• „Dacă soțul e înțelept, soția e ascultătoare” - proverb din Indochina

„Prin celălalt capăt al telescopului”, de Rabih Alameddine (fragment)

„Prin celălalt capăt al telescopului”, de Rabih Alameddine (fragment)

Editura Polirom vă oferă un fragment din romanul Prin celălalt capăt al telescopului de Rabih Alameddine, proaspăt apărut în prestigioasa colecție de traduceri din literatura universală „Biblioteca Polirom” – coordonator Dan Croitoru, în anul în care aceasta împlinește 25 de ani.

Romanul Prin celălalt capăt al telescopului este laureat al Pen/Faulkner Award for Fiction 2022. Rabih Alameddine este autorul bestsellerului Femeia de hârtie.

Romanul Prin celălalt capăt al telescopului este în acelaşi timp o cronică a crizei refugiaţilor sirieni ajunşi în 2016 pe insula grecească Lesbos şi povestea vieţii Minei Simpson, o doctoriţă trans de origine libanezo-siriană care vine pe insulă pentru a-i ajuta pe imigranţi şi pentru a se revedea cu fratele ei. Dar este şi o meditaţie asupra limitelor cu care se confruntă scriitorii şi asupra incapacităţii lor de a spune povestea catastrofelor prin care trec oamenii altfel decât în mod fragmentar. Rabih Alameddine reuşeşte să traseze contururile unei lumi în care se regăsesc deopotrivă suferinţa, înjosirea, sacrificiul, perfidia, iubirea, fidelitatea, indiferenţa, superficialitatea şi profunzimea, ale unei lumi complexe la care de regulă nu avem acces decât prin medierea falsificatoare, lipsită de înţelegere a articolelor de presă. Prin celălalt capăt al telescopului prezintă experienţele traumatizante ale refugiaţilor în paralel cu cele ale persoanelor LGBTQ – un proiect literar pe care Alameddine mizează mai mult decât pe construirea unei structuri clasice de roman.

„Mina este o naratoare captivantă, care se luptă să-şi găsească echilibrul chiar şi atunci când povara propriei identităţi se dovedeşte strivitoare… O perspectivă caleidoscopică asupra multelor faţete ale crizei refugiaţilor.” (Booklist)

„Marea forţă a celui mai recent roman publicat de Alameddine stă în iscusinţa cu care autorul îmbină detaliul biografic şi cel istoric; aspectele mărunte, extrem de personale cântăresc cel mai greu. O poveste remarcabilă, surprinzător de intimă, despre legăturile care se creează între oameni în mijlocul dezastrului.” (Library Journal)

Rabih Alameddine s-a născut în 1959 la Amman, în Iordania, şi a crescut în Kuweit şi Liban. La şaptesprezece ani s-a mutat în Anglia şi apoi în SUA. Pasionat de matematică, a studiat ingineria la University of California din Los Angeles, apoi a absolvit un masterat în administrarea afacerilor. A publicat până acum o antologie de povestiri şi mai multe romane: Koolaids: Arta războiului (1998), Eu, divinul (2001), Hakawati (2008), Femeia de hârtie (2014; Polirom, 2015, 2018) şi Îngerul istoriei (2016; Polirom, 2018). În 2002 a fost beneficiarul prestigioasei burse de creaţie Guggenheim. În prezent îşi împarte viaţa între San Francisco şi Beirut.

 

Prin celălalt capăt al telescopului, de Rabih Alameddine (fragment)

 

 

Tu, imigrantul

 

 

Ai scris cândva că te‑ai simțit jenat când criticii și comentatorii ți‑au calificat scrierile drept literatură de imigrant. Ai glumit că cea mai grea traumă de imigrant pe care ai îndurat‑o a fost când ți‑a întârziat zborul de pe Heathrow.

Roade osu’! Toți scriitorii de ficțiune sunt mincinoși sau doar te porți tu ca un libanez sadea?

Ca noi toți, și tu a trebuit să te adaptezi.

Beirutul anului 1977 n‑avea cum să te pregătească pentru Los Angelesul în care ai sosit. Ai aterizat în Orașul Îngerilor împreună cu tatăl tău, în timp ce acasă, în Liban, războiul civil făcea ravagii. El venise acolo ca să te‑ajute să‑ți găsești o locuință și să te instalezi la UCLA. Voia să se asigure că vei fi în stare să te descurci o vreme pe cont propriu. Avea la dispoziție doar o săptămână până când trebuia să se întoarcă. Nu știa nimeni ce‑avea să se‑ntâmple cu familia în contextul Războiului Libanez care trena.

Tatăl tău a închiriat un monstru de mașină, un Cadillac. Așa ceva conduceai pe vastele șosele din America. Ați tras la un hotel aproape de campus. În a doua seară petrecută în LA, trebuia să mergeți în vizită la niște prieteni de familie care locuiau în Pasadena. Ei propuseseră ca punct de reper pentru întâlnire hotelul Pasadena Hilton, de unde urma să mergeți la ei cu mașina. Ți‑ai notat indicațiile pe o bucată de hârtie pe care ți‑a dat‑o recepționerul de la hotel. Taică‑tău a propus să conduci tu. Îți prindea bine să mai capeți experiență, din moment ce mergeai pe optsprezece ani și‑ți trebuia mașină în curând.

Te‑ai urcat la volan, iar el a început să te ia peste picior. Sigur ajungeai la pedala de accelerație? Hobby‑ul lui era să te tachineze. Șofatul cu Cadillacul închiriat ți s‑a părut floare la ureche. Tatăl tău te‑a întrebat de mai multe ori dacă știi ce faci. Ai ajuns pe Robertson Boulevard și‑ai cotit spre sud. Ai intrat pe rampa pentru I‑10 și ai pătruns lin în trafic. Cauți Autostrada Pasadena, l‑ai anunțat sigur pe tine. Ai deschis radioul, dar tatăl tău l‑a închis la loc, fiindcă nu voia să te distragă nimic.

Ai ajuns la a doua autostradă și‑ai intrat pe ea. Din nou, te‑ai integrat minunat în trafic. L‑ai văzut pe taică‑tău zâmbind. Și deodată, în dreapta ta, printre clădirile înalte, ai zărit un panou mare pe care scria cu neon roșu Hilton. Ia uite, ai spus vesel. Erai deja la destinație. Ai luat‑o pe prima ieșire și voilà, ai oprit chiar la intrarea în Hilton.

Tatăl tău era mândru de tine. Erai băiatul lui, ce mai!

De la un telefon cu plată, ai sunat la prietenul de familie să‑l anunți c‑ați sosit. Părea uimit că ați ajuns atât de repede și ți‑a spus că vine și el în scurt timp. Ați așteptat în holul de la recepție, și‑ați tot așteptat. N‑a apărut nimeni.

După o oră și jumătate, tatăl tău l‑a sunat pe prieten. Te‑a luat cu transpirații când l‑ai auzit râzând la telefon. Nu erați la Pasadena Hilton, ci la Los Angeles Hilton. Erați în centru, deși autostrada se anunțase răspicat a fi Autostrada Pasadena. Ar fi trebuit s‑o urmezi neîntrerupt până‑n Pasadena. De unde era să știi? Nici măcar nu puteai să concepi că există mai mult de un Hilton într‑o țară, darămite într‑un oraș. De ce‑ar avea o țară mai mult de un Hilton?

Tatăl tău a râs pe înfundate și‑a spus că se urcă el la volan.

Și, la fel ca noi toți, ai trecut și tu prin experiența traumei.

Ai scris despre problemele de început cu care te‑ai confruntat ca imigrant, despre cum, în timpul crizei ostaticilor din Iran, erai înjurat în fel și chip de colegii tăi de la acea instituție care era o culme a liberalismului, UCLA. Ai încercat să le explici că nu ești nici iranian, nici musulman, dar cum puteai să convingi pe cineva, când vorbeai cu un accent atât de aparte?

Nu erai în stare să pronunți i‑ra‑ni‑an ca ei.

Cineva ți‑a spart parbrizul cu o bâtă de baseball în parcarea unui bar gay de pe Santa Monica Boulevard, și, culmea, în timp ce erai în mașină. Unde ai încadra‑o pe asta, la traume de imigrant sau la agresiuni de duzină asupra homosexualilor? Ce nedrept! Nici măcar nu intraseși în bar. Așteptaseși în mașină cincisprezece minute ca să te asiguri că nu stă nimeni la intrare să ceară acte și încă cincisprezece încercând să‑ți aduni curajul ca să intri.

Mai era și nouă mașina, prima ta mașină din America.

 

Prin celălalt capăt al telescopului, de Rabih Alameddine, Ed. Polirom, 2023, traducere din limba engleză şi note de Ona Frantz, col. „Biblioteca Polirom”



Articole asemănătoare

„Încetează cu minciunile tale”, un roman-confesiune semnat de Phillipe Besson (fragment)

„Încetează cu minciunile tale”, de Philippe Besson, a apărut în această săptămână în colecţia „Biblioteca Polirom”, romanul fiind descris drept „un Brokeback Mountain franţuzesc.”

„Fiica ceasornicarului”, de Kate Morton (fragment în avanpremieră)

„Fiica ceasornicarului”, de Kate Morton, bestseller internațional, recent apărut în colecția „Raftul Denisei”, este o carte dramatică, plină de mister, care ne îndeamnă să refectăm asupra artei, iubirii și frumuseții, dar și asupra pierderii și a felului în care aceasta ne înfluențează destinul.

Obraz de toval și suflet de Karamazov – „Limonov”, de Emmanuel Carrère

Istoria mică și istoria mare se combină în roman, iar biografia ieșită din comun a lui Limonov, pe numele real Eduard Savenko, este însoțită și de o radiografie (de multe ori ironică și chiar ușor ridicolă) a lumii din ultima jumătate de secol.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu