• „Corecția face mult, dar încurajarea face și mai mult” - J.W. Goethe

Lumea citește în România

Lumea citește în România

Săptămâna trecută, de Ziua Cărții, am fost invitată de Editura Litera să particip la o emisiune TV în care să vorbea despre cărți. Timpul alocat a fost destul de scurt, au fost și mulți invitați, așa că nu am apucat să vorbesc prea mult despre cum se vede peisajul literar din perspectiva Social Media. Motiv pentru care am decis că cel mai bine ar fi să scriu despre asta.

A ieșit un articol destul de lung, sper să aveți răbdare, am încercat să-l organizez astfel încât să fie mai ușor de citit. Evident că nu am putut scrie chiar despre tot ce se întâmplă, am făcut câteva selecții care mi s-au părut a fi și importante și reprezentative. Aș vrea doar să mai adaug că a doua zi după emisiune mi-am petrecut-o răspunzând la mesajele primite de la oameni pe care nu-i cunosc personal și care mi-au mulțumit că am spus în direct că în România se citește. Numai pentru bucuria asta și a meritat. 

 

Cum se vede în Social Media lumea cărții din România

Părerea mea e că se vede bine. Oamenii citesc în România, nu aș putea să spun câți, nu aș putea să spun exact ce și nici cât citesc. Nu sunt de acord cu statisticile care arată că „românii nu citesc” și că merg mai des la mall decât la bibliotecă. Și eu merg mai des la mall, sau, în fine, la cumpărături, decât la bibliotecă.

Era o vreme când mergeam aproape zilnic la BCU (în facultate și la doctorat, evident) și cel puțin o dată pe lună la Biblioteca Metropolitană și Institutul Francez să împrumut cărți. La Metropolitană perioada de împrumut este de trei săptămâni (cu posibilitatea de prelungire prin telefon încă trei) și poți lua șase cărți. Șase cărți împrumutate pentru trei săptămâni, e, zic eu, suficient ca să mergi doar o dată pe lună la bibliotecă. Nu pot, însă, să fac doar o dată pe lună cumpărăturile de care am nevoie.

Așadar, studii de genul ăsta nu-mi arată nimic fundamental. Ca să nu intru în discuții despre cât de nereprezentative mi se par aceste statistici: în toată viața nimeni nu m-a oprit pe stradă să mă întrebe cât și dacă citesc, așa că nu văd de ce ar trebui să acord atâta importanță unor statistici realizate pe (în cele mai fericite cazuri) câteva mii de oameni care vorbesc pentru câteva milioane.

Apoi mai sunt cele care spun câți bani cheltuiesc românii pe cărți. Evident, puțini. Însă aici nu intră și cei care împrumută cărți de la bibliotecă, care au un grup de prieteni care-și împrumută unul altuia cărțile preferate sau cei, tot mai numeroși mai ales în rândul tinerilor, care nu mai au răbdare să se traducă în română cărțile noi și le cumpără în original direct de pe Amazon sau alte site-uri.

Dintre toate segmentele de cititori din România despre care se spune că nu citesc mie mi se pare că tinerii sunt cei mai defavorizați. Sunt sătulă de refrene de genul „pe vremea mea se citea mai mult”, „pe vremea mea se făcea școală, nu ca acum” sau „tinerii de azi nu mai citesc”. În primul rând, niciodată nu au citit nici toți tinerii, nici toți oamenii. Nu știu nici o epocă istorică în care cititul să fi fost un fenomen de masă. Din contră, chiar epoca noastră ar avea cele mai mari șanse să fie cea în care se citește cel mai mult. Cât de mult, cât de bine, asta e altă discuție. Iar tinerii citesc, doar că nu mai citesc cărțile care erau la modă acum două generații. Dacă adulții ar face un efort să citească câteva cărți la modă azi printre adolescenți ar înțelege, poate, mai multe și n-ar mai trage concluzii pripite. 

Nu am statistici, nu am studii prin care să dovedesc asta, am, în schimb, o experiență de câțiva ani în care am observat lumea cărții atât direct, cât și prin felul în care se vede ea în Social Media, cu tot ce înseamnă asta: pagini și grupuri de cititori pe Facebook, prezența editurilor și a librăriilor în Social Media, campanii de lectură, platforme online dedicate cititului, cluburi de carte sau festivaluri literare. Aș avea multe de spus despre fiecare, dar nu vreau să plictisesc așa că o să încerc doar să le enumăr și, poate, în viitor, să fac și câteva articole dedicate.

 

•  Platforme online dedicate cititului

Site-uri cu articole și recenzii sau platforme în care cititorii își fac recomandări și participă la discuții despre cărți. Sunt multe, eu o să enumăr câteva pe care le știu și le urmăresc:

Bookblog – probabil cea mai veche platformă online dedicată cititului și care are, în continuare, foarte mulți cititori. Pe lângă recenzii, Bookblog organizează periodic Schimb de cărți, cititorii sunt invitați să voteze Cartea lunii, are un program de fidelizare intitulat Cardul de cititor feroce și organizează festivalul dedicat literaturii SF&F Final Frontier, anul ăsta ajuns la ediția a IV-a.

Booktopia – „o rețea socială prietenă cu cititul”, după cum se prezintă, Booktopia este o platformă online în care cititorii pot posta articole despre cărți, pot face recomandări, își pot construi o bibliotecă virtuală (cu rafturi de genul: Citesc acum, Favorite, Citite, Abandonate, Dorite, De împrumut etc.), pot scrie recenzii, dau punctaje cărților sau pun întrebări despre cărți. Avantajul față de o rețea de socializare precum Facebook-ul, de exemplu, este că aici vin doar cei care chiar sunt pasionați de citit, iar discuțiile sunt cu și despre cărți. Inițiată în noiembrie 2011, Booktopia a ajuns acum la aproape 8000 de cititori.

Bookaholic – lansat în 2011, Bookaholic a ajuns anul trecut la 1.000.000 de vizite, dintre care 600.000 de unici, a primit Premiul pentru Media Culturală, proiecte online la Gala Radio România Cultural, și Premiul pentru cel mai cool brand de new media la Gala Forbes, organizează anual topul Cea mai bună carte românească a anului (cu două secțiuni: alegerea cititorilor și alegerea redacției) și a făcut numeroase campanii de promovare a lecturii, despre care voi vorbi mai jos.

Filme-Cărți – un site unde, de 6 ani de zile, se scriu recenzii despre filme și cărți și al cărui specific este faptul că cei care scriu lucrează în domenii diferite, nefiind „specialiști în literatură”. Oameni pasionați care scriu despre cărți și filme din punctul de vedere al cititorilor obișnuiți.

SerialReaders – o platformă în care cititorii scriu recenzii și pot intra în discuții despre cărți, votează Cartea lunii, din când în când se întâlnesc și offline pentru un club de carte sau o discuție cu un scriitor. În mai anul acesta împlinește 6 ani de existență.

Hyperliteratura – un proiect colectiv început de scriitorul Marius Ianuș în 2005 (Hyperliteratura.reea.net) și preluat în 2010 de un alt scriitor, Andrei Ruse, care l-a dezvoltat (pe site apare data de 20 ianuarie 2012 ca dată oficială de lansare a noului concept editorial Hyperliteratura).

Bookhub – cea mai „tânără” platformă online dedicată cititului, s-a lansat în martie anul acesta și e coordonată de câțiva cititori pasionați care și-au unit forțele. Costi Piștea, unul dintre inițiatori a mutat aici și proiectul său Librarul de poveste.

 

Grupuri de cititori pe Facebook

Sunt multe, foarte multe, și fiecare are specificul său. Unele sunt foarte interactive, altele sunt compuse din mii sau zeci de mii de membri, dar, poate tocmai din cauza asta, și interacțiunea e mai slabă. Nu cred că le știu pe toate, deși sunt membră în câteva zeci de astfel de grupuri.

            • Cele mai interactive astfel de grupuri de cititori mi se par:

- Printre cărți: mulți dintre membri se cunosc, măcar virtual, își respectă opiniile, anunță noutățile editoriale pe grup, iar discuțiile sunt animate și se referă, în general, la literatura Young-Adult și Fantasy, dar nu numai.

- Literatura pe tocuri: un grup format din cititoare romantice, citesc mai mult chick-lit și romance, dar sunt deschise la alte recomandări. Am ajuns în grupul ăsta din greșeală și am postat recenzia unei cărți care am crezut că s-ar potrivi profilului, și, deși, nu era neapărat o carte pe care ar fi ales-o cititoarele, am avut parte de o interacțiune neașteptată cu ele și de o discuție foarte interesantă. Asta m-a învățat minte să nu mai judec înainte să cunosc.

- I´ve lived a thousand lives: un grup format în majoritate din tineri, inițial s-a numit Mai bine citește, apoi și-a schimbat numele; foarte des găsesc postări de genul: Ce părere aveți despre Un veac de singurătate de GG Marquez?; Am de citit Întâmplări în irealitatea imediată de Max Blecher, a citit-o cineva? Despre ce este vorba, în câteva cuvinte?; Niște legende istorice interesante?; Bună! Ce cărți ați mai citit recent și v-au plăcut?; Merită să citesc Împăratul muștelor?; O carte fascinantă, care să mă facă să mă îndrăgostesc de fiecare cuvânt al personajelor? (nu sf); Hei, am nevoie de ajutorul vostru. Vreau să-i cumpar o carte unei fete pe care am cunoscut-o de curând, cărțile ei preferate sunt Ion, P.S.: Te iubesc și 50 Shades of Grey, ceva recomandări? (smiley)

Alte grupuri: Carti cu Colti Book Club; În lumea cărţilor; Savoir vivre. Carti, filme, muzica, arta, pasiuni...; SFVA; Literatura SF; Lecturi Urbane; Carti de Citit; IUBITORII DE CARTE; Înk tânăr, înk cititor; Despre cărţi pe Facebook; Carti Noi, Lansari, Articole, Recenzii; iRead; Recenzii literare; Eu citesc!; Ce mai citim în ziua de azi?; Lumea cartilor; Iubim literatura; The Book Club; Merita Citit; Rătăcitori în lumea cărților; Fanclubul seriei Labirintul (am păstrat grafia fiecăruia și nu am adăugat diacritice acolo unde nu sunt în titlu).

 

Prezența editurilor și a librăriilor în Social Media

În momentul ăsta sunt foarte puține editurile care nu sunt prezente (măcar) pe Facebook (foarte puține sunt și pe alte rețele sociale, cum ar fi Twitter, Instagram sau Google Plus). Însă adevăratul test nu este doar existența unui cont sau a unei pagini unde să prezinți noutățile și recenziile pentru cărțile propriei edituri, ci crearea unei comunități în jurul cărților.

O astfel de comunitate este creată în jurul paginii Young Fiction Connection (media de vârstă a cititorilor, în majoritate tineri, poate fi un factor pentru implicarea de care dau dovadă, dar și mesaje editurii sunt adresate acestui public, așa că interacțiunea dintre editură și cititori este cea care face totul). 

De asemenea, Editura Nemira mi se pare foarte activă și receptivă și și-a creat chiar și o anumită unitate a postărilor (de exemplu, aproape tot timpul pozele cu cărțile noi sunt făcute de sus în jos fără nimic altceva în cadru), ceea ce dă o identitate vizuală a editurii per ansamblu. De asemenea, pe lângă faptul că au un blog pe care postează des, cei de la Nemira au făcut de curând un newsletter săptămânal, Săptămânalul Nemira, prin care țin la curent cititorii cu ultimele apariții, promoții, articole din presă despre cărțile Nemira, cărțile în pregătire etc. Mie-mi place cum arată și mi se pare o idee foarte bună, diferită de comunicatele de presă sau newsletterele tradiționale.

În plus, Editura Trei și Nemira sunt singurele pe care le-am văzut implicându-și cititorii în procesul de alegere a unei noi coperți. Mi s-a părut o idee extraordinară și implicarea a fost pe măsură. E un pas înainte pentru comunitatea cititorilor și ușor, ușor, poate editurile încep să fie atente și la părerea și sugestiile venite din partea celor care le cumpără cărțile. Mi-ar plăcea să văd întrebări de genul: ce cărți v-ar plăcea să reedităm sau ce cărți ați vrea să traducem în viitor? Ar fi frumos, nu?

Sunt și alte edituri active (Humanitas și Humanitas Fiction, Polirom, Litera, Univers, Curtea-Veche, Corint, All, Adenium, Art și Arthur etc.), însă majoritatea se rezumă la postări care țin de portofoliul propriu, ceea ce mie nu mi se pare prea provocator. Evident, toate astea țin de o strategie editorială extinsă, fiecare vrea să-și promoveze propriile cărți, însă Social Media nu e un instrument de marketing tradițional, este (sau așa ar trebui să fie) o comunitate de oameni care se adresează altor oameni. În fine, asta e o altă discuție.

Librăriile sunt și ele prezente pe Facebook cu postări despre cărți noi, promoții, evenimente proprii sau știri din lumea editorială. În contextul reducerilor tot mai mari practicate de librăriile online marea provocare a celor fizice e să aducă cititorii în librărie, ceea ce înseamnă evenimente mai multe și mai interesante și spații tot mai prietenoase cu cititorii. De asemenea, rolul librarului e fundamental, întrucât cititorii pot reveni dacă știu că pot avea parte de recomandări și de discuții interesante în librărie. Câteva exemple de librării cu prezență constantă pe Facebook: Cărturești, Humanitas și Grupul Librarium, care au conturi separate pentru fiecare librărie în parte, Librăria Habitus din Sibiu, Librairie Kyralina, Cartepedia, Librăria Mihai Eminescu, Librăria Bizantină, Books-Express.

 

• Campanii de lectură

Este vorba, în principal, de inițiative personale sau private, nu de campanii naționale făcute de FER, UER sau Ministerul Culturii. Am găsit câteva articole despre o campanie de prin 2012, „România, citește-mă!”, însă nu știu ce impact a avut. Mai jos, câteva exemple de astfel de campanii de lectură.

• Cărțile pe față – începută de Victor Miron în Cluj a fost o campanie care a prins foarte bine, ideea principală era să-ți faci un selfie cu o carte și să-l pui pe FB cu un hashtag, fotografia urmând a fi preluată ulterior de pagina principală. La un moment dat s-au alăturat campaniei și cei de la Rock FM, iar inițiatorul ei a continuat și cu alte inițiative dedicate lecturii (una dintre ele, Biblioteca din vecini: biblioteca personală scoasă în holul blocului, iar vecinii pot veni să împrumute cărți sau Ai o carte la tine, intri gratuit la Grădina Botanică din Cluj)

• Uită o carte undeva – a apărut ca eveniment pe Facebook în septembrie 2014, a pornit din Franța sau Canada, nu știu exact, se chema Oublie un livre quelque part, și la noi a fost preluată mai departe de Bookletta. A avut o receptare foarte bună și a găsit mulți entuziaști.

• Cărți! Te fac neprost – o campanie realizată în 2012 de cei de la Sector 7 și care a devenit virală.

• Librar pentru o zi – este o campanie inițiată de Librăria Bizantină din București și constă în aducerea unei personalități pentru a face recomandări de lectură cititorilor veniți să asculte. Conceptul e foarte interesant și are parte și de o identitate vizuală excelentă, afișele fiind personalizate pentru fiecare invitat în parte și realizate de un artist plastic, Laurențiu Midvichi.

• Noaptea Cărților Deschise – de trei ani de zile Editura Litera organizează de Ziua Cărții evenimente de amploare pentru promovarea lecturii. Cel de anul acesta a fost, probabil, cel mai mare: un lanț uman care să înconjoare Casa Poporului la București și Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj. Participarea a fost masivă, s-au dat câteva mii de cărți gratis; poate în anii viitori campania se va extinde și în alte orașe.

• Grădina de citit – o inițiativă a Bibliotecii Metropolitane București, care a presupus transformarea grădinii din curtea Bibliotecii Mihail Sadovenu din Piața Amzei într-un loc de relaxare și de lectură pentru toți cei care vor să ia o pauză de la agitația orașului.

• Grădina din Cărți – un proiect al Grădinii Botanice din București, momentan aflat în dezvoltare, sper să se și îndeplinească.

• Biblionet și campania Căutătorii de povești – o campanie de acum câțiva ani, realizată cu sprijinul Fundației Bill Gates care a urmărit dotarea bibliotecilor din România cu calculatoare în încercarea de a transforma biblioteca într-un spațiu comunitar unde lumea să vină cu interes și plăcere. Toată povestea a fost apoi publicată în ebook-ul Căutătorii de povești care poate fi descărcat gratuit.

• Caravana Poveștilor – o inițiativă a Editurii Arthur, coordonată de Matei Sâmihăian, care încearcă să-i apropie pe copiii din România de cărți și de literatură. În acest scop se organizează întâlniri în școli cu autori contemporani pe care editura i-a publicat (Adina Popescu, Laura Grünberg, Florin Bican, Horia Corcheș). Până în prezent au fost în școli din județul Bistrița-Năsăud, în Ploiești, Brașov și urmează copiii din județul Vâlcea. Rostul campaniei e de a-i face pe cât mai mulți copii să înțeleagă că literatura este un lucru viu, care se întâmplă în jurul lor și la care pot participa. Puteți urmăi acest clip de la Colegiul Andrei Șaguna din Brașov pentru a vedea cum se desfășoară. Despre această campanie vorbește și Adina Popescu, una dintre scriitoarele invitate, într-un articol din Dilema veche.

• Turnelul „40 de zile” cu Chris Simion – organizat de Editura Trei ca o lansare neconvențională a ultimei cărți semnată de Chris Simion (40 de zile), turneul presupunea câte o lansare timp de 40 de zile într-un alt oraș al țării. Nu a fost neapărat gândit ca o campanie de promovare a lecturii, însă mie mi s-a părut că a ajuns să fie una și asta datorită faptului că a ajuns în orașe unde nu se organizează lansări de carte (în unele dintre ele nu existau nici măcar librării) și în care, tocmai datorită acestui fapt, a fost întâmpinată cu entuziasm. Am urmărit zilnic turneul pe Facebook și receptarea pe care a avut-o arată că există potențiali cititori în fiecare oraș, nu doar în cele câteva orașe mari din România.

• Booktopia, platforma online de care vorbeam mai sus a organizat și numeroase campanii de lectură cum ar fi: Maratonul de cititCitește pentru doiSecret Santa sau Secret Gerilă (se organizează anual de Crăciun, iar booktopicii își trimit unul altuia cărți), Blind Date with a Book (organizată de Sf. Valentin în 2014 în parteneriat cu Libăriile Humanitas: pe baza bibliotecii virtuale, booktopicii erau așteptați în librărie cu o carte surpriză).

• De-a lungul timpului, Bookaholic a organizat mai multe campanii online de promovare a cititului, unele devenite chiar virale. Câteva exemple: Citește literatură română (cu hashtag #citescliteraturaromana)Rezoluții de Anul Nou („În 2015 mă las de fumat... cărți proaste”; „În 2015 călătoresc mai mult: prin toate cărțile posibile”, „În 2015 merg la sala... de lectură mai des); Eminescu #Cool #FB #Iarba (au imaginat cum ar fi arătat pagina de Facebook a poetului național) sau campanii simpatice cu poze cu pisici și cărți (Pisicultzii) sau Bookaholici citind.

• Cluburi de lectură

Este o modă care a început să prindă și la noi și mă bucur tare mult. Eu am participat prima oară la un club anul trecut și de atunci nu mai concept să treacă o lună fără o astfel de discuție. Cluburile de carte creează o atmosferă de intimitate și de bună-dispoziție pe care nu o regăsești în altă parte. Participanții la un club de carte devin repede prieteni. Bine, prietene, întrucât cele la care particip eu sunt în exclusivitate feminine, nu am reușit să elucidez misterul pentru care bărbații nu participă la astfel de întâlniri. Mai jos este o listă a cluburilor pe care le știu eu, e posibil să fie mai multe, evident, dar nu am aflat (încă) de ele.

Clubul de lectură Nemiraa împlinit doi ani și se adresează, în special, pasionaților de literatură SF.

Books, tea & more – se ține lunar la Ceainăria Infinitea și, în ianuarie, a împlinit un an.     

Club de carte Litera și Joie de Vivre – l-am început în noiembrie în parteneriat cu Editura Litera și Joie de Vivre, salon du The, și, după câteva luni, a început să prindă contur.

Seara de carte București – a fost inițiat acum câteva luni și se ține în Librăria Humanitas din Fundul Curții.

Club de carte SmartChange – este destul de recent, din câte mi-am dat seama, se desfășoară bilunar în parteneriat cu cei de la Filme-Cărți.

Clubul Cărțile Denisei – inițiat de doamna Denisa Comănescu, directoarea Humanitas Fiction; se discută, evident, cărți apărute la această editură.

Clubul de carte Libris – se desfășoară în Librăria Șt. O Iosif din Brașov, iar rezumatul discuțiilor este, apoi publicat pe Libris blog.

Clubul de carte Cluj – l-am descoperit de curând, e o gașcă veselă și simpatică, aleg cărți din diverse domenii, de la romane la cărți de psihologie.

Clubul de lectură Vocea cititoruluia ajuns la ediția cu nr. 20, dar eu l-am găsit abia acum; are loc tot în Cluj.

           

Câteva cuvinte despre promovarea cărților în România

Promoțiile și reducerile mari la cărți practicate în ultimii ani de librăriile online (mă refer la Elefant, Libris, Cartepedia sau Târgul Cărții) au contribuit destul de mult la creșterea numărului de cărți cumpărate. Nu știu cât de profitabile și benefice sunt aceste promoții pentru edituri sau pentru librăriile tradiționale și nici nu-mi dau cu părerea pentru că aici e clar treabă de cifre și statistici pe care nu le am la îndemână. Dar, vorbind din perspectiva cititorilor, e clar că se cumpără mai mult, așadar, se citește mai mult. Cred, însă, că promovarea lecturii prin prețuri scăzute la cărți este doar o parte a unei strategii editoriale care ar trebui să cuprindă atât titluri ieftine cu tiraj mare, cât și titluri-locomotivă cărora să li se acorde un buget de marketing.

Multe dintre edituri tratează în continuare cartea ca pe un produs cultural pe care l-ar vrea vândut ca un produs de consum (sau de masă, cum vreți să-i spuneți). Însă pentru produsele de consum există bugete de marketing, în timp ce pentru cărți nu prea. Iar o lansare în librărie, un newsletter, un fragment în avanpremieră, o postare pe Facebook pentru a anunța apariția sau câteva recenzii pe bloguri și în revistele culturale nu poate constitui toată strategia de promovare a unei cărți, ci doar o parte a ei. Și pentru asta mi se pare că principalii vinovați nu sunt oamenii care lucrează în edituri (de la editori până la oameni de PR), ci, mai degrabă, directorii de edituri.

Adevărul e că în secolul în care trăim cererea pentru un produs trebuie creată, ea nu există de la sine. Generația Millenials trebuie sedusă și convinsă să cumpere fie că vorbim de telefoane, fie că vorbim de cărți. Nu vreau să generalizez și nici să critic aiurea, până la urmă fiecare editură alege cum să-și vândă cărțile. Evident, mi se poate spune că un buget de marketing ar crește prețul cărții, însă în lipsa lui mi se par puțin cam desuete discuțiile despre cum nu se cumpără cărți în România. La întâlnirea TV de care ziceam la început m-am bucurat să-l aud pe Dan Vidrașcu, directorul Litera, vorbind tocmai despre această lipsă a bugetelor de marketing în politica editorială din România, iar un anumit exemplu mi-a reținut atenția: în cazul filmelor, promovarea reprezintă 30% din costul total de producție. În cazul cărților, de cele mai multe ori e zero.

Această stare de fapt este mai puțin evidentă în cazul titlurilor străine pentru că, în cazul lor, o parte din promovare este făcută la nivel internațional, iar când apare traducerea cartea este deja cunoscută și cererea există. Se vede, însă, mai ales în cazul literaturii române contemporane. De cele mai multe ori, în cazul în care scriitorul nu se implică activ în promovarea propriei cărți (și e foarte bine să se implice și să se întâlnească cu cititorii), aceasta are foarte mari șanse să rămână uitată pe rafturile librăriei sau în depozitul editurii. De la Mihail Kogălniceanu încoace știm că „traducțiunile nu fac o literatură”, așa că, pe lângă bestsellere de renume mondial, este esențial să avem o literatură autohtonă puternică. Tocmai din acest motiv mi se par foarte importante campanii de genul „Caravana poveștilor”, turneul „40 de zile cu Chris Simion” sau „Citește autori români” de care vorbeam mai sus.

Însă nu vreau să închei cu o critică și revin la ce am spus la început: eu îmi păstrez optimismul și afirm încă o dată că se citește în România și că există multe inițiative ce merită cunoscute și promovate. Deși nu este exhaustiv, am vrut să adun în acest articol inițiativele legate de cărți pe care le-am văzut în speranța că astfel voi ajuta, cât de cât, la a le face cât mai cunoscute. Cred că se întâmplă și lucruri bune, și ar trebui să vorbim mai mult de ele, și mai cred că există o comunitate a cititorilor de toate vârstele în România care nu e de neglijat. Sigur că nu ne putem compara cu țări precum Franța sau Germania, însă nici nu văd de ce am face-o. Fiecare cultură are specificul ei și adevărul e că noi tot recuperăm cam în toate domeniile. Iar în ceea ce privește cultura, importantă nu e (doar) cantitatea, ci și calitatea. Nu există citit de performanță, iar roadele campaniilor de lectură sau ale celor de educare a publicului nu sunt vizibile imediat, ci pe termen lung. Vor fi mulți care vor spune că sunt o naivă, însă eu cred că suntem la început, dar pe un drum bun. 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Cu ce te mai ajută să citești literatură?

Acceptarea și trăirea suferinței, nu ignorarea ei și nici frica ce te face să fugi de durere, și funcția terapeutică a literaturii și a cuvintelor, a felului în care alții își pun durerea în cuvinte și totodată a efortului de a-ți pune tu însuți propria durere în cuvinte, astea mi s-au părut a fi cele două idei majore ale romanului.

Părticica mea de FILIT

Între 1-5 octombrie, Iașiul a fost capitala literară a României. Aflat la a doua ediție, FILIT a fost un eveniment de anvergură cu numeroase evenimente literare.

Despre cărți, numai de bine, recenzie pentru „Viața de poveste a lui A.J. Fikry”, de Gabrielle Zevin

Mie mi-a plăcut romanul lui Gabrielle Zevin. Mi-a dat o stare de bine și m-a făcut de nenumărate ori să zâmbesc sau chiar să izbucnesc în râs. Scriitura e lejeră și dinamică, autoarea are o ironie fină foarte bine calibrată, iar personajele sunt bine construite.

28 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu


  1. dan miron 25-10-2015 10:44

    Cred că ați făcut o alegere foarte bună, la un gigant e mai greu să urnești lucrurile. Nemira a fost una din editurile mari după 1989, apoi din păcate a intrat într-un con de umbră. Sunt legat sentimental de Nemira, acolo am debutat în anii '90, în urma unui concurs de proză. Aștept să publicați din nou și literatură română contemporană, aș vrea să colaborăm. Mult succes!Dan

    Raspunde
  2. Laura Câlțea 25-10-2015 15:51

    Mulțumesc pentru încurajări! Este o editură cu potențial și cu oameni frumoși :) Nemira publică și literatură română contemporană (de exemplu, romanul Cristinei Andrei, „Abonatul nu poate fi contactat” publicat anul trecut este absolut remarcabil), iar de anul acesta a dat startul și unui concurs de manuscrise ce poartă numele lui Valentin Nicolau: http://lauracaltea.ro/articlesite/editura-nemira-concurs-de-debut-valentin-nicolau . Toate bune și spor în continuare! Laura

  3. dan miron 24-10-2015 10:13

    Vă mulțumesc și eu pentru răspuns. Aștept, cum spuneți dumneavoastră cu unoptimism șarmant, ca editurile să dorească și să-și permită să promovezemai bine cărțile. Părerea mea de neofit în domeniu e că editurile scot banidestui fără mari eforturi si atunci de ce să inoveze? Cine să le oblige,concurența autohtonă? Sau poate neverosimila intrare a unor edituri străine pe piațaromânească? M-ați făcut curios.Ați acceptat să lucrați în domeniul editorial? Excelent, felicitările mele!Vă urez să reușiți să aplicați toate ideile pe care le aveți.Am mai spus-o și cu alte ocazii, cred că lucrurile cele mai bune pentrulumea cărții de la noi nu vin din zona formalizată a criticilor ci de la profesioniștiientuziaști din blogosferă.M-ați făcut tare curios, despre ce editură este vorba, dacă nu e un secret?Desigur, putem vorbi și pe email. Pe al meu îl știți deja.Cu admirație,Dan Miron

    Raspunde
  4. Laura Câlțea 25-10-2015 10:27

    Lucrurile sunt puțin mai complicate (aflu și eu tot mai multe pe zi ce trece), însă, da, editurile românești au multe de învățat la capitolul promovare. Pe de altă parte, parcă nici marketingul agresiv al marilor edituri nord-americane e puțin deranjant :) Am avut emoții când am acceptat să lucrez într-o editură tocmai pentru că asta ar fi ocazia de a face lucrurile altfel. Însă în general nu-mi place să critic de pe margine așa că atunci când ocazia am acceptat-o tocmai ca pe o provocare. Nu este un secret, lucrez de două luni la Editura Nemira, doar că încă nu am făcut un anunț „oficial” pentru că mi se pare normal ca mai întâi să se vadă roadele muncii mele acolo. Altfel, mi se pare doar o agitație fără rost. O să mai dureze ceva până atunci pentru că orice lucru de calitate se face cu răbdare. Și eu sunt de părere că entuziasmul bloggerilor literari este mult mai folositor lumii editoriale decât articolele (de multe ori seci și într-un limbaj aproape criptic pentru cititorul de rând) al criticilor literari. Cu toate astea, munca criticilor nu e inutilă. Eu cumpăr și citesc în continuare cărți de critică literară sau de teorie literară (deși, recunosc, mai puțin ca în facultate), însă încerc să folosesc ideile de acolo într-o manieră puțin mai accesibilă pentru cititorii care sunt pur și simplu pasionați de lectură și nu fac din asta o meserie. Articolul acesta cu „Lumea citește în România” l-am scris într-un moment de revoltă, când am simțit că mă sufoc de indignare dacă mai aud o dată că suntem un popor de inculți. A trecut aproape jumătate de an, dar îmi susțin în continuare părerea, deși sunt mulți care în continuare mă consideră naivă :) Dar, știți cum e, unii preferă să vadă partea goală a paharului, alții pe cea plină. Nu e vorba de o greșeală în nici unul dintre cazuri, este vorba de o opțiune. Și mi se pare că avem deja destui oameni dezamăgiți, destui critici, destui pesimiști. E loc destul pentru optimism :) Toate bune! Laura :)

  5. dan miron 23-10-2015 20:20

    N-am citit până acum un articol așa de bine documentat, mai optimist si mai îmbucurător despre carte și cititori. S-ar zice că viitorul sună bine.Într-o țară în care literatura contemporană autohtonă e încă o Cenușăreasă, iar editurile sunt principalele responsabile de acest fapt, și nu e vorba numai de bugetul mic sau inexistent la capitolul marketing, mi-aș dori tare mult să am un editor ca Laura Câlțea.

    Raspunde
  6. Laura Câlțea 24-10-2015 06:45

    Vă mulțumesc mult pentru apreciere și pentru cuvintele calde :) Nu cred că editurile sunt principalele responsabile, sunt mai mulți factori implicați. Au și ele partea lor de vină, dar, încet-încet, vor trebui să învețe să promoveze mai bine cărțile (nu de alta, dar vor fi nevoite). Editor încă nu am apucat să fiu, însă, de curând, mi s-a propus să lucrez în domeniul editorial și era o provocare prea mare ca să nu o accept. Așa că sper să nu vă dezamăgesc :)

  7. Simona 05-05-2015 12:47

    Minunat articolul!!! :-) Sper să treacă tot mai multă lume pe aici și să îl citească pentru ca mai apoi să realizeze că se citește destul de mult în țara noastră iar statisticile făcute de mulți nu își au rostul (nici măcar nu au sens multe dintre ele). Să ne lăsăm inspirați de toți cititorii din jurul nostru!

    Raspunde
  8. Laura Câlțea 05-05-2015 12:51

    Mersi mult pentru mesaj, Simona :) Asta era și ideea, să începem să vedem și lucrurile bune care se întâmplă în jurul nostru, că de critici se pare că nu ducem lipsă :)

  9. NICOLETA 29-04-2015 21:48

    Felicitari pentru articol, ai avut insa si o scapare, ma gandesc ca acest lucru s-a datorat faptului ca genul romantic (literature) nu e unul preferat de tine. Editurile Miron , Lira, Alma, au pagina de facebook, chiar tin cont de dorintele cititorilor.Pagina lor de facebook: Carti Romantice si Editura Miron.

    Raspunde
  10. Laura Câlțea 30-04-2015 16:58

    Mulțumesc mult pentru apreciere. „Scăpări” de acest gen sunt multe în articol, însă mi-era, efectiv, imposibil să vorbesc despre toate editurile, toate grupurile și toate inițiativele. Deși nu sunt neapărat o cititoare de cărți romantice, nu înseamnă că le ignor. După cum am zis în articol, grupul „Literatura pe tocuri” de pe FB (în care se găsesc foarte multe cititoare de cărți romantice) mi se pare foarte interactiv și-i urmăresc postările. De acum înainte o să încerc să scriu articole mai mici și mai dedicate. Ăsta a fost doar începutul :)

  11. ghenof arcidalia 29-04-2015 19:09

    foarte bun articolul!citeste multa lume ,iar siturile unde gasesti recenzii,prezentari si discutii intre cititori sint binevenite indiferent de genul de carte.eu intru pe multe situri si citesc recenzii postate la carti mai vechi,reactualizate sau la aparitii mai noi,asa imi fac o parere despre o carte daca vreau sau nu s-o citesc sau s-o cumpar.ma uit zilnic si pe librariile online si sincer profit de reducerile lor si de faptul ca prezinta continutul cartilor.si ma bucur ca foarte multi din generatia tanara citesc(si da ai dreptate nici pe vremuri nu citea toata lumea).felicitari pentru articol.

    Raspunde
  12. Laura Câlțea 30-04-2015 16:54

    Vă mulțumesc mult pentru apreciere și încurajări și mă bucur foarte tare că ați comentat și v-ați spus opinia. În lipsa acestor comentarii ar fi putut părea că vorbesc aiurea, însă foarte mulți cititori, de toate vârstele s-au regăsit în articol, ceea ce m-a bucurat pentru că îi conferă legitimitate :)

  13. Ema 29-04-2015 19:03

    Laura, a durat un pic până am citit integral articolul tău, dar a meritat. Chiar este un articol foarte bun, felicitări! Mă bucur tare mult că feedback-ul pe care l-ai avut și îl ai e pe măsura muncii depuse de tine.E drept că orașele universitare stau cel mai bine la capitolul cititori, dar, încet-încet, prin proiecte diverse, inclusiv cele de strângere de cărți pentru biblioteci, sper că lucrurile vor merge din bine în mai bine. Eu am senzația că tinerii sunt tocmai cei care citesc cel mai mult acum - ei au mai mult timp decât adulții prinși cu serviciul și cu alte responsabilități, iar piața editorială e plină de cărți dedicate lor. Că ar fi fain să citească, din când în când, și cărți mai „serioase”, care să le pună mintea la contribuție, este o altă discuție - și nu vreau să fiu cârcotașă. :P Tu ai ales ca subiect nu „ce fel de literatură se citește”, ci „se citește, punct”. Și aici ai dreptate. :)

    Raspunde
  14. Laura Câlțea 30-04-2015 16:50

    Știu că este foarte lung, dar nu aveam cum să-l fac mai scurt. Și așa mi se pare că multe lucruri au rămas nespuse :) Mă bucur că și tu ești de acord cu mine că tinerii citesc și, da, sunt multe discuții pe care le putem aborda pe marginea cărților, e evident că cele mai bine vândute sunt cărțile comerciale, însă la fel de adevărat că editurile scot „cărțile serioase, care să pună mintea la contribuție” pe spatele acestor cărți comerciale, așa că eu nu mă plâng de asta :)

  15. minodora 29-04-2015 09:42

    BRAVO!!! Articolul acesta mi-a inseninat ziua. Inseamna ca mai exista speranta. Sunt atat de multe evenimente sau platforme, site-uri de care nu stiam ! Ma bucur ca atatia oameni isi unesc entuziasmul, creativitatea, inteligenta pentru a promova lectura. Eu sunt o cititoare clasica. Nu mai merg de mult timp la biblioteca, in schimb imi cumpar carti din librarii( in orasul meu sunt doar 2 ) sau din magazine virtuale, in ultimul timp de pe Libris. Dar citesc cu aceeasi placere ca acum 35 de ani.

    Raspunde
  16. Laura Câlțea 29-04-2015 10:26

    Mulțumesc mult pentru apreciere și încurajare :) Am început blogul tocmai ca să fiu mai aproape de cei care citesc și acum, după un an, chiar am simțit nevoia să vorbesc despre faptul că peisajul literar nu e chiar așa de negru cum se spune. Nu e nici roz, mai sunt multe lucruri de făcut, dar printre atâtea lucruri negative se întâmplă și lucruri frumoase făcute de oameni pasionați. Până acum receptarea a fost foarte bună mai ales din partea celor care citesc, ceea ce mă bucură. Spor la citit și toate cele bune! :)

  17. irina 29-04-2015 01:29

    Amen to that !!!!Mie se pare foarte pertinent comentariul tau la adresa cititului in Romania. Si eu sunt satula de "pe vremea mea ce se mai citea "......Apreciez listele si linkurile puse :)Da, in Romania se citeste. Ca se paote mai mult si mai bine? Cu siguranta.

    Raspunde
  18. Laura Câlțea 29-04-2015 09:12

    Hey, mersi mult, dragă Irina! Mulți cititori au fost foarte entuziasmați de articol (am primit și critici, dar mă așteptam). Știu că pare puțin cam prea optimist în contextul de acum, însă se scriu atât de multe lucruri negative pe tema asta că am vrut să scriu doar de bine. Eh, aproape, în final, tot am ținut să critic ceva, sper să se înțeleagă că se vrea o critică constructivă :)

  19. Andres 28-04-2015 22:23

    Încă o dată îți spun: mi-nu-nat articol! Jos toate pălăriile. ^_^

    Raspunde
  20. Laura Câlțea 28-04-2015 23:11

    Mersi mult, Andreea, pentru susținere și pălării :D Te pup! :)

  21. Adela Cacovean 28-04-2015 20:26

    Si despre booktuberi, nimic? :(

    Raspunde
  22. Laura Câlțea 28-04-2015 22:24

    Poate altă dată. Și-așa a ieșit foarte lung articolul și era greu să vorbesc despre toate proiectele legate de cărți deodată. O să fiu atentă pe viitor și la booktuberi, mersi că mi-ai atras atenția :)

  23. Oana Dima 28-04-2015 18:59

    Felicitari pentru articol, Laura! L-am savurat! :)

    Raspunde
  24. Laura Câlțea 28-04-2015 22:23

    Mersi mult, Oana, mă bucur că ți-a plăcut :)

  25. Diana 28-04-2015 17:59

    Bravo doamna! Foarte fain articolul! :) ma bucur mult ca l-ai scris si ca am regasit in el o multime de idei pe care le mustesc si eu de ceva vreme. Sunt perfect de acord cu tine in toate punctele pe care le-ai enumerat. Am fost surprinsa sa vad atatea grupuri de Fb. E drept ca nu-s eu cea mai activa persoana in social media, dar chiar si asa, uau! :)Felicitari pentru organizare si rabdare. Chiar mi-a parut rau ca nu te-am vazut la TV, acum sunt multumita ca nu am pierdut informatia, totusi. :)

    Raspunde
  26. Laura Câlțea 28-04-2015 18:04

    Mersi, bre, ești o drăguță :) Am avut mici emoții, îți zic drept, mai ales pentru ultima parte :) În general nu-mi place să dau naștere la controverse, însă uneori se adună multe chestii și simt nevoia să le dau glas. Nici eu nu am văzut emisiunea :)), abia azi am găsit un link și m-am uitat puțin, dar aveam de terminat articolul, așa că am lăsat-o pe altă dată. Oricum, acolo spun mult mai puține, de aia și nevoia de a scrie articolul. Până acum receptarea a fost pozitivă :) Te pup, bre! :)

  27. Cărți și călătorii 28-04-2015 16:12

    Foarte bun articolul, Laura! Ai muncit un pic să le organizezi și eu, una, îți mulțumesc că ai centralizat atâtea surse. Deși pe unele le știam, am mai aflat și multe lucruri noi. Și eu zic că se citește, deși mă bazez mai mult pe ce văd în cercul meu de cunoștințe, de prieteni, de oameni cu aceleași preocupări, pe ce văd pe Facebook și pe blogurile pe care le urmăresc, pe numărul oamenilor care citesc în mijloacele de transport în comun și pe prezența la evenimente ca cele pomenite de tine. Nu știu dacă asta se poate extinde la nivel național sau la toate segmentele de vârstă... poate că e o constatare subiectivă, dar e una îmbucurătoare. :)

    Raspunde
  28. Laura Câlțea 28-04-2015 16:24

    Mersi mult, Mihaela, pentru apreciere și susținere :) Fiind din București, ca și mine, e clar că lumea cărții se vede destul de bine. Ideal ar fi să se extindă genul ăsta de inițiative culturale și în alte zone. A fost ceva de muncă la articol, într-adevăr, dar a meritat. Pe viitor o să fac articole mai mici și dedicate unei singure inițiative. Îmi dau seama că nu le-am acoperit pe toate, dar a fost doar începutul (oricum a ieșit destul de lung, așa că-ți mulțumesc și pentru răbdare :D )