Autoficțiunea în dezbatere la București
Joi, 16 octombrie, la ora 18.30, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti, va avea loc o dezbatere pornind de la volumul de critică şi istorie literară Carte de identităţi, semnat de Florina Pîrjol.
Intrat în ultimul deceniu și în vocabularul critic românesc, termenul de autoficțiune – seducător, imprecis și scandalos de cuprinzător – a ajuns să denumească orice deviație autobiografică pe care autorul, încă reticent la propunerea de a spune un „eu” răspicat, în epocA individualismului democratic, alege s-o manevreze atunci cÂnd vrea să se mute cu arme și bagaje (referențiale, în măsură în care referința mai reprezintă o certitudine) în interiorul ficțiunii sale. Pornind de la un istoric al conceptului, definit și comentat până la suprasaturație, eseul de față își propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, cu un zoom pe câteva dintre textele reprezentative ale generației 2000. Dar pentru a înțelege specificul autofictiunii românești – fie că este vorba despre repere validate canonic, cum sunt Exuvii sau Orbitor, fie despre textele mai fragile și mai polemice ale autofictionarilor Adrian Șchiop, Ionuț Chiva, Claudia Golea, Cecilia Ștefănescu, Alexandru Vakulovski, Dragoș Bucurenci ș.a. – a fost nevoie de o recuperare a rădăcinilor scriiturilor cu miez autobiografic pe teren autohton, de la scrierile reprezentanților Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosașu. A rezultat o Carte de identități volatile și farimitate, precum eul care se deghizează, în era consumului extatic, într-o multitudine de ipostaze, imposibil de clasificat sau de clarificat.
Invitaţi, alături de autoare: Eugen Negrici, Magdalena Mărculescu, Ştefania Mihalache şi Alexandru Matei.
Moderator: Ovidiu Şimonca
