• „Mirarea care generează filozofia este că tu nu ești tu, că există în noi înșine ceva mai adânc decât noi înșine” - Constantin Noica

Lansarea romanului „Vremea Moroiului”, de Viorica Răduță

Lansarea romanului „Vremea Moroiului”, de Viorica Răduță

Joi, 2 aprilie, la ora 18.00, la Libraria Cărtureşti Verona (ceainărie) din Bucureşti, va avea loc lansarea romanului Vremea Moroiului, de Viorica Răduţă, apărut recent la Editura Cartea Românească.

Invitaţi, alături de autoare: Dan Gulea, Gelu Negrea, George Neagoe

Vremea Moroiului nu se încheie la sfârşitul romanului. Ea are o durată imemorială şi nu ţine cont de loc – guvernează acolo unde destinele unor comunităţi umane sunt intersectate şi deturnate de apariţia unor personalităţi excepţionale ale istoriei. Viorica Răduţă surprinde un astfel de moment de întîlnire şi repercusiunile lui.

Vremea Moroiului este un roman despre Final, un roman situat în două lumi (pentru a parafraza titlul precedentului roman al Vioricăi Răduţă); Larisa Banu, o profesoară, îşi petrece ultimele zile pe acest pământ. E vorba mai cu seamă de cele 40 de zile când sufletul mai zăboveşte, se zice, pe ici, pe colo. Astfel, personajul-liant accede în orice loc şi în orice mod, de la conştiinţele apropiaţilor (de pildă, de pe Facebook) la Palatul prezidenţial din Bucureşti, de la subteran la celest şi din prezent spre trecut. Textul se construieşte în jurul a două mari instanţe: personajul descris, Moroiul, şi personajul suprauman, Bucureştiul. Pe scurt, vremea Moroiului în Capitala de acum şi dintotdeauna.” (Dan Gulea)

„Dacă întâmplător doamna Viorica Răduţă s-ar fi născut bărbat, configuraţia valorică a literaturii române contemporane era acum fără îndoială alta. Cine se îndoieşte de acest adevăr este suficient să citească acest roman puternic şi fascinant al unui scriitor de prima linie, intitulat Vremea Moroiului, şi se va convinge. În plus, va avea revelaţia că realismul magic – concept aşezat de critică în siajul literaturii sud-americane – nu este în primul rând şi neapărat o chestiune de geografie (nici măcar literară), ci, fundamental, una de stilistică şi de viziune.” (Gelu Negrea)

Viorica Răduţă debutează cu volumul de versuri Patimi după mine în 1998. Urmează: Lipsa la psalmi (2000), Al 13-lea Iov (2003), Când amintirile, corpuri subtile (2007), Viaţa de apă de uscat (2008), Cam toţi murim (2010), Mama întreabă dacă stau până seara (2013). Publică romanele: Înainte de exod (1998), Irozi (2001), Hidrapulper (2007), În exod (Cartea Românească, 2008), Mamamea moarte (2008), În două lumi (Cartea Românească, 2013); volumele de eseuri: Graalul fără Graal (2002), Interpolări şi interpolări (2007). Colaborări cu poezie, proză, cronici la revistele Acolada, Ateneu, Argeş, Familia, Luceafărul, Prosaeculum, Spaţii Culturale, Viaţa Românească etc. Membră a USR, filiala Bucureşti.

Adresa