• „Neștiutoriu gândul omului spre ce menește” - Miron Costin

Pentru că noaptea de gardă nu e ca în filmele americane

Un volum mic și surprinzător, puțin cam sumbru și încărcat pe alocuri, dar cu o perspectivă interesantă, din interior, a ce înseamnă să fii medic. Nu am mai citit demult poezie, așa că mi-a plăcut să o fac din perspectiva cititorului care nu e obligat să înțeleagă „ce a vrut să spună poetul” și apoi să exprime asta în cuvinte pompoase. Am citit-o liniștit și fără nici o așteptare și a fost bine. Mi-a plăcut cel mai mult prima parte a volumului, (Sinapse și Noaptea de gardă), iar poezia mea preferată se cheamă pentru că nu e ca la televizor.

 

pentru că nu e ca la televizor

în mijloc nu stă un manechin din plastic

cu corpul acoperit de praf pentru că la sfârșitul programului

am fobii, anxietăți și niciodată nu-mi întorc capul

spre cameră zâmbind cu superioritate pentru că lucrez

într-un spital și trec prin tot felul de crize

mă deteriorez ușor îmi revin foarte greu

 

din când în când imagini ale florilor

plesnite lângă barbotoare și jumătăți de corpuri paralizate

în paturi cum se nimerește

 

pentru că toți oamenii ăia frumoși relatând vag melancolic

povești în lift sau pe coridor în timp ce plăgile se închid pur

și simplu nu există – așa cum nu există compensații

pentru fiecare lucru abandonat sau pierdut revelația

spaimei care îți înțepenește în cap

 

vorbesc exact ca atunci când am ajuns în București energie și

entuziasm plus bonus pentru transportul în centru mușcate

înflorite agățate haotic la ferestre și nu poți să imprimi viață

fără o doză de tupeu și încredere în destinul personal

o dragoste și un atașament perfect normale

 

am foarte puțini prieteni îi mențin. Alex a lăsat-o și el

baltă și a plecat din țară i s-a rupt filmul

dimineața când mai intru pe net îmi povestește

despre Amsterdam și prăjiturele mă așteaptă

să hoinărim pe canale să vedem abrupt și intens

cum alunecă soarele de pe acoperișul unui spital

Am scris pe larg despre volum pe Bookaholic: Nu e ca la televizor, despre „Noaptea de gardă”, de Ionelia Cristea.

Noaptea de gardă, de Ionelia Cristea, Ed. Cartea Românească, 2015, col. „Poezie” 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu