• „The only way to do it, is to do it” - Merce Cunningham

Iubita pictorului de Simone van der Vlugt (fragment)

 Iubita pictorului de Simone van der Vlugt (fragment)

Editura Polirom vă oferă un fragment din romanul Iubita pictorului de Simone van der Vlugt (autoarea bestsellerului Albastrul din miez de noapte), apărut de curând în colecția „Biblioteca Polirom. Seria Actual”, traducere din limba neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu.

„O incursiune pasionantă în Amsterdamul secolului al XVII-lea, prin intermediul tablourilor lui Rembrandt.” (Sud Ouest)

În 5 iulie 1650, în timp ce merge pe un drum de ţară din împrejurimile Amsterdamului, Geertje Dircx e ajunsă din urmă de o trăsură cu portărei ai magistraturii care au primit sarcina să o aresteze şi să o ducă la casa de corecţie pentru femei din Gouda. Când i se aduce la cunoştinţă că a fost condamnată la doisprezece ani de detenţie, fiind găsită vinovată de furt, dezicere de contract şi desfrâu, femeia îşi dă seama că în spatele acestui verdict se află Rembrandt van Rijn, bărbatul în casa căruia a locuit vreme de opt ani, mai întâi doar ca dădacă a lui Titus, fiul pe care renumitul pictor l-a avut cu soţia sa, Saskia, iar după moartea acesteia, şi ca iubită. După ce a studiat documente de epocă ignorate multă vreme, Simone van der Vlugt şi-a propus în noul ei roman istoric să reabiliteze imaginea lui Geertje Dircx, oferind astfel o perspectivă surprinzătoare asupra unei părţi importante din biografia lui Rembrandt.

„Într-un stil direct, cu o forţă evocatoare care ne apropie trecutul, Simone van der Vlugt scrie o carte cu mesaj feminist, ce repune pe deplin în drepturi o eroină uitată a istoriei.” (Les Echos)

„Van der Vlugt împleteşte impecabil şi cât se poate de firesc istoria cu fantezia.” (Noordhollands Dagblad)

„Un roman intim, răscolitor, splendid şi minuţios documentat.” (Beaux Arts Magazine)

Simone Van der Vlugt (n. 1966, Hoorn) este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare neerlandeze contemporane. Pasionată de scris încă din copilărie, a trimis primul manuscris la o editură la vârsta de treisprezece ani. A debutat în 1995, cu un roman istoric despre vrăjitoare, Talismanul, care s-a bucurat de mare succes. A publicat mai multe thrillere, un ciclu de romane poliţiste ce o are în centru pe detectiva Lois Elzinga şi care a stat la baza serialului Lois (2018), romane istorice, dar şi cărţi pentru copii. Mare parte dintre acestea au fost traduse în mai multe limbi.

La Editura Polirom a mai apărut Albastrul din miez de noapte (2019).

 

 Iubita pictorului de Simone van der Vlugt (fragment)

 

Îl chema Abraham. Fiind un muşteriu fidel, îl observasem deja, deloc de mirare, căci era înalt şi foarte chipeş. Ni se întâlneau deseori privirile şi, când stăteam cu spatele la el, de cealaltă parte a tejghelei, îl vedeam, oglindit în cazanul de bere, cum se uită la mine.

Matelot, a fost concluzia mea. Îţi dădeai seama după pielea tăbăcită şi cerceluşul din ureche.

Abraham era ars de soare, probabil că ajungea în locuri îndepărtate. Foarte îndepărtate, căci nu‑l mai văzusem de o bună bucată de vreme. Însă dintr‑odată a reapărut. Când serveam la masa unde stătea împreună cu prietenii lui, am încercat să trag cu urechea la discuţiile lor şi, într‑adevăr, tocmai se întorseseră în Hoorn. Nu ştiam dacă fuseseră departe, numele de ţări şi oraşe pe care le rosteau nu‑mi spuneau nimic.

Am zăbovit puţin înainte să pun cănile de bere pe masă, aruncând o privire grăbită spre Abraham. Tocmai se uita către mine şi, speriată, era cât pe ce să răstorn ultima cană.

