• „Well behaved women rarely make history” - Laurel Thatcher Ulrich

Cartea din nufăr - Nina Doroșeva

<i>Cartea din nufăr</i> - Nina Doroșeva

O bijuterie grafică și o lume în oglindă sau ce cred zânele despre noi. Vrăjitori și vrăjitoare, spirite și spiriduși, kobolzi, elfi și gnomi, un complet de judecată cu umor și autoironie, plin de inocență și lipsit de prejudecăți, într-o surprinzător de nouă viziune asupra unor vinovați atât de vechi – noi, oamenii. Omul nu-i decât o trestie, cea mai neajutorată dintre creațiile naturii. Dar este o trestie gânditoare. Pentru a-l distruge nu e nevoie de univers, e suficientă o briză de vânt, o picătură de apă. Dar și atunci când, hai să zicem, universul îl distruge, omul tot rămâne mai presus, fiindcă el este conștient că se desparte de viață și e mai slab decât universul, în timp ce acela nu este conștient de nimic. Oamenii mici și cei mari sunt invidioși unii pe alții. Celor mari li se pare că n-au fost nicicând atât de liberi și fericiți ca pe vremea când erau mici. Nimic din viața de adult nu le trezește curiozitatea așa cum le-o trezea odinioară cărăbușul din cutia de chibrituri, studierea soarelui printr-un ciob de sticlă șlefuit de mare, împinsul unei omizi cu bățul spre furnicar și poveștile înfricoșătoare auzite în căsuța secretă din pom. În schimb oamenilor mici li se pare că cei mari pot orice, fiindcă nimeni nu le interzice să mănânce câte bomboane și câtă înghețată vor, să se întoarcă acasă cu buzunarele pline de pietre și scoici, să sară prin băltoace și să se strâmbe la lume. Oamenii mari sunt atotputernici, liberi să facă tot ce le trece prin minte. Din cauza asta, omul mic își construiește din vise un viitor de om matur și îl închide sub cheie. Din păcate, adesea această cheie se pierde. Grafică și text: Nina Doroșeva; Traducere: Mașa Dinescu; Caligrafie Thomas Kessler. (©Baroque Books & Arts)


0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu