Lucrarea constituie o analiză a reprezentărilor moderne asupra morții, văzute într-un accentuat contrast cu perspectivele epocilor anterioare. Ruptura cu reprezentările arhaice ori medievale e condensată în opoziția dintre moartea-prag, transpusă într-un discurs coerent despre Lumea de Dincolo, și moartea-neant, pentru care această rămâne mută, dintre forța unui sistem religios dominant și relativismul determinat de existența unor sisteme concurente de reprezentare a morții, devenite obiect de studiu (multi)cultural. De aici polemica permanentă pe care o poartă autoarea cu moartea subiectivă și, în acest sens, „bună” a modernului. Dimpotrivă, confruntat cu imposibilitatea de a gândi coerent moartea și cu dispariția oricărei rețete convingătoare de savoir mourir, omul modern e constrâns să o înfrunte având la dispoziție doar propriile-i resurse, de cele mai multe ori prea puțin eficiente. Cuprins: Moartea a€“ un prag? Imagini arhaice ale morții; Moartea a€“ un prag spre neant?; În loc de concluzie: de ce a lor e mai bună decât a noastră? (©Editura Polirom)