• „Mirarea care generează filozofia este că tu nu ești tu, că există în noi înșine ceva mai adânc decât noi înșine” - Constantin Noica

„Regine din umbră” vs. „Saga reginelor” la Humanitas Cișmigiu

„Regine din umbră” vs. „Saga reginelor” la Humanitas Cișmigiu

Lumea sentimentală a monarhilor lumii a fost întotdeauna un subiect care a înflăcărat spiritele, așa că e de înțeles de ce atât reginele, cât și iubirile ilegitime ale regilor au atras mereu atenția. De această dată, Editura Corint mizează pe o dublă prezentare de carte, care va avea în centru chiar interesul pentru cele mai influente regine ale lumii și pentru cele mai frumoase și extravagante amante ale regilor.

Regine din umbră. Amante și curtezane care au schimbat istoria de Maria Pilar Queralt del Hierro și Saga reginelor de Jean des Cars vor fi cele două titluri despre care vom discuta pe 13 aprilie, de la ora 19, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. 

Benjamin Franklin (1706-1790) spunea: „Dacă există căsătorie fără iubire, va exista și iubire fără căsătorie”. Istoria confirmă această maximă. Puțini sunt monarhii care nu au o listă lungă de relații extraconjugale. Nu este de mirare. De cele mai multe ori, căsătoriile regale au fost rezultatul intereselor de stat, iar prințesele n-au fost decât sigiliul care pecetluia un pact strategic sau politic. 

Probabil de aceea aventurile amoroase ale monarhilor au fost întotdeauna privite cu oarecare indulgență. Astfel că, la Curtea de la Versailles, de exemplu, amanta oficială a regelui avea o alocație, dispunea de apartament propriu în același palat și ocupa un loc remarcabil la ceremoniile de la Curte. Evident, odată cu trecerea secolelor, împrejurările s-au schimbat, însă „femeia” regelui nu a fost întotdeauna regina. Cel puțin așa reiese din cele douăzeci de povești de dragoste relatate în "Regine din umbră. Amante și curtezane care au shimbat istoria", povești care au schimbat destinele regale și i-au făcut pe prinții și pe monarhii din toate timpurile să-și piardă mințile.

versus

Cele paisprezece suverane ale căror vieţi Jean des Cars a ales să ni le povestească în Saga reginelor sunt tot atâtea mituri care înflăcărează amintirile şi vorbesc posterităţii prin destinul şi contribuţia lor decisivă la istoria lumii: Caterina de Medici, Elisabeta I a Angliei, Cristina a Suediei, Maria Tereza a Austriei, Ecaterina a II-a a Rusiei, Maria Antoaneta a Franței, Victoria a Marii Britanii, Eugenia a Franței, Sissi a Austro-Ungariei, Maria a României, Zita a Austro-Ungariei, Astrid a Belgiei şi Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Numele lor sunt adânc întipărite în memoria noastră. Vieţile lor, lungi sau scurte, și acelea ale popoarelor pe care le-au condus au fost marcate de măreţie și tragedie, intrigi de palat, fericiri și suferinţe care explică fascinaţia pe care ele o exercită până azi. Regine en titre aflate în fruntea statului, soţii de monarhi sau regente, ele și-au marcat epocile, au pus la cale înţelegeri, au urzit comploturi, s-au confruntat cu lupte succesorale, au declanșat războaie, au urmărit sau au obţinut pacea, ajutate de inteligenţa sau pur și simplu de farmecul lor. Căsătorite sau nu, înţelepte sau îndrăgostite, cu legături cunoscute ori doar presupuse, unele au fost mai mult decât regine, în virtutea întinderii și diversităţii teritoriilor asupra cărora coroana lor își exercita puterea. Fără ele, istoria noastră ar fi fost diferită și, îndrăznim să spunem, mai puţin pasionantă.

Adresa