• „Cine uită nu merită” - Nicolae Iorga

De ce să participi la un club de carte

De ce să participi la un club de carte

Un club de carte este o experiență deosebită în viața unui cititor și care nu se aseamănă cu nici un altfel de eveniment legat de cărți. Un club de carte nu este o lansare de carte, unde câțiva oameni vorbesc (laudativ sau nu) despre un volum pe care l-au citit și alți câțiva ascultă încercând să se hotărască dacă să-l citească și ei sau nu.

Un club de carte este o mică adunare de prieteni (neapărat mică, cu cât sunt mai mulți oameni cu atât i se pierde esența) care au citit o carte (neapărat toți și neapărat aceeași carte) și care își împărtășesc experiența lecturii. Această împărtășire nu înseamnă doar lăudarea cărții ci și, de foarte multe ori, criticarea ei cu patimă și, uneori, cu exces de zel. Și știți ceva?, cele mai reușite cluburi de carte sunt cele în care cititorilor nu le place cartea. Pare paradoxal, dar așa este. Un club de carte te învață ce înseamnă toleranța și creează niște legături între participanți pe care nu le mai regăsești în alt context. Să le luăm pe rând.

De ce am spus că adunarea trebuie să fie mică? Cu cât sunt mai puțini participanți, cu atât atmosfera este mai intimă și fiecare are ocazia să-și spună părerea, iar discuțiile se leagă frumos și natural. Când sunt foarte mulți participanți, grupul se întinde pe o suprafață mai mare și, inevitabil, se formează mai multe mici grupulețe, fiecare vorbind (separat) cu cei de lângă el. Ideal pentru un club de carte ar fi să fie undeva între 10 și 15 participanți.

De ce am spus că trebuie neapărat să citească toți cartea? Farmecul clubului (și marea lui deosebire față de o lansare de carte) este că, timp de o oră-două, toată lumea abandonează realitatea pentru a trăi într-o lume fictivă care, în timpul ăsta, devine mai reală decât lumea reală. Personajele cărții, iubirile lor, acțiunile lor, greșelile și gesturile lor frumoase, toate devin ale noastre pentru scurt timp. Un club de carte este o experiență totală la care nu ai cum să participi pe deplin decât dacă ai citit cartea. Nu vei înțelege altfel nici patima celorlalți cititori, nici glumele dintre ei (ah! ce glume bune se nasc la cluburile de carte), nici aluziile și jocurile de cuvinte. Evident, poți participa la un club de carte fără să citești, dacă vrei „să vezi cum e”. Dar, dacă vrei cu adevărat să vezi cum e, citește cartea înainte. N-o să regreți.

De ce am spus că trebuie să fie neapărat aceeași carte? Am văzut că există și cluburi de carte în care participanții se întâlnesc lunar să vorbească despre ce cărți au mai citit sau stabilesc teme mai generale (literatură feminină, romane polițiste, romane psihologice etc.) și fiecare vine și vorbește despre propria experiență de lectură. Poate fi și ăsta un eveniment reușit, cu siguranță, însă mi se pare cu totul altceva. Eu închei fiecare club de lectură pe care-l moderez cu întrebarea: „Și ce cărți frumoase ați mai citit luna asta?”. Așa fiecare are ocazia să împărtășească și alte experiențe de lectură decât cea pe care am avut-o în comun. Alteori am constatat că sub sintagma „club de carte” (sau „club de lectură”) sunt prezentate și evenimente în care unii oameni sunt invitați să vorbească (despre o carte, despre mai multe, despre anumite fenomene literare etc.), iar alții să asculte. După părerea mea, acela nu este un club de carte. Poate fi un eveniment literar reușit, dar nu un club de carte.

De ce am spus că cele mai reușite cluburi sunt cele în care cititorilor nu le place cartea? Pentru că sunt cele mai dinamice și cele mai amuzante. Atunci când există un consens, iar cartea a plăcut tuturor discuția trenează în general. Însă atunci când cartea a reușit să ne enerveze, nu neapărat pe toți, măcar pe jumătate dintre noi, e clar va fi o seară memorabilă.

De ce am spus că un club de carte te învață ce înseamnă toleranța? Pentru că înveți să accepți și alte puncte de vedere, unele la care nu te-ai fi gândit niciodată, altele pe care ai fi crezut că nu le poți accepta niciodată. Lectura este, prin excelență, un act solitar, însă clubul de carte aduce laolaltă mai multe solitudini și creează o comunitate cu totul specială. Cititorii sunt oameni care se bucură de lectura în singurătate, dar și de împărtășirea lecturii într-un cerc intim de cunoscuți. Faptul că îți exprimi sincer părerile, expunându-te astfel privirii și judecății celorlalți, te face deopotrivă vulnerabil și puternic. Vulnerabil pentru că ajungi să deschizi niște portițe către tine care altfel ar rămâne închise, și puternic din două motive: primul e că, odată exprimate aceste gânduri, ți le însușești și te ajută și pe tine să descoperi mai bine cine ești, și al doilea e că deschiderea ta e apreciată de ceilalți ca o dovadă de încredere de care nimeni nu profită pentru a te răni, ci pentru a te aprecia mai bine.  

De ce am spus că un club de carte creează legături speciale între participanți? Mă văd cu fetele de la club o dată sau de două ori pe lună. În contextul vieții agitate pe care o ducem fiecare dintre noi, întâlnirile astea lunare au ajuns să se petreacă mai des decât cele cu rudele sau cu prietenii cei mai apropiați. Există o anumită rutină pe care ți-o introduce în viață un club de carte, o anumită nerăbdare și o anumită liniște pe care ți-o dă revederea. Iar relațiile începute la club continuă și în viața reală, în alte întâlniri sau discuții pe Facebook sau aiurea.  

De ce e nevoie ca să pornești un club de carte? Oricine poate începe un club de carte. E nevoie doar de câțiva cititori pasionați și un loc unde se poate bea cafea, ceai, limonadă, bere sau vin. Dacă se găsește și o prăjitură e cu atât mai bine. Nici măcar nu e nevoie să fie un local. O cititoare mi-a scris acum ceva timp cum mama ei îi organizase acasă pe când era la liceu un club de carte în care să se întâlnească cu prietenele ei și pe care l-au păstrat și după ce fiecare s-a mutat în propria casă. Poți merge cu o pătură în parc și să faci un club de carte. Sau poți găsi o ceainărie liniștită unde poți rezerva o masă într-un colț pentru o seară. Cel mai greu e să faci primul pas, primul club. Restul vine de la sine pentru că, credeți-mă pe cuvânt, un club de carte dă dependență.

În încheiere, vreau să le mulțumesc fetelor de la Books, tea & more care alături de care am participat la primul meu club de carte în 2014, și editurilor care au organizat cluburi de carte în București și la care particip mereu cu plăcere: Clubul de carte Nemira (care la ediția din 27 martie a împlinit 4 ani; la mulți ani!), Clubul de carte Litera (pe care-l moderez din noiembrie 2014) și Clubul de carte Nordic Noir al Editurii Trei (pe care-l moderez alături de Andreea Chebac, din iunie 2015).

Pentru mine cluburile de carte au ajuns niște obișnuințe fundamentale fără de care nu mă mai pot imagina și doresc fiecărui cititor să-și găsească clubul unde se poate simți acasă. 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Cărți interesante mai 2020

În luna Bookfestului am avut mai multe noutăți editoriale decât în ultima vrem, deși nu la fel de multe cum am fi avut în mod normal.

Siri Hustvedt, „On Reading”

Un scurt eseu despre citit și despre cum actul de a citi se îmbină, într-un mod intim, cu viața noastră. Reading is my super-power, iar Siri Hustvedt e, ca de obicei, genială.

„Un cititor în Pădurea din Oglindă”, de Alberto Manguel (fragment)

Scriitorul argentinian Alberto Manguel debutează la Editura Trei cu o călătorie intimă și emoționantă prin lumea cărților, „Un cititor în Pădurea din Oglindă”. Volumul de eseuri este tradus de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.

4 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu


  1. SImona 10-04-2019 15:00

    Mi-as dori foarte mult la fac parte dintr-un atfel de club. Cum pot afla unde si cand se tin?

    Raspunde
  2. Alexandra 05-05-2017 01:19

    Nu am participat niciodata la un club de carte. De fapt, nici nu stiam ca exista asa ceva. Dar din cate am inteles eu, e un fel de intalnire intre pasionatii pentru carti, la fel ca si intalnirile bloggerilor sau ale fotbalistilor,etc.Cred ca mi-ar prinde bine si mie un astfel de eveniment.

    Raspunde
  3. Simona 29-03-2017 00:26

    Sună foarte bine ideea unui club de carte și îi felicit pe toți care participă la astfel de întruniri interesante și relaxante. Probabil poți citi cu mai mult entuziasm o carte atunci când ai idee că o vei comenta alături de alți cititori sau chiar prieteni! La cât mai multe cluburi de carte îți doresc! :)

    Raspunde
  4. Laura Câlțea 01-04-2017 13:56

    Da, așa e. Mulțumesc și toate bune! :)