• „Neștiutoriu gândul omului spre ce menește” - Miron Costin

Boala și visul - Dan Stanca

<i>Boala și visul</i> - Dan Stanca

Ce mi-a plăcut la Boala și visul a fost talentul de povestitor al autorului, Dan Stanca. Este o carte care se citește mai mult pentru simpla plăcere a lecturii și a povestirii, nu pentru acțiune. Romanul începe puternic („Pe patul de moarte, domnul Gheorghe Nicolau nu a știut că fiul lui, Sabin, murise”), trece de la o poveste la alta, de la un personaj la altul (foarte subtile și bine făcute aceste treceri între povești, ca și cum, în momentul în care doi oameni se întâlnesc, poveștile lor se întrețes și se continuă) și, pe măsură ce avansezi în lectură, realul cedează locul idealului și, apoi, al magicului. Cel mai mult mi-a plăcut, pe lângă scriitură, povestea unui București uitat, îngropat sub vechi amintiri și case demolate, o geografie simbolică păstrată doar în legende urbane și povești de familie, o geografie urbană complet străină bucureșteanului contemporan, în care se vorbește despre Crucea de Piatră, Mănăstirea Văcărești sau Cartierul Antim. Boala și visul este o carte de citit în tihnă, pentru simpla plăcere a lecturii și a scriiturii. Gratuitate estetică pură.(©lauracaltea.ro)


Poveste
3 din 6
Scriitură
4 din 6

Nota mea

3 din 6

Articol

Există un motiv care m-a făcut să mă bucur că am acceptat să fac parte din acest juriu: faptul că m-a făcut să citesc din nou literatură contemporană. Pe lista cărților de anul viitor vreau să fie mai multe titluri ale autorilor români pentru că, până la urmă, literatura română contemporană este cea care vorbește despre lumea în care trăim.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu