• „Neștiutoriu gândul omului spre ce menește” - Miron Costin

Lansare „La început a fost sfârșitul”, de Adriana Georgescu

Lansare „La început a fost sfârșitul”, de Adriana Georgescu

„Comunismul este conștiința vinovată mondială.“ – Thierry Wolton, 1989–2019, 30 de ani de la evenimentele din 1989 – dezbateri/conferințe/cărți/filme

Lansarea cărții La început a fost sfârșitul.Dictatura roșie la București, de Adriana Georgescu, prima mărturie a unui deținut politic dintr-o țară aflată dincolo de Cortina de Fier, cu proiecție din filmul Binecuvântată fii, închisoare, regizat de Nicoale Mărgineanu

Vă invităm marți, 16 aprilie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la prezentarea cărții La început a fost sfârșitul. Dictatura roșie la București, de Adriana Georgescu, prima mărturie a unui deținut politic dintr-o țară aflată dincolo de Cortina de Fier, într-o dezbatere despre literatura concentraționară cu scriitorii Ana Blandiana și Dan C. Mihăilescu, regizorul Nicolae Mărgineanu și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas. Evenimentul va cuprinde o proiecție din filmul Binecuvântată fii, închisoare, regizat de Nicolae Mărgineanu. 

Adriana Georgescu avea 25 de ani în 1945, când a fost arestată de comuniști și supusă torturii. Era șefa de cabinet a generalului Rădescu, ultimul prim-ministru dinainte de instaurarea regimului impus de sovietici. A devenit victima primului proces politic orchestrat de omul-șobolan, Nicolski.  Volumul său de memorii „La început a fost sfârşitul. Dictatura roşie“ la Bucureşti este prima mărturie a experienţei carcerale dintr-o ţară aflată dincolo de Cortina de Fier.  Deşi scrisă în limba română, cartea a apărut mai întâi la Paris, în traducerea Monicăi Lovinescu, care a semnat-o cu pseudonimul Claude Pascal: „Au commencement était la fin: La dictature rouge à Bucarest“, Editions Hachette, 1951. Alte traduceri ale cărţii: „In the Beginning Was the End“, traducere de Dan Golopenţia, Aspera Romanian Educational Foundation, Boston, 2003; „Al principio fue el fin“, traducere și note de Joaquín Garrigós, Ediciones Xorki, 2018. În anul 2000 Adriana Georgescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“, în grad de Comandor. S-a stins din viaţă pe 29 octombrie 2005, în oraşul Stevenage din Marea Britanie. Volumul de faţă preia textul primei ediții în limba română a cărţii Adrianei Georgescu, apărută la Editura Humanitas în 1992, în traducerea Micaelei Ghițescu şi cuvântul înainte semnat de Monica Lovinescu.

„Stilul Adrianei Georgescu este însufleţit, casant, rapid și direct. Fără falduri digresive, paranteze explicative, volute stilistice şi amplitudine confesivă. Totul e narat iute şi precis, ca într-un jurnal de front. Pe măsură ce înaintezi şi te lași în voia stilului, secvențele capătă rol de secure.” – Dan C. Mihăilescu

„Ajunsă la primele experienţe de închisoare şi tortură, Adriana punea stiloul jos. Era ca un prag peste care nu putea trece. Începea să tremure. Din tot corpul. Îi clănţăneau dinţii. (Tremuratul acesta o va însoţi de-a lungul vieţii, e prezentul ei veşnic.) Îi mai dădeam un ceai. Deschideam fereastra ce dădea pe acoperişurile Parisului. Dar ea se afla, mai departe, în bezna bucureşteană a gratiilor. Înainte de a relua scrisul, povestea, tremurând mai departe, tot ce nu putea să aştearnă pe hârtie. Apoi, încetul cu încetul, se potolea şi scria chinuit, zgârcită cu epitetele, aluziv, inomabilul. Filele acelea, imediat ce le transcrisesem în franceză, le arunca direct în foc, parcă în arderea lor s-ar fi putut consuma şi trecutul. Hârtia se prefăcea în scrum, nu însă şi povara.” - Monica Lovinescu

Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook.

Adresa