— Ho! a făcut el şi a prins cana, moment în care mâinile noastre s‑au atins.

M‑a străbătut un fior de plăcere. Nu mai simţisem niciodată aşa ceva, cu nimeni, şi când mi‑am ridicat privirea, am dat peste cei mai albaştri ochi pe care îi văzusem vreodată. Am zâmbit, iar el, ca răspuns, a început să râdă.

La vreo două săptămâni după aceea umblam cu o tavă plină de căni prin sala ticsită de lume, aşezând băuturile pe la mese. Încet, dar sigur, mă apropiam de masa la care stătea Abraham, însă, spre dezamăgirea mea, el era prins într‑o discuţie şi n‑avea deloc ochi pentru mine.

— Hei, drăguţa mea! Mai ai ceva udătură pentru mine?

Un bărbat ceva mai în vârstă s‑a răsucit spre mine.

Am pus o cană cu bere pe butoiul de vin răsturnat care servea drept masă, spunându‑i:

— Sigur. Poftim!

Bărbatul s‑a uitat mulţumit la mine, m‑a prins de fund şi mi‑a spus rânjind:

— Mulţumesc, scumpo. Cu toate că aş prefera să gust din udătura ta.

— Se poate, am spus eu şi am scuipat în cană.

Au izbucnit hohote tunătoare de râs. Faţa bărbatului s‑a schimonosit de furie. S‑a repezit la mine, m‑a apucat de braţ şi m‑a tras cu o smucitură spre el. Mi‑am pierdut echilibrul şi am căzut peste el, iar insul m‑a înşfăcat de păr şi mi‑a tras capul în spate.

— Târfă jegoasă, cine te crezi? m‑a repezit el.

Am încercat să‑mi întorc faţa într‑o parte, ca să mă feresc de gura lui puturoasă, însă bărbatul s‑a aplecat şi mai mult peste mine.

— Şi‑acum? a răcnit el înfuriat de râsetele prietenilor lui.

— Gata, ajunge, Krijn. Dă‑i drumul fetei, ca să poată să‑ţi mai aducă o cană cu bere.

Abraham a apărut în spatele lui Krijn şi şi‑a pus mâna pe umărul lui.

Mi‑am ridicat ochii şi l‑am văzut pe Abraham dând din cap liniştitor.

Krijn m‑a mai ţinut strâns încă puţin, apoi m‑a împins cât colo. Am căzut pe podea, însă Abraham m‑a ridicat şi mi‑a făcut vânt uşor spre tejghea.

În acea noapte l‑am visat.

 

Iubita pictorului de Simone van der Vlugt, Editura Polirom, 2022, traducere din limba neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu, colecția „Biblioteca Polirom. Seria Actual”



Articole asemănătoare

Unde-i adevărul, unde se află adevărata fire a unui om?, despre „Ochii doamnei mele”, de Anthony Burgess

„Ochii doamnei mele”, de Anthony Burgess, mi s-a părut a nu fi tocmai un roman istoric tipic, ci mai mult un foarte bun roman de atmosferă și, în același timp, un experiment de limbaj. În încercarea de a-l reconstrui pe Marele Will, Burgess pornește nu de la evenimente, ci de la cuvinte.

„Cea care se întoarce”, de Donatella Di Pietrantonio (fragment)

Al treilea roman al scriitoarei italiene Donatella Di Pietrantonio, „Cea care se întoarce” a fost distins cu Premiul Campiello şi Premiul Napoli.

De ce se îndrăgostesc bărbații de scorpii? – „Mireasa hoțomană”, de Margaret Atwood

Pe fundalul unei povești amuzante și pline de suspans, cu o intrigă aproape polițistă, Margaret Atwood deschide în Mireasa hoțomană problematici incomode, precum criza cuplului modern ), dialectica subiect privitor (masculin)-obiect privit (feminin), războiul sexelor sau războaiele de uzură și luptele tăcute dintre femei.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu