Cărți interesante februarie 2024

„La 10 ani, să te droghezi cu pastile. Copii proști. Asta ar trebui să spunem: uită-te la alegerile lor care i-au dus la o viață de ruină. Dar chiar acum, în clipa asta, unii își trăiesc viața între crăpăturile murdare dintre urările de noapte bună după spălatul pe dinți și coșurile de cumpărături pline, în locuri unde aceste cuvinte nu se potrivesc. Copii, alegeri. Ruina, asta era lucrarea ce ni se dăduse, astea erau materialele. Un băiat mai mare care nu știuse niciodată ce înseamnă siguranța încerca să ne facă să ne simțim în siguranță. Aveam luna la fereastră, să ne zâmbească o clipă și să ne spună că lumea era a noastră. Pentru că toți adulții dispăruseră undeva și lăsaseră totul în mâinile noastre.”
(Demon Copperhead, de Barbara Kingsolver, trad. Paul S. Grigoriu, Ed. Trei, 2023)

Un februarie mai lung cu o zi, în care am avut la Clubul cititorilor de cursă lungă două romane monumentale (și ca întindere și ca poveste), A opta viață și Demon Copperhead, care ne-a adus mai aproape de un „nou” roman semnat de Gabriel García Márquez (cu lansarea internațională pe 6 martie) și de o primă traducere de pe lista scurtă de la Premiul Booker 2023, Un alt Eden, de Paul Harding (le așteptăm cu interes și pe celelalte). Eu am citit mult (mai ales pentru o lună scurtă, vezi mai jos) și am scris puțin. În perioada asta îmi impun să citesc mai puțin și mai încet și să scriu mai mult între lecturi, însă nu prea-mi iese. Mai încerc.

Mai jos, ca de obicei, o selecție a aparițiilor interesante din luna februarie, câteva cuvinte despre cărțile citite luna asta și Top 10 vânzări carte românească și carte străină în lanțul librăriilor Cărturești.

Cărți interesante februarie 2024

FICȚIUNE

Ficțiune literară

• Inside Story, de Martin Amis: „Inside Story reprezintă povestea vieții extraordinare a unuia dintre cei mai influenți scriitori britanici de după al Doilea Război Mondial: Martin Amis. Romanul are ca punct de plecare moartea celui mai bun prieten al lui Amis, Christopher Hitchens.” (Ed. Pandora M; trad. Mihaela Ghiță)

• Ne vedem în august, de Gabriel García Márquez: „…un text inedit, care încă nu a văzut lumina tiparului, păstrat de familia autorului până acum, când se împlinesc 10 ani de la moartea sa.” (Ed. Rao; trad. Tudora Șandru Mehedinți)

• High Fidelity, de Nick Hornby: „Absolut irezistibil datorită umorului şi stilului ironic al lui Nick Hornby, High Fidelity este un roman despre dragoste şi maturizare care nu seamănă cu nimic din ce aţi citit până acum.” (Ed. Art; trad. Radu Gârmacea)

• Regina inimii, de Akira Mizubayashi:„În Regina inimii, Akira Mizubayashi întrețese cu minuție de ceasornicar poveștile de dragoste cu pagini din istoria recentă a Japoniei, toate pe fundalul tulburătoarelor simfonii ale lui Șostakovici, care leagă personajele peste generații și le consolează atunci când umanitatea este pusă la încercare.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Cornelia Rădulescu)

• Din foarfecă și din condei, de Juan Pablo Villalobos: „Un scriitor (întâmplător sau nu, având același nume cu autorul) duce o existență cât se poate de mulțumitoare: singurul conflict autentic din viața lui, după cum ne anunță chiar de la început, este încăpățânarea de a scrie, când, după toate aparențele, nu are de ce.” (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Ioana-Gabriela Dumitrescu)

• Doctorul Garin, de Vladimir Sorokin: „O distopie tulburătoare, dar plină de umor: Pe ruinele unui univers distrus, un doctor de modă veche își va întâlni, va pierde și își va regăsi dragostea, pe care… o va trata pentru tot restul zilelor sale.” (Ed. Curtea âveche Publishing; trad. Antoaneta Olteanu)

• Insula copacilor dispăruți, de Elif Shafak: „Un roman minunat, sfâşietor, care are în centru secretele întunecate ale războaielor civile şi dezastrele extremismului: Cipru, iubiţi născuţi sub o stea fără noroc, oameni dragi ucişi, copii traumatizaţi.” (Margaret Atwood) (Ed. Polirom; trad. Ada Tănasă)

• Tokyo Decadence, de Ryu Murakami: „O lectură absolut necesară dacă dorim să înţelegem de ce s-a bucurat Ryū Murakami de atâtea distincţii în Japonia, fiind recompensat cu premii literare prestigioase precum Akutagawa şi Noma.” (The Japan Times) (Ed. Polirom; trad. Roman Pașca)

• Un alt Eden, de Paul Harding: „O poveste fascinantă despre rezistență şi supraviețuire, Un alt Eden reprezintă o mărturie impresionantă a luptei de a menține demnitatea umană în fața intoleranței şi nedreptății.” (Ed. Litera; trad. Bogdan Perdivară)

Ficțiune contemporană

• Să te faci că plouă, de Iris Wolff: „Acoperind poveștile a patru generații din secolul XX și patru granițe de stat, Iris Wolff vorbește despre modul în care evenimentele istorice pot influența călătoriile individuale prin viață.” (Ed. Lebăda Neagră; trad: Andreea Odoviciuc)

• Numele mi-l știe vântul, de Isabel Allende: „Emoționantul roman al lui Isabel Allende este atât o mărturie a sacrificiilor pe care le fac părinții, cât și o scrisoare de dragoste către copiii care supraviețuiesc celor mai insondabile pericole – și nu încetează să viseze.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Cornelia Rădulescu)

• Zilele ce vor veni, de Melissa da Costa: „Un roman plin de emoție, un imn închinat puterii vindecătoare a naturii.” (Ed. Trei; trad. Liliana Urian)

• Cu orice preț, de Leigh Bardugo: „Bogăție. Putere. Crimă. Magie. Alex Stern revine într-o nouă poveste în care Ivy League se îndreaptă spre iad.” (Ed. Trei; trad. Ciprian Șiulea)

• Marea liniștii, de Emily St. John Mandel: „…un roman despre artă, timp, iubire și pandemie, care îl poartă pe cititor de pe Insula Vancouver, în 1912, până într-o colonie întunecată de pe Lună, aproape cinci sute de ani mai târziu, prin intermediul unei povești despre umanitate, derulate în timp și spațiu.” (Ed. Trei; trad. Mariana Piroteală)

• Aniversarea, de Stephanie Bishop: „Un roman care pune întrebarea cât de clară e, în mintea scriitorului, granița dintre realitate și intrigă. Cum îi refuzăm pe oamenii pe care îi dorim? Și care e prețul, pentru noi, pentru alții și pentru arta noastră, dacă nu-i refuzăm?” (Ed. Trei; trad. Anca Dumitrescu)

• Aproape surorile, de Cloé Korman: „Această poveste a inocenţei distruse de spectrul Holocaustului este în acelaşi timp şi cea a urmelor dureroase lăsate de regimul de la Vichy în Franţa zilelor noastre.” (Ed. Polirom; trad. Mădălin Roșioru)

• Portret de familie, de Ann Napolitano: „Noul roman al lui Ann Napolitano, Portret de familie, este frumos, sensibil, melancolic. Este o poveste despre familie și prietenie, despre cum oamenii de care suntem legați ne pot și elibera. Mi-a plăcut la nebunie.” (Miranda Cowley Heller) (Ed. Litera; trad. Mihaela Serea)

• Ultimul vis, de Pedro Almodóvar: „O carte a revelațiilor. Știam deja că Almodóvar este un mare scriitor; ceea ce urma să descopăr era de când. Din copilărie până mai ieri, scrisul său ne poartă de mână printr-un hățiș surprinzător. Citind aceste povestiri, nu știi dacă ai fost invitat în mintea sau în inima lui. În orice caz, este un dar. Și o incursiune fermecătoare.” (Ray Loriga) (Ed. Litera; trad. Lavinia Similaru)

• Întoarcere în librăria Morisaki, de Satoshi Yagisawa: „În Tōkyō există un cartier în care se află cel mai mare număr de librării și anticariate din lume. Se numește Jimbōchō, iar iubitorii de cărți pot găsi aici romane din epoca Meiji, cărți de artă, scenarii de teatru și hărți vechi.” (Ed. Litera)

• Povești cu femei măritate, de Cristina Campos: „Un roman sincer și actual despre căsătorie, prietenie, dorință și dragoste.” (Ed. Trei; trad. Ana‑Maria Tamaș)

Ficțiune clasică

• Viziunea lui Tnugdal: „Scrisă la jumătatea secolului al XII-lea și bucurându-se de un succes enorm, Viziunea lui Tnugdal relatează călătoria în lumea de dincolo a unui cavaler irlandez.” (Ed. Polirom; trad. Emanuel Grosu)

Thriller, crime fiction

• Casa dintre pini, de Ana Reyes: „Debutul lui Reyes are tot ce-și poate dori un cititor de thrillere: un narator nedemn de încredere, o dependență, piste false, secrete vechi, un periplu de șapte ani în căutarea dreptății. Dar este și o poveste fascinantă despre prietenie între femei, loialitate răsplătită, dragoste maternă și dorința intensă de-a dezlega mistere, chiar și în fața răului.” (Amazon) (Ed. Trei; trad. Monica Vlad)

• Fata din vecini, de Jack Ketchum: „Bazată pe un caz real care a șocat America, povestea tinerei Meg este o lectură răvășitoare, tulburătoare și impresionată, imposibil de lăsat din mână chiar și atunci când simți că te învăluie aura malefică a durerii și a anxietății pure.” (Ed. Behemot; trad. Bogdan Ghiurco)

• Crimă în lumea anticarilor, de C.L. Miller: „O lectură delicioasă, plină de informații interesante, într-un decor de carte poștală. Cine poate rezista unei vânători de comori având în centru o crimă?” (S.J. Bennett) (Ed. Litera; trad. Sanda Spiridon)

• Sfârșitul poveștii, de A.J. Finn: „Incisiv, captivant, stilat şi plin de o inteligenţă efervescentă, Sfârşitul poveştii este o delectare pentru orice amator de cărţi poliţiste.” (Nita Prose) (Ed. Litera; trad. Dana-Ligia Ilin)

• Stăpânul muntelui, de Anders de la Motte: „Un noir scandinav superb... de la Motte jonglează dibace cu un număr substanțial de personaje pe măsură ce trama devine tot mai complexă, ducând suspansul pe niște culmi aproape insuportabile. Acest page-turner extraordinar îi va ține, pe cititori treji până târziu în noapte.” (Publishers Weekly) (Ed. Crime Scene Press; trad. Daniela Ionescu)

Poezie

• Rime fără noimă, de Edward Lear: „O antologie cuprinzătoare din poezia de un umor absurd a lui Edward Lear, poate cel mai îndrăgit poet și desenator din cultura engleză de secol al XIX-lea.” (Ed. Cartex; trad. Constantin Abăluță, Ștefan Stoenescu)

• Infernala comedie, de Emil Brumaru: „Revoluţia – și șocul – pornolirismelor lui Emil Brumaru constă în aceea că el introduce definitiv corpul erotizat în literatura română. Nu e totuși întâmplător că sonetele acestea porno se cheamă Infernala comedie – ca și în cazul Divinei, e vorba tot despre o via purgativa prin care sufletul își regăsește inocenţa.“ (Radu Vancu) (Ed. Polirom; il. Felix Aftene)

Literatură română

• Cum să te ratezi cu demnitate: un roman, de Octav Gheorghe: „Cu privire frustră, pătrunzătoare, autoironică, naratorul lui Octav Gheorghe spune lucrurilor pe nume.” (Ed. Curtea Veche Publishing)

• La gunoi, de Dan Sociu: „Mereu în căutarea a ceva ce pare intangibil, Dan e un veșnic rătăcitor – din Botoșani, Iași și București, ajunge până în Berlin, Londra și Stockholm. Și totuși, nu se simte nicăieri acasă.” (Ed. Polirom)

• Silex, de George Cornilă: „În urma unui accident, un scriitor încearcă să își rememoreze viața, însă este incapabil să mai discearnă între faptele și persoanele reale și întâmplările și personajele din cărțile pe care le-a scris, le-a tradus și le-a citit.” (Ed. Polirom)

• Trilogia lui Teofil. În urmă nu mai e nimic. Arșița. Teofil și Câinele de lemn, de Cosmin Perța: „Puternică și impecabil condusă, această trilogie romanescă ce se construiește în jurul lui Teofil îl impune pe Cosmin Perța drept unul dintre prozatorii de vârf ai generației 2000.” (Adina Dinițoiu) (Ed. Polirom)

• Noaptea nu uită, de Silvia Dumitru: „Este o poveste despre evadare și trezire. O înaintare într-un labirint cleios, printre meandrele unei copilării cu escapade inițiatice în cimitirul satului și stratageme ingenioase de evitare a vestiarului școlii, printre primele experiențe erotice și ceața tânjirii după mângâiere.” (Ed. Humanitas)

• Castelul din orașul meu, de Ioana Bâldea Constantinescu: „Ioana Bâldea Constantinescu a scris un roman complex, poliedric, matur și de o sensibilitate asumată, cu totul atipic peisajului literar românesc.” (Bogdan-Alexandru Stănescu) (Ed. Litera)

NONFICȚIUNE

Istorie

• O istorie a minciunii, de Juan Jacinto Muñoz-Rengel: „Cartea lui Juan Jacinto Muñoz-Rengel este, în pofida tuturor așteptărilor, o îndrăzneață tentativă de a spune adevărul despre minciună, de a merge neobosit pe urmele ei până în cel din urmă loc în care se ascunde sau se arată.” (Ed. Polirom; trad. Mioara Adelina Angheluță)

• Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea, de Ștefan Lemny: „Cartea istoricului Ştefan Lemny urmăreşte destinele a doi reprezentanţi iluştri ai familiei Cantemireştilor: Dimitrie (1673-1723) şi fiul său Antioh (1709-1744).” (Ed. Polirom; trad. Magda Jeanrenaud)

• Katyn 1940. Istoria unui masacru, de Thomas Urban: „Katyn 1940 reprezintă o excepțională anchetă criminalistică asupra unuia dintre cele mai sângeroase episoade din istoria secolului al XX-lea, constituind în egală măsură și cronica unei crime ai cărei autori au rămas nepedepsiți.” (Ed. Corint; trad. Sorin Cristescu)

• Prințesele roșii. Femei și bărbați, părinți și copii în ideologia și cotidianul comunist, de Lavinia Betea: „O carte fascinantă despre relația dintre liderii comuniști și copiii lor.” (Ed. Corint)

• Filiera. Pe urmele unui fost demnitar nazist, de Philippe Sands: „Philippe Sands recompune, în detalii impresionante, povestea extraordinară, șocantă, a lui Otto von Wächter, avocat austriac, soț, tată, înalt oficial nazist, ofițer superior în SS, fost guvernator al Galiției în timpul războiului, creator și supraveghetor al ghetoului din Cracovia, criminal de război urmărit pentru asasinarea în masă a mai mult de 100 000 de polonezi, vânat de sovietici, de americani, de britanici, de Simon Wiesenthal, fugar vreme de trei ani, din 1945 în 1948…” (Ed. Litera)

• Rubicon. Triumful și tragedia Republicii romane, de Tom Holland: „O istorie minunată, plină de spirit și de informații, a uneia dintre cele mai mari civilizații ale umanității și a evenimentelor și popoarelor care au dus la transformarea ei din republică în imperiu.” (Ed. Litera; trad. Monica Grădinaru)

• Istoria ignoranței, de Peter Burke: „Fiecare epocă s-a considerat mai cunoscătoare decât cele de dinaintea ei. Urmașii Renașterii au privit Evul Mediu ca pe o eră a întunericului, gânditorii Iluminismului au încercat să înlăture superstiția prin rațiune, statul modern al bunăstării e hotărât să ucidă gigantul ignoranței, acum, când lumea e hiperconectată la informație fără limită.” (Ed. Baroque Books&Arts; trad. Mihai Moroiu)

• Florența. Istorie și strălucire, de Brian Jeffrey Maxson: „Florența, lumea umanistă a Renașterii, inovator oraș cultural, creuzetul civilizației italiene medievale, mai presus de oricare alt oraș-stat fortificat, principalul element de progres al comerțului, al culturii, al sistemului bancar și al artelor.” (Ed. Baroque Books&Arts; trad. Simina Bălășoiu)

Științe exacte și naturale

• Cintezele lui Darwin, de Jonathan Weiner: „Cercetătorii Peter și Rosemary Grant au petrecut douăzeci de ani în Arhipeleagul Galápagos pentru a studia speciile endemice de cinteze. În urma acestei cercetări extrem de complexe, ei au descoperit că nici măcar Darwin, părintele biolegiei moderne și cel grație căruia aceste păsări au devenit faimoase, nu era conștient de adevărata forță a evoluției.” (Ed. Art; trad. Radu Filip)

• Numere fantastice și unde se găsesc. O aventură cosmică de la zero la infinit, de Antonio Padilla: „O explorare amuzantă a acelor numere stranii care clarifică natura ultimă a realității.” (Ed. Trei; trad. Bogdan Ghiurco)

• Cum învățăm. De ce este creierul uman mai performant decât orice computer... deocamdată, de Stanislas Dehaene: „Cartea aceasta, de o mare bogăție informațională, reprezintă o călătorie de cunoaștere a felului în care creierul uman își dezvoltă sofisticatele mecanisme de învățare încă dinainte de naștere, un proces care continuă de altfel pe tot parcursul vieții adulte.” (Ed. Litera; trad. Darius Stănescu)

Științe umaniste

• Crizantema și sabia. Tipare ale culturii japoneze, de Ruth Benedict: „Această analiză extrem de nuanțată, agreabilă chiar şi în pasajele ei mai tehnice, rămâne şi azi o referinţă esențială a antropologiei culturale în ansamblul său.” (Ed. Art; trad. Magdalena Ciubăncan)

• Simboluri arhetipale în basme. Profanul și magicul, de Marie-Louise von Franz: „Pornind de la o mare varietate de motive existente în basme, Marie-Louise von Franz, una dintre cele mai cunoscute autorități în interpretarea basmelor și a viselor, oferă în acest volum o analiză lucidă și concisă a simbolurilor arhetipale descoperite în basme, demonstrând că acestea se situează pe un tărâm magic, al sufletului, străin de tărâmul profan al vieții obișnuite, de zi cu zi.” (Ed. Trei; trad. Oana Badea)

• O istorie erotică a psihanalizei, de Sarah Chiche: „Cele 53 de texte ce alcătuiesc volumul prezintă, în majoritatea lor, episoade din viaţa tumultuoasă a unor personalităţi care au marcat istoria psihanalizei, dar şi a literaturii şi a artei în general. Ele răspund unor întrebări importante legate de psihanaliză şi de experienţele noastre de viaţă.” (Ed. Polirom; trad. Nicolae Constantinescu)

• Între două lumi. Monahismul ortodox și modernitatea, de Mirel Bănică: „Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.” (Ed. Polirom)

• Partea întunecată a minții. Povești adevărate din viața mea de psiholog criminalist, de Kerry Daynes: „Cu onestitate, dar și cu un umor surprinzător, Kerry Daynes își poartă cititorii, ca într-o investigație, în neobișnuita lume a unui psiholog criminalist, povestind despre cazurile în care a fost implicată și despre pacienții care au jucat un rol fundamental în cariera sa.” (Ed. Corint; trad. Lucian Popa)

• Lumea fetelor. Portrete și povești din jurul pământului, de Mihaela Noroc: „Imaginați-vă această carte ca pe un voiaj în jurul lumii. Vom călători împreună în 55 de țări și vom cunoaște fete minunate, din medii foarte diferite. Vom descoperi nenumăratele feluri în care fetele pot trăi bucuria autentică și vom învăța lucruri uimitoare și fascinante despre culturile lumii și despre diversitatea planetei noastre. Mi-am dat seama că toate tinerele din lume – indiferent de cultura sau contextul vieții lor – pot să mute munții din loc; au nevoie doar de puțin sprijin și de încurajări.” (Mihaela Noroc) (Ed. Humanitas)

• Arta de a gândi limpede, de Rolf Dobelli: „Creierul uman este optimizat pentru o viață de vânător-culegător. Astăzi trăim însă într-o lume radical diferită. Prin urmare, comitem sistematic greșeli de gândire cu efecte catastrofale. Un studiu atent făcut asupra capcanelor gândirii și câteva răspunsuri la marile întrebări moderne.” (Ed. Baroque Books&Arts; trad. Adriana Bădescu)

Studii literare

• Scrisori către un tânăr romancier, de Mario Vargas Llosa: „Construită sub forma a unsprezece scrisori către un personaj imaginar, un ucenic în arta prozei, scrisori unificate printr-un capitol concluziv sintetic, cartea reconstituie întreg procesul creativ prin care a trecut un autor capabil să transforme în literatură tot ce atinge: Mario Vargas Llosa.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Mihai Cantuniari)

• Între margini, de Elena Ferrante: „O incursiune candidă a autoarei în procesul dezvoltării propriului meșteșug, dar și o privire scrutătoare asupra pasiunii de o viață pentru literatură.” (Time Magazine) (Ed. Pandora M; trad. Cerasela Barbone)

Memorii, biografii, jurnale

• Povestiri din Orient, de Grete Tartler: „Îmbinare de experiență personală și studiu de durată, povestirile Gretei Tartler reînvie fascinația față de Orient a europenilor care, căzând în capcana dihotomiilor și a istoriei recente, ignoră adeseori incomparabilul tezaur al acestui spațiu. Orientul Gretei Tartler își depășește granițele clasice și îi aflăm farmecul nu numai în nordul Africii sau în China, ci și sub ochii noștri, în Italia sau la Atena.” (Ed. Polirom)

• Reginele filosofiei. Viața și influența marilor gânditoare ale lumii din toate timpurile, de Rebecca Buxtonm Lisa Whiting: „Această antologie despre viața și opera femeilor din filosofie, scrisă de două femei care se ocupă cu filosofia, aduce în prim-plan douăzeci de gânditoare ale căror idei au avut un impact profund, dar care nu s-au bucurat de recunoașterea cuvenită, în cele mai multe cazuri.” (Ed. Litera; trad. Simina Bălășoiu)

• Speculație cinematografică, de Quentin Tarantino: „…o carte demențială despre cinema, de o inteligență implacabilă, unică și inspirată, ca orice a făcut Quentin Tarantino.” (Ed. Publica; trad. Paul Slayer Grigoriu)

• Elon Musk, de Walter Isaacson: „…povestea uimitor de intimă a celui mai controversat și mai fascinant inovator din lume, un vizionar avangardist care ne-a deschis drumul spre era vehiculelor electrice, a explorării spațiale private și a inteligenței artificiale.” (Ed. Publica; trad. Louis Ulrich, Tudor Ulrich, Andreea Călin, Smaranda Nistor)

• Invincibil, de Ronnie O'Sullivan: „Prin împărtășirea experiențelor care l-au format și a greșelilor care l-au marcat, Ronnie speră să poată ajuta cititorii să-și depășească propriile dificultăți și obstacole, pentru a-și putea atinge potențialul maxim.” (Ed. Publica; trad. Iuliu Ciupe-Vaida)

• Cum să înfrunți un dictator. Lupta pentru viitorul nostru, de Maria Ressa: „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru este o carte despre minciunile care ne alimentează frica, furia și ura împotriva celuilalt, un strigăt de avertizare pentru cititorii occidentali. Democrațiile sunt mai fragile decât credem, iar amenințările la adresa lor trebuie recunoscute ca atare înainte de a fi prea târziu.” (Rd. ZYX Books; Mona Dîrțu)

CĂRȚI PENTRU COPII

Cărți ilustrate

• Vrăjitorul din Oz, de Frank L. Baum: „Împărțită în patru ținuturi diferit colorate, cu capitala în Orașul Smaraldelor, țara marelui vrăjitor este plină de lucruri minunate, dar și de primejdii, pe care eroii acestei cărți le înfruntă împreună.” (Ed. Corint; trad. Gina Frâncu; il. Mihail Marian, Alexandra Năstase)

• Cercul mincinoșilor. Cele mai frumoase 100 de povești filozofice din lumea întreagă, de Jean-Claude Carrière: „Pline de tâlc și de haz, profunde și pilduitoare, la fel de vii astăzi ca în clipa când au fost rostite prima oară, poveștile adunate în această carte frumoasă ne aduc aproape tradiții culturale mai vechi și mai noi din spaţiul european, asiatic, african, indian ori amerindian.” (Ed. Humanitas; trad. de Brînduşa Prelipceanu şi Emanoil Marcu; il. Bajkó Attila)

• Acasă la hoinari, de Rotraut Susanne Berner: „Cine nu ar vrea să fie musafir în casa hoinarilor pentru o zi? Să cunoască oamenii și animalele care locuiesc aici, să le viziteze locuințele, să descopere noi perspective ale lumii hoinărești, să-și revadă vechii prieteni prinși în treburile lor casnice. Unde mai pui că versuri jucăușe însoțesc această vizită memorabilă acasă la hoinari.” (Ed. Casa; trad. Elena Capusan)

• Trolul cu trei iezi, de Mac Barnett: „O reinterpretare superbă şi plină de umor a unei poveşti poveşti clasice îndrăgite!” (Ed. Art; trad. Florin Bican; il. Jon Klassen)

• Copilul cavernelor, de Julia Donaldson: „Niciodată imaginația copiilor n-a putut fi ținută în frâu și poate că tocmai datorită libertății și creativității nenumăraților Pui-de-Om de-a lungul timpului nu mai suntem azi in epoca de piatră.” (Ed. Cartea Copiilor; trad. Florin Bican; il. Emily Gravett)

Nonficțiune

• Să circulăm corect, de Angela Weinhold: „Această carte îi invită pe copii să se familiarizeze cu cele mai importante elemente de educație rutieră, cu ajutorul imaginilor și fersetrelor atractive.” (Ed. Casa; trad. Monica Elena Chiru)

• Ciclul vieții. O călătorie despre evoluția naturii, de Gabby Dawnay: „Această enciclopedie cu ilustrații minunate prezintă cele mai uimitoare și frumoase povești de viață de pe Pământ, care se petrec chiar sub ochii noștrii, an de an.” (Ed. Didactica Publishing House; trad. Daniela Preda; il. Margareta Samson Abadie)

Romane

• Tish, de Edwina Wyatt: „Tish vorbește despre nevoia universală de a fi iubit, despre încercările de a te adapta și despre încrederea în sine... Tish, prietenul imaginar, întruchipează blândețea, durerea și bunătatea... O poveste frumoasă.” (Readplus) (Ed. Trei; trad. Petru Aron Costeschi)

• Cum să fii pirat, de Cressida Cowell: „Începe căutarea unei comori a strămoșilor lui Hâc și totul e pe cale să devină absolut ÎNFRICOȘĂTOR…” (Ed. Arthur; trad. Iulia Arsintescu)

• Momo. Album ilustrat, de Michael Ende: „Acum în formă de album, lumea lui Momo este minunat transpusă în ilustraţiile fantastice ale Simonei Ceccarelli.” (Ed. Arthur; (trad. Yvette Davidescu; il. Simona Ceccarelli)

• Tobie Lolness. Ochii Elishei, de Timothee de Fombelle: „O aventură palpitantă, cu eroi curajoși, plasată într-un univers miniatural.” (Ed. Arthur; trad. Ileana Cantuniari; il. François Place)

• Călătoria lui Charlie, de Christopher Paul Curtis: „Laureat cu Medalia Newbery, Christopher Paul Curtis însufleţeşte cu umor povestea unui băiat care se luptă să facă ce este drept în împrejurări istorice cumplite.” (Ed. Arthur; trad. Iulia Arsintescu)

• Castelul mișcător al lui Urlet, de Diana Wynne Jones: „În inima ținutului fermecat Ingary, tânăra Sophie s-a împăcat cu gândul că o aşteaptă un viitor lipsit de strălucire, petrecându-şi zi după zi în micul magazin de pălării preluat de la tatăl ei. Dar când are ghinionul de a o jigni pe Vrăjitoarea Risipei, aceasta îi fură şaizeci de ani din viață, lăsând-o bătrână şi neputincioasă.” (Ed. Arthur; trad. Ciprian Șiulea)

• Șobopunzel, de Ursula Vernon: „Harriet Hamsteros o fi ea prinţesă, dar îi place mult mai mult să sară de pe stânci decât să facă plecăciuni.” (Ed. Arthur; trad. Iulia Arsintescu)

• Nasturele norocos, de Michael Morpurgo: „Talentul desăvârșit de scriitor al lui Michael Morpurgo se împletește cu ilustrațiile calde ale lui Michael Foreman, câștigător al premiului Kate Greenaway, într‑un nou roman istoric emoționant, inspirat de Foundling Museum din Londra.” (Ed. Nemi; trad. Dan Sociu; il. Michael Foreman)

• Aru Shah și cântecul morții, de Roshani Chorkshi: „Traversând tărâmul stufos și colorat al mitologiei hinduse, Aru şi prietenii ei au ocazia să vadă ce se ascunde în spatele miturilor: zeii pot fi răzbunători, fățarnici, capricioşi. Iar aceeaşi fiinţă poate fi deopotrivă erou și ticălos - depinde doar de cel care-i spune povestea.” (Ed. Arthur; trad. Alex Moldovan, Mariana Buruiană)

Cărți citite și recomandări

• Frontierele cunoașterii, de A.C. Grayling (Ed. Trei; trad. Bogdan Ghiurco): Un volum popscience care urmărește principalele descoperiri din ultima sută de ani din trei domenii științifice fundamentale - fizică, istorie și neuroștiințe. Îl știam pe A.C. Grayling ca filozof (precedentul volum apărut în limba română a fost Istoria filosofiei), însă acum l-am descoperit dintr-o perspectivă diferită și extrem de interesantă. Mi s-a părut uimitoare capacitatea lui de sintetizare a informațiilor științifice, felul în care a reușit să jongleze cu perioade mari de timp și cu date din domenii diferite. E un fel de sumă a cunoștințelor actuale (asemănătoare, prin demers, summae-lor medievale, ce încercau să ofere imagine completă asupra lumii), a ceea ce știm (5%) și, mai ales, a ceea ce nu știm (95%). Paradoxal, descoperirile științifice din epoca contemporană ne-au arătat că cu cât știm mai mult, cu atât aflăm că știm foarte puțin. Este imposibil de rezumat o astfel de carte, e de citit cu creionul în mână și carnetul de notițe alături, însă mi s-a părut una dintre cele mai potrivite cărți pentru cititorii pasionați de popularizarea științei, atât pentru cei care citesc astfel de cărți de plăcere, cât și pentru cei care ar dori să afle mai multe, dar se tem că nu sunt pregătiți să le înțeleagă suficient. Grayling chiar a reușit și să sintetizeze foarte bine cunoștințele, dar și să păstreze un limbaj prietenos pentru nespecialiști.

• Demon Copperhead, de Barbara Kingsolver (Ed. Trei; trad. Paul S. Grigoriu): Laureat al Premiului Pulitzer în 2023, romanul Barbarei Kingsolver este o reinterpretare contemporană a celebrului David Copperfield, de Charles Dickens, și una chiar foarte reușită. Critica socială pe care o face Dickens societății victoriene și neajunsurilor sale, o reproduce aici Barbara Kingsolver, doar că referitor la societatea nord-americană de azi, prezentând o Americă provincială săracă, o țară fără „posibilități” și deloc „mare”. Mie nu-mi plac neapărat romanele cu miză socială, însă acesta a fost unul de-a dreptul spectaculos, atât ca scriitură (minunată traducerea lui Paul S. Grigoriu), cât și ca poveste, personaje, implicații sociale și politice, analiză psihologică (felul în care este descrisă și urmărită adicția este de-a dreptul covârșitor). Mi-a plăcut atât de mult că am simțit imediat nevoia să mai citesc ceva scris de aceeași autoare (vezi mai jos.)

• Îndrăgostiții de la miezul nopții, de Mieko Kawakami (Ed. Litera; trad. Iolanda Prodan): Din toate punctele de vedere (social, emoțional, mental, cultural etc.) mie Japonia mi se pare o altă planetă. Din când în când mai fac câte o „excursie” pe planeta asta, dar am mereu în minte faptul că sunt un observator străin, neimplicat și că nu înțeleg mare parte din codurile culturale pe care le observ. Așa a fost și cu acest roman de Mieko Kawakami (probabil unul dintre cei mai accesibili scriitorii japonezi, de fapt). O singurătate, o poveste de dragoste și o prietenie, toate urmărite cumva cu „încetinitorul” (în genul ritmului din In the mood for love, film pe care l-am văzut de prea multe ori în facultate, și de fiecare dată cu același sentiment al neparticipării). Partea cea mai ușor de înțeles din tot romanul a fost referirea la munca într-o editură (protagonista este corector, mai întâi într-o editură și apoi ca freelancer). Altfel, se citește repede și găsești o grămadă de detalii culturale pe care, ca străin, le observi imediat. A fost un roman interesant, deși mi-a plăcut mai mult Povești de vară. Când voi vrea să evadez din nou într-un univers necunoscut și de neînțeles, probabil voi citi și Heaven. Cu toate astea, nu știu dacă voi putea să-l citesc vreodată pe marele Murakami.

• Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX, de Ruxandra Cesereanu (Ed. Polirom): O apariție mai veche, Fugarii face parte dintr-un proiect personal pe care-l urmăresc de ani de zile și pentru care tot strâng informații în speranța că mă voi putea ocupa cândva serios de o nouă cercetare. Este o carte excelent documentată și organizată pe categorii, și care se poate citi ca o foarte bună poveste de suspans (cum altfel fiind vorba de fugari și de evadări?).

• Totul despre iubire. Noi perspective, de bell hooks (Ed. Magga Books; trad. Laura Sandu): O apariție recentă (ca traducere, volumul original a apărut în 2000), o colecție de eseuri despre felul în care este trăită și, mai ales, gândită, iubirea în epoca contemporană. În genul altor volume clasice (precum Studii despre iubire, de Ortega Y Gasset, Dubla flacără, de Octavio Paz sau Despre dragoste, de Stendhal), bell hooks își propune să analizeze și să definească un sentiment fundamental pentru ființa umană, ancorându-l în realitatea contemporană (social, politic, mental, emoțional etc.), mai ales în cea nord-americană.

• Sub cerul liber, stăm în lumină, de Barbara Kingsolver (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Anca-Maria Pănoiu): Cea de-a doua carte semnată de Barbara Kingsolver pe care am citit-o prinsă în entuziasmul descoperirii sale și, mai ales, pentru a mă dumiri dacă critica socială din Demon Copperhead este o temă a romanelor sale sau dacă acela a fost un caz singular. M-am dumirit repede: nu a fost un caz singular. Dacă în Demon Copperhead mai făcea eforturi să mascheze critica socială, aici este fățișă (prin vocea a două dintre personajele cărții, Willa, jurnalistă și mamă a doi copii, acum deja adulți, și Tig, fiica acesteia, care este, de fapt, vocea cea mai intransigentă a cărții și prin intermediul căreia este criticată aspru societatea consumeristă și capitalistă de azi). Având ca scenă de desfășurare o casă veche, gata să se dărâme încă de la începuturile construcției sale, romanul este construit pe două planuri, unul contemporan (în care Willa încearcă să-și salveze cariera, familia, casa într-un moment dificil al existenței lor și în care descoperă cât de ușor este să treci dintr-o clasa de mijloc în cea de jos) și unul situat la finalul secolului XIX (care urmărește prietenia dintre un profesor de științe naturale, proaspăt căsătorit, și vecina sa, o femeie de știință independentă și excentrică, care-și petrecea timpul indexând specii de plante și insecte și corespondând cu Charles Darwin). Și aici scriitura este minunată (și, evident, și traducerea Ancăi Pănoiu) și ajungi foarte repede să te atașezi emoțional de personaje și de trăirile lor.

• Toată dragostea dintr-o fotografie arsă, de Maria Orban (Ed. Nemira): Ultima, dar nu cea din urmă, este o carte mică (deși doar ca întindere), dar mare (ca intensitate și profunzime). Cred că am citit din cartea asta toată luna, de fapt. Nu m-am grăbit nici eu cu lectura, dar nici nu prea e o lectură pe care s-o poți grăbi. Și ca poveste și ca scriitură, mult diferită de romanul de debut al autoarei, Oameni mari, este un roman despre mame și fiice, întins de-a lungul a trei generații de femei (bunică, mamă, fiică). O proză aproape lirică, cartea se cere citită încet și atent și trebuie să i se lase loc pentru gândit și simțit.