altele, al progresului, al unei voințe etatiste și al unei pasivități generale, după ce am văzut nemijlocit ce s-a ales de popoarele care au trecut printr-un asemenea sistem, după ce mi-am dat seama ce reprezintă libertatea pentru cei care au fost lipsiți de ea, am ajuns la concluzia că drumul pe care am pornit duce înspre o servitute de o eficiență și o amplitudine nemaivăzute până acum.” (Thierry Wolton) (Ed. Humanitas)
• O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023. Biserica de stat sau Biserica în stat?, de Oliver Jens Schmitt: „Ca istoric, am ales, firește, o abordare istoriografică mai degrabă decât teologică și am urmărit Biserica Ortodoxă Română în contextul dezvoltării statului român și a societății românești de la 1918 încoace. E o carte care se referă la BOR ca instituție, care urmărește detaliile împletirii dintre BOR și politică și înfățișează luptele pentru putere din Biserică. Accentul cade în aceste pagini pe relașia Biserică–stat–națiune, pe analiza acestei legături care continuă să exercite o influență însemnată asupra țării și a cetățenilor săi.” (Oliver Jens Schmitt) (Ed. Humanitas)
• Misterul Mussolini. Omul. Provocările. Eșecul, de Maurizio Serra: „O carte remarcabilă, menită să arunce o lumină nouă asupra unui personaj controversat al istoriei.” (Ed. Trei)
• 50 de idei pe care trebuie să le cunoști. Istoria războiului, de Robin Cross (Ed. Litera)
• Zvonuri despre sfârșitul lumii. București, 1944-1953, de Stelian Tănase: „O istorie a ultimilor ani de război și primilor ani de pace postbelică privită din multiple unghiuri. Cu talentul său inegalabil, autorul descrie fapte de zi cu zi, viața cotidiană. Sinucideri și crime care au cutremurat Bucureștiul, drame sentimentale, intrigi de tot felul și violențe ale bandelor de gangsteri care seamănă haosul, teroarea și panica. „Istoria mică”, așa cum se spune.” (Editura Corint)
• Dresda 1945. Furtuna de foc, de Sinclair McKay: „Din 1945 și până în zilele noastre s-a vorbit despre acest bombardament ca despre o crimă de război. În volumul de față, autorul prezintă detaliat tragedia, bazându-se pe mărturii de arhivă și pe amintirile martorilor.” (Ed. Corint)
• Furtuna din iad. Sfârșitul Germaniei naziste și atrocitățile învingătorilor, de Thomas Goodrich: „Dinspre est, urgia a venit ca un tăvălug. În anii 1944–1945, trupele sovietice, motivate de răzbunare, frustrare și alcool, au comis în spațiul german grozăvii greu de imaginat. Convoaiele de refugiați au fost distruse complet, prizonierii au fost executați sau transformați în sclavi, iar femeile au fost violate și torturate în cele mai cumplite moduri. Au avut loc jafuri pe scară largă și au fost cauzate traume care nu s-au vindecat niciodată.” (Ed. Corint)
• Prizonieri în noaptea polară. Roald Amundsen, Emil Racoviță și Expediția „Belgica”, de Julian Sancton: „O poveste excelent scrisă despre aventură, glorie, orgolii, curaj, disperare, moarte, viață și izbăvire. O poveste din care fac parte norvegianul Roald Amundsen și românul Emil Racoviță. O poveste care trebuie citită și păstrată în suflet.” (Ed Corint)
Memorii, jurnale, biografii• Tolstoi, de Henri Troyat: „Pentru a scrie biografia unui personaj de anvergura lui Tolstoi, un autor trebuie să aibă un talent de dimensiuni tolstoiene. Henri Troyat este un asemenea autor, iar cartea sa ne oferă portretul ultim, complet al omului care a fost Tolstoi” (The New Yorker) (Ed. Polirom)
• Drum fără prioritate, de Marian Godină: „În Drum fără prioritate, o colecție de povestiri de căutare a sensului, vom descoperi câteva părți atât din viața personală a lui Marian Godină, cât și din cea profesională, de polițist.” (Ed. Curtea Veche)
• Scrisori către Genica Athanasiou, de Antonin Artaud: „Dedicată oamenilor mileniului al treilea, captivi în epoca tehnologiei, această corespondență reprezintă nu doar expresia unei pasiuni explozive, care împrumută, în decursul a două decenii, mai multe măști – obsesie, recunoștință, mânie, renunțare –, ci și un document psihologic, clinic, am putea spune, căci Artaud descrie cu o luciditate șocantă suferințele nesfârșite ale trupului și spiritului său.” (Ed. Nemira)
• I se spunea Machiavelli, Ștefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea: „Ștefan Andrei a fost unul dintre personajele influente de la curtea lui Ceaușescu. Cum altfel, dacă-n pofida cutumelor locului, s-a autopropus aceluia, cu succes, să fie șeful diplomației când însuși dictatorul român se ipostazia într-un pion al politicii mondiale? Deloc întâmplător, așadar, în cercul demnitarilor l-au poreclit Machiavelli. Porecla l-a surprins plăcut pe posesor, recunoscându-l însă drept magistru pe Ceaușescu.” (Lavinia Betea) (Ed. Corint)
• Emma Răducanu. Când tenisul s-a întors acasă, de Mike Dickinson: „În 2021, Emma Răducanu a uimit și cucerit pe toată lumea atunci când a câștigat trofeul la US Open, după un șir impresionant de victorii pe care le-a obținut cu zâmbetul pe față. Cum a reușit, însă, o tânără de 18 ani aproape necunoscută să se califice și să câștige un turneu de Mare Șlem?” (Ed. Pilot Books)
• Viața neobișnuită a unui om obișnuit. Memorii, de Paul Newman: „Cartea conține detalii despre copilăria adesea traumatică a actorului, nesiguranțele din adolescență, eșecurile din tinerețe în privința relațiilor cu femeile, modul în care a ajuns vedetă, rivalii de la începutul carierei (Brando și Dean), prima căsnicie, alcoolismul, acțiunile filantropice, moartea fiului său, Scott, și dorința ca fiicele sale să înțeleagă adevărul despre tatăl lor.” (Ed. Publica)
Jurnale de călătorie
• Am fost la capătul lumii, de Liviu Stănescu: „O carte-mesaj aruncat într‑o sticlă, un document bun de pus într‑o capsulă a timpului pentru a fi înțeles de niște norocoși supraviețuitori din viitor.” (Cristian Lascu) (Ed. Humanitas)
• Navetist la tropice. Nigeria, Angola, Indonezia, Ghana, plus Africa de Sud și Egipt, de Ionuț Șendroiu: „Ca medic de bord, te bucuri de un trai debordant. Numai că Ionuţ Şendroiu nu este doar medic pe platforme de foraj şi navetist la tropice. El este, în egală măsură, un povestitor de soi, capabil să te înfioare la un capăt al frazei şi să te amuze copios la celălalt. Cartea lui este o plimbare prin spaţii stranii din care nu-ţi propui să faci priorităţi turistice. Însă nu geografia e cheia acestor pagini, ci aplombul şi talentul cu care autorul lor te ajută să te cufunzi în arome, obiceiuri, manii şi ritualuri străine până acum minţii tale.” (Radu Paraschivescu) (Ed. Humanitas)
• Trei săptămâni în Atlas, de Marius Chivu: „Odată cu timpul, ești exclus din spectacolul naturii, ești înlăturat de pe traseu și redus la tine însuți. Începi prin a îmblânzi muntele doar pentru a te înstrăina de el. Fascinația se topește în neplăcere. Trupul tău preia povara muntelui. Acum trupul este muntele care trebuie urcat. Natura e mereu în formă, natura e mereu vie. Tu, doar temporar.” (Marius Chivu) (Ed. Humanitas)
• Hoinar prin America Latină: 6 luni, 12 țări, 40.141 de kilometri, de Silviu Reuț: „Silviu Reuț a pornit, de unul singur, într-o călătorie prin America Latină – un continent deopotrivă fascinant și periculos. Vreme de 6 luni, a străbătut Mexicul, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Costa Rica, Panama, Columbia, Chile, Argentina, Bolivia, Peru și Ecuador. Și-a asumat riscuri, a înfruntat numeroase provocări și s-a lovit, nu de puține ori, de diferențe culturale greu de imaginat. Scrisă cu mult talent, relatarea drumului său se citește pe nerăsuflate și ne poartă pe urmele unui adevărat explorator.” (Ed. Humanitas)
