• „He cometido el peor pecado que uno puede cometer… no he sido feliz” - Jorge Luis Borges
Jurnal de cititoare

Jurnal de cititoare

Mă cheamă Laura...

Mă cheamă Laura...

Un roman al cuvintelor, „Laur” de Evgheni Vodolazkin are numeroase fragmente în care comunicarea și înțelegerea între oameni depășesc barierele limbii și ale exprimării. Ca în acest fragment în care Laur (pe vremea aceea, Ustin) se întâlnește pe străzile Veneției cu tânăra Laura.

Citeste mai mult...
Ferestre în noapte

Ferestre în noapte

Probabil cea mai frumoasă imagine din romanul filozofic al lui Sylvie Germain, Întâmplări dintr-o viață, cea a vieții imaginate în spatele ferestrelor luminate pe lângă care treci noaptea. Mie mi-a amintit de tabloul lui Edward Hopper, „Night Windows”.

Citeste mai mult...
Mireasă pentru fiul meu…

Mireasă pentru fiul meu…

Mi-a plăcut foarte mult un fragment dintr-o povestire a Ludmilei Ulițkaia în care se vede, din plin, pasiunea ei pentru gesturile mărunte, pentru personajele insolite, pentru acele „rude sărmane” pe care le știm din vechi amintiri de familie sau din sentimentala literatură rusă…

Citeste mai mult...
Clipe de mare simplitate

Clipe de mare simplitate

O veche reverie: cea de a vieții celorlalți întrezărită de-a lungul unei călătorii. Tu mergi, cu mașina, pe jos, cu trenul, și observi fugitiv clipe de mare simplitate din existența unor oameni pe care nu i-ai văzut și nu-i vei mai vedea niciodată. Cum zicea Virginia Woolf: „Ce mare mângâiere să ai cui arăta câte ceva care e de văzut! Și pe urmă să taci”.

Citeste mai mult...
Bibliografia unei existențe

Bibliografia unei existențe

Ce portret ne fac, în ochii noștri și ai celorlalți, cărțile pe care le adunăm în timpul vieții? Poate fi biblioteca proprie un autoportret?

Citeste mai mult...
Scriitura își făurește, până la urmă, propriul adevăr...

Scriitura își făurește, până la urmă, propriul adevăr...

Cea mai interesantă parte a romanului Lizei Dalby, „Povestea doamnei Murasaki” mi s-a părut a fi chiar povestea romanului însuși, a literaturii, a scrisului și a cititorului.

Citeste mai mult...
Primele ființe umane care n-au să mai vadă niciodată nimic pentru întâia oară

Primele ființe umane care n-au să mai vadă niciodată nimic pentru întâia oară

Gillian Flynn și o perspectivă inedită despre efectele noilor media asupra naturii umane.

Citeste mai mult...
...n-o să mai rămână din mine decât o reflexie

...n-o să mai rămână din mine decât o reflexie

„Povestea doamnei Murasaki” de Liza Dalby și una dintre cele mai emoționante despărțiri din literatură.

Citeste mai mult...
Treburi pisicești

Treburi pisicești

În Istanbului lui Elif Shafak, într-o familie de pisici ce se întinde pe mai multe generații, se combină armonios o genă nobilă cu una maidaneză... treburi pisicești, domne...

Citeste mai mult...
O mustață tratată cu mai mult respect decât ar fi meritat

O mustață tratată cu mai mult respect decât ar fi meritat

Andrew Nicoll, despre necesitatea ironiei și despre consecințele grave pe care le poate avea lipsa umorului la momentul potrivit.

Citeste mai mult...