Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry, de Rachel Joyce, este o carte care te scoate din casă și te invită la plimbare. O citești în câteva ore, stând comod pe canapea sau într-un fotoliu, și, pe măsură ce dai paginile, începi să te uiți tot mai des pe fereastră, dorindu-ți să te plimbi. Doar să te plimbi, fără nimic altceva. Să te plimbi, să asculți, să observi, să simți pământul sub fiecare pas, să auzi păsărelele, să lași vântul să-ți ciufulească părul, să tragi aer adânc în piept și să nu te mai gândești la altceva. Să mergi privind copacii și casele, să nu mai răspunzi la telefon și, în schimb, să stai să privești oamenii și să vorbești cu ei. Să-i asculți. Să-i asculți cu adevărat și să-i privești în ochi. Vei descoperi că toți au o poveste de spus, alta decât cea pe care o spun aparențele, și vei învăța să nu te mai temi de ei și să nu-i mai judeci. Și, cu puțin noroc, vei învăța să te accepți și pe tine, cu toate greșelile și neajunsurile tale, cu toate alegerile greșite și cu toate regretele tardive pentru lucrurie pe care ai ales să nu le faci. (©lauracaltea.ro) Traducere: Petru Iamandi.