Eseuri
• Capodopere în dialog, de Andrei Pleșu: un volum de eseuri despre artă gândite pentru cititorul nespecialist (Giorgione, Leonardo, Rembrandt, Pallady, Matisse, Michelangelo, Țuculescu, Giacometti, muzee celebre ale lumii etc.). Volumul este în format hardcover și conține ilustrații color. (Ed. Humanitas)
• Ochiul și lucrurile, de Andrei Pleșu: un volum de eseuri despre artă și cultură (artiști români, critica de artă românească, momente din istoria vizualității europene) apărute în volum 1986. Volumul conține ilustrații color. (Ed. Humanitas)
• Inventarul lucrurilor dispărute, de Judith Schalansky: „Fiecare obiect descris în Inventarul lucrurilor dispărute — un tablou de Caspar David Friedrich, o specie de tigru, un poem de dragoste grecesc sau o insulă din Pacific — împărtășește soarta celorlalte: s-a pierdut pentru totdeauna, rămânându-ne doar urma lui pe hârtie. Cartea lui Judith Schalansky este o evocare plină de frumusețe a douăsprezece comori pierdute care, luate ca întreg, alcătuiesc o imagine răscolitoare a felului în care am putea înțelege dispariția și extincția.” (Ed. Pandora M)
• Provocarea labirintului, de Italo Calvino: „Antologia de față ordonează cronologic perspectivele mereu schimbătoare asupra lumii, sesizând principalele lor focare și intrând în miezul lucrurilor, în căutarea acelui strat profund unde scrierea lui Calvino devine una singură: nu cea a eseistului, nici cea a prozatorului, ci aceea a unui scriitor italian care în proza eseurilor sale este intrinsec scriitor, iar în prozele sale literare e intrinsec eseist.” (Ed. Humanitas)
• Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare, de Mihnea Măruță: „Cu această carte, Mihnea Măruță scoate gândirea filozofică românească din rutina de a comenta lucrări străine și, totodată, ridică discursul asupra lumii digitale de la texte descriptive la o teoretizare profundă și radicală.” (Aurel Codoban) (Ed. Humanitas)
• Jurnal la sfârșitul lumii (1 Decembrie - 31 Decembrie 2021), de Vasile Ernu: un volum de memorii și eseuri pe tema comunismului și a moștenirii sale. (Ed. Cartier)
• Om precar, om suveran. Rostul filosofiei în societatea digitală, de Ciprian Mihali: „Autorul ne poartă, prin spațiul construit (fizic) de arhitecți și (conceptual) de filosofi, de la biopolitică și reprezentanți emblematici ai filosofiei franceze contemporane (Foucault, Lyotard, Derrida, Nancy) la precaritatea condiției umane individuale, de la suveranitate la drepturile omului, culminând cu reconfigurarea filosofiei sociale în epoca digitală.” (Mircea Dumitru) (Ed. Trei)
• De ce Beethoven. Un fenomen în 100 de piese, de Norman Lebrecht: „Povestea unui geniu spusă de muzica sa, un vitraliu care iluminează și înalță epoca modernă în 100 de venerații reverent-ireverențioase, o demonstrație că limbajul nu trebuie să se încheie unde începe muzica.” (Ed. Baroque Books&Arts)
Studii literare
• Cursuri de literatură, de Vladimir Nabokov: „Aceasta e o carte despre cum citește un scriitor bun literatura adevărată. Un scriitor bun este întotdeauna un cititor bun. Pentru cunoscătorul cărților lui Nabokov, cursurile se adaugă unui întreg ansamblu de oglinzi (toate volumele lui) care se reflectă unele într-altele – un întreg și fascinant sistem catoptric.” (Simona Popescu) (Ed. Vellant)
• 101 cuvinte argotice, de Rodica Zafiu: „O carte esențială pentru cei care vor să cunoască mai bine subteranele vii ale limbii române de azi.” (Ed. Humanitas)
• Cum se citește o carte. Ghidul clasic pentru o lectură inteligentă, de Mortimer J. Adler, Charles Van Doren: „Cum se citește o carte a devenit un adevărat fenomen, un ghid literalmente clasic. Este cel mai bun și mai de succes ghid pentru lectura comprehensivă adresat publicului larg.” (Ed. Paralela 45)
Științe exacte și naturale
• Orizonturi. Originile globale ale științei moderne, de James Poskett: „Orizonturi este o istorie a științei așa cum nu a fost vreodată povestită până acum, dezvăluindu-și eroii necunoscuți, dar și faptul că cele mai importante descoperiri științifice au avut loc prin schimbul de idei al diferitelor culturi din întreaga lume. În această istorie ambițioasă, revelatoare, James Poskett reformulează istoria științei, dezvăluind contribuțiile vitale pe care oamenii de știință din Africa, America, Asia și Pacific le-au adus acestei povești globale”.” (Ed. Trei)
• Mesagerul stelar. Perspective cosmice asupra civilizației, de Neil deGrasse Tyson: „Printr-o perspectivă cosmică asupra civilizației pe Pământ, Neil deGrasse Tyson pune într-o lumină nouă liniile de falie cruciale ale timpului nostru – război, politică, religie, adevăr, frumusețe, gen și rasă – reușind totodată să intensifice sentimentul profund al unității lumii.” (Ed. Trei)
• Numărătoare inversă. Despre reproducerea umană, de Shanna Swan și Stacey Colino: „Un compendiu alarmant de cercetări, cartea este plină de rezultate ale studiilor știinţifice, cu explicaţii detaliate, clare și cu propuneri pentru a reduce răul provocat de substanţele chimice din viaţa de zi cu zi.” (The New York Review of Books) (Ed. Curtea Veche)
• Creierul fericit. Obiceiuri pentru a crește nivelul de serotonină, dopamină, oxitocină și endorfină, de Loretta Graziano Breuning: „Loretta Breuning îți propune o modalitate originală de a-ți crește nivelul fericirii. Iar asta în doar 45 de zile.” (Ed. Curtea Veche)
• Totul despre menstruație, de Anna Roy, il. Mademoiselle Caroline: „…un ghid practic, accesibil şi animat, ca să abordezi cu lejeritate această etapă importantă a adolescenţei.” (Ed. Curtea Veche)
• Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații, de Cătălin Vasilescu: „Cu umor și documentare minuțioasă, chirurgul Cătălin Vasilescu ne introduce în lumea unor operații, practici, experimente și descoperiri medicale a căror influență asupra sănătății umane este ori benefică, ori de-a dreptul nocivă. Astfel, ajungem să cunoaștem chirurgi celebri care voiau să salveze vieți prin asumarea unor riscuri uriașe și prin adoptarea unor practici dintre cele mai scandaloase. Bestiarul se adresează oricui este interesat de progresul medical în general și de felul în care chirurgia poate salva sau distruge vieți.” (Ed. Humanitas)
• Durerea. Istoria conviețuirii cu un vechi dușman, de Alexandru Babeș: „În Durerea, Alexandru Babeș prezintă sintetic, clar și intuitiv mecanismele neurale responsabile pentru această trăire complexă, istoria descoperirii lor și eforturile continue ale medicilor de a găsi substanțe care să aline suferințele fizice sau să facă posibile intervențiile chirurgicale.” (Ed. Humanitas)
• O lume imensă. Ce ne spun simțurile animalelor despre lumile ascunse din jurul nostru, de Ed Yong: „Amuzantă, riguroasă și debordând de bucuria descoperirii, O lume imensă ne poartă cu ea în ceea ce Marcel Proust numea „Singura călătorie autentică... nu ca să ne îndreptăm spre peisaje noi, ci să avem alți ochi”.” (Ed. Publica)
Sănătate
• Metoda Glucose Goddess, de Jessie Inchauspé: „Un ghid de 4 săptămâni care te va ajuta să-ți reduci poftele, să-ți recapeți energia și să te simți minunat.” (Ed. Publica)
CĂRȚI PENTRU COPII
Cărți ilustrate
• Prințese date uitării sau necunoscute, de Phillipe Lechermeier și Rébecca Dautremer: o reeditare așteptată a unui volum deja clasic pentru copiii de toate vârstele. (Ed. Vellant)
• Învățătorii de Grijă - Sânziana, fata Soarelui, de Alex Donovici: „…noile aventuri ale teckelului Rocky și ale protejatei sale, care e un pic mai mult decât o simplă fată de doisprezece ani.” (Ed. Curtea Veche)
• Micul Prinț, de Antoine de Saint-Exupéry: „Îmbrăcat în hainele unei noi traduceri, Micul Prinț își continuă drumul către stele cu această minunată ediție românească, publicată în ceas aniversar, la 80 de ani distanță de momentul venirii lui pe lume.” traducere nouă de Octavian Soviany (Ed. Paralela 45)
• Povești despre speranță, de Mihai Mănescu: „Cinci istorioare pline de duioșie și candoare se ascund în paginile acestei cărți frumoase. Sunt povești de citit împreună, din care au de învățat și cei mici, și cei mari, care construiesc punți între oameni și amintiri ce nu se uită niciodată. Emoționante, adânci, surprinzătoare, luminoase, colorate cu umor, poveștile acestea recreează lumea în care trăim și o presară cu magie.” (Ed. Humanitas Junior)
• Joacă-te cu Pettson și Findus. Litere și cuvinte, de Sven Nordquist: „Urmărește-i pe Pettson și Findus și rezolvă împreună cu ei tot felul de exerciții distractive și inteligente.”(Ed. Pandora M)
• Betty cea ocupată, de Reese Whiterspoon: „Betty a fost dintotdeauna ocupată... chiar și când era copil.” (Pandora M)
• O săptămână fără Doamna Aricioaică, de Olga Grebennik: „A doua carte din seria aventurilor Casei Capricioase, într-o frumoasă ediție bilingvă româno-ucraineană, vă face cunoștință cu cea mai filosofică familie de arici. Vă invităm să-i cunoașteți, prin intermediul ilustrațiilor fermecătoare ale îndrăgitei ilustratoare Olga Grebennik, și să le urmăriți aventurile mult prea omenești.” (Ed. Seneca)
• Crăciun cu bucluc, de Olga Grebennik: „În a treia carte din seria aventurilor casei capricioase, descoperiți bucuriile și provocările unei familii numeroase și…muzicale.” (Ed. Seneca)
• O zi de naștere cu peripeții și Conni în excursie cu clasa, de Julia Boehme (Ed. Casa)
• Prima mea carte Cauta și găsește: La grădiniță, de Sandra Grimm; Marea mea carte caută și găsește. Ziua și noaptea, de Susanne Gernhauser; Marea mea carte caută și găsește. Pe șantier, de Susanne Gernhauser; Caută și găsește. Cele mai frumoase ilustrații, de Susanne Gernhauser (Ed. Casa)
• Ursulețul Winnie Puh, de A.A. Milne: „Ursuleţul Winnie Puh este primul volum de poveşti ce urmăreşte aventurile ursuleţului de pluş Winnie şi a prietenilor săi, Purceluş, Aiurel, Tigrişor, Kanga, Ru şi Christopher Robin.” (Ed. Arthur)
• Basme ilustrate din mitologia scoțiană, de Theresa Breslin, Kate Leiper. (Ed. Nomina)
• Bondărel protejează mediul înconjurător, de Britta Sabbag, Maite Kelly, Joelle Tourlonias: „Simpaticul Bondărel te invită într-o călătorie captivantă, din care vei învăța cât este de important să protejezi mediul înconjurător!” (Ed. Corint)
• Cărticica de crescut, de Ruth Krauss: „Un băiețel, un cățeluș și niște puișori erau mici de tot. Acest început simplu este sămânța din care celebra autoare americană Ruth Krauss (1901–1993) face să răsară o poveste despre întrebările pe care orice copil și le pune în primii ani.” (Ed. Cartea Copiiilor)
• Comoara din insulă, de Mauri Kunnas: „…combinație de carte ilustrată și bandă desenată în stilul binecunoscut al lui Mauri Kunnas, Comoara din insulă este o interpretare plină de umor și originalitate a celebrului roman al lui R.L. Stevenson.” (Ed. Cartea Copiiilor)
• Pluta, de Jim Lamarche: „Nicky își petrece vacanța la bunica sa, într-un orășel îndepărtat în care nu-și aduce aminte să mai fi fost vreodată. Copii cu care să se joace nu prea sunt pe acolo și nici pe bunica n-o cunoaște bine. Ce-o să facă toată vara singur?” (Ed. Cartea Copiilor)
• Într-un bar din Zanzibar, de Marina Debattista: „Într-un bar din Zanzibar se pot întâmpla lucruri excentrice. De pildă, să se întâlnească barza și vulpea, după ce au încheiat cum nu se poate mai prost cina în vechea fabulă. Ce și-ar spune una alteia, oare?” (Ed. Frontiera)
• În țara vacilor fericite, de Ana Maria Sandu, il. de Oana Ispir: „Mic roman despre o călătorie pitorească în țara vacilor fericite și despre acomodarea cu obiceiuri noi.” (Ed. Frontiera)
• Șoricelul Fursec și surpriza din gradină, de Simona Epure: „În această carte este prezentată o poveste despre prietenie, șoricelul Fursec și ariciul Agrișă plănuiesc să cultive fructe în propria curte, însă aceștia se vor confrunta cu mici provocări.” (Ed. Didactica Publishing House)
Romane
• Iepurelius D. Pascal și Ouăle Războinice în Centrul Pământului. Străjerii copilăriei, de William Joyce: „Înainte de a fi Iepurașul de Paște, a fost Iepurelius D. Pascal - ciocolatier, maestru zen și expert în tuneluri.” (Ed. Arthur)
• Lumea din Copacul Depărtărilor, de Enid Mary Blyton: Al treilea volum din seria Copacul Depărtărilor. (Ed. Arthur)
• Neadaptații magici, de Neil Patrick Harris: „Ești curajos dacă citești cartea aceasta și nu te temi că s-ar putea să dispari, să te transformi în broască sau să ieși dintr-o pălărie metamorfozat în iepure pufos. Dar citește-o și o să înveți să faci trucuri magice care îi vor impresiona pe prietenii tăi.” (Ed. Arthur)
Nonficțiune
• Prin piețele lumii, de Maria Bahareva: „Piețele lumii sunt pline de culoare și arome! Poftiți într-o călătorie gastronomică și istorică prin 24 de piețe din 12 țări, inclusiv România!” (Ed. Frontiera)
• Ultimii dinozauri. Piticii și uriașii din Insula Hațeg, de Cristian Ciobanu: „O călătorie în timp și o poveste captivantă, în care știința se întâlnește cu legendele!” (Ed. Humanitas Junior)
• Cum am devenit vrăjitor. Din carnetul unui explorator, de Alexandru N. Stermin: „Biolog pasionat și călător neobosit în spațiu, în timp și în sine însuși, Alexandru N. Stermin este, înainte de toate, un om care iubește magia lumii înconjurătoare, pe care o străbate cu pasul și o cercetează cu priviri mereu curioase. Prin intermediul însemnărilor de față te invită să-l însoțești într-o călătorie fabuloasă prin lume, din trecutul omenirii până în prezentul recent și din cea mai mare mlaștină din Transilvania până în jungla amazoniană.” (Ed. Humanitas Junior)
• Povestea lumii. Istoria pe întelesul copiilor. Antichitatea, și Povestea lumii. Istoria pe întelesul copiilor. Evul Mediu, de Susan Wise Bauer (Ed. Polirom)
• Enciclopedia lumii în numere, ed. DK (Ed. Litera)
• Atlasul aventurilor. Dinozauri (Ed. Litera)
• Cu Ilie prin galaxie. Carte de astronomie, de Claudiu Tănăselia: „Cu Ilie prin galaxie. Carte de astronomie se dorește a fi un ghid pentru copii în care vor descoperi diverse informații despre Pământ și Soare, despre sateliți naturali și artificiali, despre constelații și comete, despre rachete și stații spațiale, despre cum putem ajunge pe alte planete și ce vom găsi acolo.” (Ed. Corint)
• Lumea insectelor, de Angela Weinhold: „O enciclopedie a insectelor destinată tuturor pasionaților de lumea microscopică de la firul ierbii.” (Ed. Casa)
• Verde: Mergi! Roșu: Stai! Ema și Eric învață regulile de circulație, de Ioana Chicet Macoveiciuc: „Educația rutieră este absolut necesară în viața copiilor noștri, la fel ca educația emoțională, cea spirituală și cea financiară. Copiii trebuie să învețe cât de repede cum și pe unde se traversează strada, ce facem la semafor, ce ne arată semnele de circulație și cum mergem cu bicicleta în siguranță.” (Ed. Didactica Publishing House)
Cărți citite și recomandări
• Din cauze naturale, Nina Lykke: un roman contemporan suedez, simpatic (mie nu mi s-a părut chiar amuzant, dar umorul nordicilor e destul de aparte oricum), despre viața la 50+: căsătorie, copii, carieră, dezamăgiri, regrete etc. Partea cea mai interesantă mi s-a părut a fi cea referitoare la experiența unui medic generalist (sau medic de familie la noi) suedez. A fost o o ocazie bună să aflu tot felul de detalii despre viața cotidiană în Suedia.
• Femeile din Troia, Pat Barker & O mie de corăbii, Natalie Haynes: am citit romanele astea unul după celălalt și, având în vedere faptul că sunt asemănătoare prin subiect (reinterpretarea mitologiei grecești și, mai ales, a războiului troian din perspectivă feminină) mi-e greu să nu le pun alături. Dincolo de scriiturile diferite (dar ambele prietenoase și accesibile) primul (Femeile din Troia) poate fi văzut ca o analiză în profunzime a unui episod anume al războiului troian (imposibilitatea grecilor de a părăsi malurile Troiei după ce au cucerit-o) din trei perspective diferite (Briseis, acum femeie liberă și soție a unui conducăror mirmidon, Pyrrhus, fiul adolescent al lui Ahile, și preotul Calchas), în timp ce al doilea (O mie de corăbii) poate fi văzut ca o panoramă mai amplă a mitologiei grecești și a războiului troian. Ambele sunt lecturi perfecte de vacanță.
• Istoriile alimentației, Jacques Attali: o foarte interesantă incursiune în istoria hranei și a alimentației de-a lungul evoluției societății umane. De la societățile de vânători-culegători, până la o meditație asupra hranei în viitor (se pare că până în 2050 vom mânca cu toții insecte într-o formă sau alta). Multe informații interesante, o structurare foarte bună a informației și multe detalii insolite.
• Rechini în vremea salvatorilor, Kawai Strong Washburn: o sga de familie ce poate fi citită pe două paliere: unul realist, care urmărește istoria relațiilor unei familii hawaiiene de-a lungul mai multor decenii (relațiile complicate & vulnerabile dintre părinți și copii, așteptări și realizări, resentimente și dorințe) și unul alegoric, care vorbește despre dorința (și nevoia) noastră de transcendent. Un debut îndelung lucrat (timp de vreo 10 ani) și o lectură interesantă și plăcută.
• Grădinile Finzi-Contini, Giorgio Bassani: un clasic al literaturii spaniole, acum într-o nouă ediție, revizuită. O scriitură elaborată, multe detalii absolut seducătoare și emoționante (legate de viața oamenilor înainte de Al Doilea Război Mondial, detalii arhitectonice, sentimentale etc)., o viziunea nostalgică asupra trecutului, trimiteri (foarte) subtile la Holocaust și istoria complicată a evreilor, o dragoste adolescentină neîmpărtășită, și un paradis fermecător și inaccesibil (ca toate paradisurile, de altfel). E o carte de citit în tihnă, fără grabă și cu timp pentru detalii.
TOP VÂNZĂRI ÎN LIBRĂRIILE CĂRTUREȘTI (mai 2023)
CĂRȚI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
1. Revoluția glucozei, Jessie Inchauspé
2. Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns, Gabor Maté
3. Dacă pisicile ar dispărea din lume, Genki Kawamura
4. Acolo unde cântă racii, Delia Owens (tie-in)
5. Limbajul corpului. Atenție, gesturile vorbesc pentru noi, Isabelle Duvernois
6. Din cer au căzut trei mere, Narine Abgarian
7. Englezul din Gara de Nord, Tatiana Niculescu
8. Totul începe cu noi, Colleen Hoover
9. Biserica de stat sau biserica în stat?, Oliver Jens Schmitt
10. Căpitanul Chilot și Atacul Toaletelor Vorbitoare, Dav Pilkey
CĂRȚI ÎN LIMBA ENGLEZĂ
1. A Good Girl's Guide to Murder, Holly Jackson
2. Girl in Pieces, Kathleen Glasgow
6. It Ends with Us, Colleen Hoover
7. If We Were Villains, M.L. Rio
8. A Million Kisses in Your Lifetime, Monica Murphy
9. Before the Coffee Gets Cold, Toshikazu Kawaguchi
10. 12 Rules for Life: An Antidote to Chaos, Jordan B. Peterson
Scrie un comentariu