• „Cu fiecare pagubă înveți ceva în plus” - proverb persan

Întâlnire cu Svetlana Aleksievici, la București

Întâlnire cu Svetlana Aleksievici, la București

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, la București, în dialog cu Ioan Stanomir.

Vă așteptăm duminică, 8 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Svetlana Alexievici, laureata Premiului Nobel pentru Literatură, și scriitorul, publicistul și politologul Ioan Stanomir. Un dialog despre tulburatorul volum Vremuri second-hand, apărut la Editura Humanitas.

SVETLANA ALEKSIEVICI s-a născut la 31 mai 1948 la Ivano-Frankivsk (fost Stanislav), în vestul Ucrainei. După ce tatăl ei a fost demobilizat din armată, familia – tatăl bielorus şi mama ucraineană – s-a stabilit în Bielorusia, unde părinţii au lucrat ca profesori la sat. A studiat jurnalismul la Minsk, considerând facultatea de profil drept lucrul „cel mai apropiat de o şcoală de scriere”. După absolvire, a lucrat în redacţii din provincie şi apoi din capitală. Prima ei carte, compusă din mărturiile unor oameni care şi-a u părăsit locurile natale, a fost retrasă din librării de autorităţi. Următoarea apariţie, Războiul nu are chip de femeie (1985), publicată simultan la Moscova şi la Minsk, are la bază interviuri cu femeile care au luptat în Armata Roşie în al Doilea Război Mondial şi a reprezentat o ieşire din cadrele mitologiei sovietice din epocă. Titlul cărţii a fost folosit de Mihail Gorbaciov într-un discurs oficial. Soldații din zinc (1990) cuprinde mărturii ale militarilor sovietici care au participat la războiul dus de URSS în Afganistan (1979–1989). În 1997 a publicat Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor, rezultat al unei documentări începute în 1986, imediat după accidentul nuclear din Ucraina. La începutul anilor 2000 a plecat din Bielorusia, atât în semn de protest faţă de dictatura lui Aleksandr Lukaşenko, cât şi pentru a se putea dedica plenar scrisului. După perioade petrecute în Italia, Germania, Spania şi Suedia, a revenit, în 2011, la Minsk. În 2015 i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură, pentru „scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”. A devenit astfel unul dintre puţinii scriitori distinşi pentru nonficţiune. Vremuri second-hand (2013), cea mai recentă carte a sa, întregeşte seria „Vocile Utopiei”, consacrată de autoare celor care s-au aflat timp de aproape un secol sub semnul ideologiei comuniste.
______________

Despre Svetlana Aleksievici, Dan C. Mihăilescu spune: „Svetlana Aleksievici ne copleşeşte cu o necruţătoare înlănţuire de mărturisiri autobiografice ale omului sovietic. Necruţătoare, adică paradoxal pilduitoare, feroce, stupefiantă, revoltătoare, incredibilă şi dezarmantă deopotrivă. Nutrind un soi de mistică a suferinţei, «sufletul rus» face în trupul lui homo sovieticus – prin retortele diabolice ale comunismului – alchimia celor mai aiuritoare contrarii, transformând delirant dictatura în necesitate, epurările, înfometările şi execuţiile în masă în legitate, ca şi umilinţa în triumf, supunerea în forţă, robia în putere, tortura în extaz ş.a.m.d. Perfectă, deşi piezişă, explicaţie pentru susţinerea lui Putin în Rusia de azi.”
_______________

Vremuri second-hand este un mausoleu literar închinat cetăţenilor unui imperiu care a dispărut în trei zile, la fel de fulgerător cum Rusia ţaristă a devenit, în 1917, Uniunea Sovietică. Dar este, mai presus de toate, un monument dedicat celor care, în cursul Istoriei, s-au simţit la un moment dat străini de vremurile pe care le trăiau. Acest exil interior nu poate fi mărturisit decât la persoana întâi, de la suflet la suflet." (Le Monde)
_______________

Svetlana Alexievici este invitată în România de Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași și editura Humanitas.

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook

Adresa