• „Nu te neliniști pentru răul de anul viitor” - Proverb turcesc

Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase

Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase

Editura Humanitas vă invită marți, 3 iulie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului colectiv Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase, cu texte de Vitalie Ciobanu, Sabina Fati, Valentin Naumescu, Ioan Stanomir și Marian Voicu. La eveniment vor participa jurnaliștii Sabina Fati și Marian Voicu și politologul Ioan Stanomir. Dezbaterea va fi moderată de publicistul Cristian Pătrășconiu.

Spaima de ruși a înlocuit de mult în mentalul românesc frica de turci sau de tătari. De fiecare dată, năvălirea sau ocupația s-a numit protectorat sau alianță. Doar că, spre deosebire de alții, rușii veneau cu gândul de-a rămâne. Dincolo de raptul teritorial, de jaf, de crime, ocupația rusească mai avea un rezultat – și cel mai important: scotea la lumină, punea laolaltă și aducea în frunte tot ce era mai netrebnic și mai venal în societate. Tuturor vecinilor mai slabi marele imperiu eurasiatic le-a aplicat același tratament.

De trei decenii, lumea noastră aspiră la valorile civilizației occidentale – democrația liberală, drepturile omului și libertatea individului. Rusia propune acum alternativa: societatea închisă, în care statul, iar nu individul, este supremul scop, „democrația“ dirijată, iliberală, simbioza dintre puterea politică și religie, post-adevărul, adică minciuna susținută fără scrupul, militarismul, xenofobia, protecționismul și autoritarismul unei puteri stăpâne pe viața oamenilor. În încercarea ei, se sprijină pe vocile resentimentului și urii, pe care le susține oriunde le găsește.

Cele cinci perspective din această carte ne povestesc trecutul și deslușesc prezentul, pentru ca viitorul să nu ne mai surprindă.

Jurnalista SABINA FATI este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. Este corespondenta Radio Free Europe/Radio Liberty la Bucureşti şi redactor-şef adjunct al Revistei 22. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.
Volume publicate: Singură pe Drumul Mătăsii: 80 de zile, 15.000 km, 2500 de ani de istorie, Humanitas, Bucureşti, 2015; Transilvania, o provincie în căutarea unui centru: Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892–1918, 2007; Stelian Tănase (ed.), Călin Anastasiu, Sabina Fati, Romania in the Gray Zone, National and Regional Security in Eastern Europe after Madrid, 2004. A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care: Victor Bârsan (ed.), De la post-comunism la pretranziţie, 1997; Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina (eds), România în UE: Trei ani de la aderare, 2010. Cel mai recent volum al său este un amplu reportaj documentar: Ocolul Mării Negre în 90 de zile: Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time, Humanitas, 2016.

MARIAN VOICU lucrează de peste 20 de ani în televiziune şi radio, ca moderator şi producător. Timp de zece ani a realizat documentare pentru TVR despre comunităţile româneşti – de la istroromâni şi aromâni până la românii de peste Bug şi cei din Federaţia Rusă. Este primul jurnalist român care a filmat în Sudan, Uganda şi Siberia. Între 2008 şi 2010 a realizat Interviurile Europa FM. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat în 2011. A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor ONU (2015), pentru documentarul Exodul: O tragedie siriană. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de cavaler. Printre cele mai recente filme documentare se numără Torna, torna, fratre! Istoria aromânilor spusă de ei înşişi (2015), Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani (2013), Serbia după război: În căutarea adevărului (2009). În 2016 a publicat la Editura Humanitas volumul Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani, iar în 2018 Matrioşka mincinoşilor: Fake news, manipulare, populism.

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

VALENTIN NAUMESCU este conferenţiar doctor abilitat la Departamentul relaţii internaţionale al Facultăţii de Studii Europene de la Univer sitatea „Babeş-Bolyai“. A fondat (2013) şi coordonează Grupul de Reflecţie Citadel. Este expert independent al Comisiei Europene în relaţii internaţionale. Are gradul diplomatic de ministru-consilier; a fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (2005–2007), consilier diplomatic în Centrala MAE (2007–2008) şi consul general al României la Toronto (2008–2012). Printre cele mai recente cărţi ale sale se numără România, Marile Puteri şi ordinea europeană: 1918–2018 (coord., Polirom, 2018), Criza Uniunii Europene şi ordinea globală în era Trump (Trei, 2017), Marile schimbări: Crize şi perspective în politica internaţională (Trei, 2015), Democracy and Security in the 21st Century: Perspectives on a Changing World (ed., Cambridge Scholars Publishing, 2014) şi The European Union’s Eastern Neighbourhood Today: Politics, Dynamics, Perspectives (coeditată împreună cu Dan Dungaciu, Cambridge Scholars Publishing, 2015).

VITALIE CIOBANU este scriitor, redactor-şef al revistei Contrafort, jurnalist, comentator la Radio Europa Liberă (biroul de la Chişinău), preşedinte PEN Centru Moldova. Este prezent în mai multe antologii literare apărute în România, Republica Moldova şi în străinătate. Colaborează la cele mai importante publicaţii culturale româneşti. A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi ale Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele: Schimbarea din strajă (roman), 1991; Frica de diferenţă (articole, eseuri, cronici literare), 1999; Valsul pe Eşafod: 30 de pretexte literare şi un Jurnal la Praga, 2001; Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova (eseuri), 2005; Literatur Express: Europa de la fereastra vagonului. Jurnal pe două voci (în colaborare cu Vasile Gârneţ), 2007; Scribul în grădina fermecată: Jurnal de lectură, 2014. A coordonat şi alcătuit volumul „Arhipelag“ – antologie de literatură română din Republica Moldova în limbile germană, engleză şi franceză, apărut sub egida PEN Centrului basarabean în 2010.

Adresa