• „Oamenii vor să afle răspunsuri pe căi cât mai comode, dar nu există drumuri pentru regi, cunoașterea trebuie plătită” - Solomon Marcus

Conferința „Literatura și orașul: un catalog al formelor posibile”

Conferința „Literatura și orașul: un catalog al formelor posibile”

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la ediția de primăvară a conferinţelor săptămânale organizate la Palatul Suțu începând din ziua de joi, 16 martie 2017. Astfel, Dr. Andreea Răsuceanu, scriitor și critic literar, vă așteaptă la o discuție despre Literatura și orașul: un „catalog al formelor posibile”, desfășurată în ziua de joi, 16 martie 2017, orele 18:30, la Palatul Suțu.

„Există, între literatură și oraș, o serie de nebănuite, imperceptibile legături insuficient exploatate până acum. Dacă literatura dezvăluie o altă modalitate de raportare la spațiul urban, reciproca e și ea valabilă: orașul îl învață pe cel care îl citește să înțeleagă altfel literatura. Perspectiva celui care caută în Bucureștiul de astăzi rudimentele orașului din trecut va fi infinit îmbogățită de lectura unei literaturi care încearcă să-l reconstituie, la fel cum, pentru cititorul acestei literaturi, raportarea la spațiul real, concret al orașului va fi una diferită. Pe de altă parte, imaginea poetică a orașului, au observat teoreticienii spațiului, este cea care rămâne imprimată mai adânc în conștiința umană decât istoria sa concretă. Cu alte cuvinte, literatura e capabilă să producă imagini ale orașelor dintr-o epocă sau alta (și chiar să constituie adevărate mituri urbane) pe care cititorul să le asimileze ca fiind cele adevărate. Prin urmare, orice roman este transpunerea unui ținut real într-unul al minții sau al literaturii, un spațiu interior sau unul literar. Povestea se dezvoltă în etape, urmărind deplasările în timp și spațiu ale personajelor, care, prin mișcarea lor creează un spațiu imaginar – acesta are ca suport spațiul real, dar e îmbogățit de semnificația subiectivă a poveștii create în interiorul său. Într-o formă sau alta, astfel de spații interioare se creează în orice tip de roman, iar toposurile care alcătuiesc această hartă sunt deseori ignorate, deși sunt pline de semnificație. Pe de altă parte, așa cum s-a observat, tindem să luăm de-a gata imaginea unui oraș sau altul, așa cum o regăsim în literatură (de multe ori, modificată, cu o toponimie diferită, cu locuri amplasate diferit decât în realitate etc). Iar ea ne influențează percepția asupra peisajului real, la fel cum acesta oferise inițial suportul pentru crearea unui spațiu ficțional.

Despre acest „catalog al formelor posibile“ (cu o sintagmă a lui Italo Calvino) pe care-l constituie orașele ficționale va fi vorba în cele ce urmează, despre cum orașul real devine peisaj interior, al scriitorului, despre cum lumea proiectată de opera acestuia devine imagine mentală a cititorului, despre întâlnirea, indirectă, dintre autor și cititorul său în acest spațiu virtual care este mereu același, deși diferit. Toate acestea, pe urmele a șase prozatori contemporani: Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Filip Florian, Simona Sora, Ioana Pârvulescu și Stelian Tănase.” Dr. Andreea Răsuceanu

Andreea Răsuceanu este scriitoare, autoare a trei cărți despre legăturile care se creează între oraș și literatură: Cele două Mântulese (Vremea, 2009), Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară (Humanitas, 2013) și Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (Humanitas, 2016). Pentru Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară a primit Premiul Tânărul critic al anului 2013. Este co-autor al volumelor Bucureștiul meu (coord. Gabriela Tabacu, Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (coord. Dan Lungu, Amelia Gheorghiță, Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2, (coord. Florin Bican, Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (carte construită de Cătălin D. Constantin, Editura Peter Pan, 2015).

În anul 2015 a lansat un nou proiect, Povești citadine, o emisiune difuzată de TVR 2, despre diferite locuri din București, așa cum apar acestea în istoria orașului și în literatură.

Intrarea este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Palatul Suțu, în termen de 30 zile.

Coordonator conferinţe: Dr. Cătălin D. Constantin

Conferințele continuă cu:

Joi 23 martie 2017, ora 18.30 - Ontologiile etnice românești. Între „metafizicile ciobănașului” și „neantul valah” cu Sorin Antohi

Vineri 31 martie 2017, ora 18.30 - „La Casa Lumei Elegante” cu Dr. Maria-Camelia Ene (Muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București) și Dr. Adrian-Silvan Ionescu (Directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”)

Cu ocazia acestei conferinţe, programul de vizitare a muzeului va fi prelungit până la orele 21.00, participanţii putând vizita astfel, după prezentare, expoziţiile de la Palatul Suțu.

Adresa