Bogdan Alexandru Stănescu și Marius Chivu despre proză scurtă
Joi, 22 martie, de la 19:30, la Londophone, discutăm ceva mai pe lung despre proză scurtă. Doi scriitori, Bogdan-Alexandru Stanescu și Marius Chivu, ne povestesc cum se scrie și cum se citește ficțiunea dozată așa cum trebuie, pornind de la volumul de povestiri al lui Junot Díaz, Sufocare.
Noi aducem cărțile ca voi să le luați acasă. Voi asigurați-vă că vă aduceți prietenii cititori.
Vă așteptăm!
_________________________
Sufocare
Cu aceste zece proze scurte care cartografiază spațiul cartierelor din Republica Dominicană și pe cel al comunităților urbane sărace din New Jersey, Junot Díaz își face remarcabilul debut literar. Proza sa este puternică și categorică, încărcată de magnetismul descoperirii. În Sufocare, Díaz compune imagini anamnezice în ritmurile furiei și ale eliberării, ale frustrării și ale bucuriei, ale inocenței și ale blazării.
Junot Díaz
Junot Díaz s-a născut în Republica Dominicană şi a crescut în New Jersey. Este autorul romanului Scurta şi minunata viaţă a lui Oscar Wao, care a câştigat premiul Pulitzer şi premiul National Book Critics Circle în 2008, şi al volumului de proză scurtă Uite‑aşa o pierzi, bestseller New York Times şi finalist la National Book Award. Junot Díaz este câştigător al bursei MacArthur Genius, al premiului PEN/ Malamud, al Dayton Literary Peace Prize, al bursei Guggenheim şi PEN/ O. Henry Award. Absolvent al Rutgers Collage, în prezent, Díaz este editor pe ficţiune la Boston Review şi profesor de scriere creativă Ruge and Nancy Allen la Massachusetts Institute of Technology.
________________________________________
„Junot Díaz transfigurează confuzia și dezorientarea cu un simț riguros al formei... Contorsionează sufletul cu o cumpătare atent calibrată.” (The New York Times)
„Acest incredibil volum de proză scurtă expune fără sentimentalism viața imigranților din Republica Dominicană, încă un raport din prima linie al promisiunii ambivalente a visului american. Díaz descrie mai mult decât dislocarea fizică, părăsirea țării și a culturii natale are prețul ei... În această istorisire cubistă viața este marcată de machismul perpetuu, de episoade violente și de teste severe ale încrederii din partea celor iubiți. Personajele sunt îngreunate de duritatea circumstanțelor, dar Díaz le conferă tinerilor naratori un simț al umorului remarcabil.” (San Francisco Chronicle)
