• „Fii fericit când poţi şi suferă când trebuie” - J.W. Goethe

Cărți interesante septembrie 2021

Cărți interesante septembrie 2021

Suntem în plină toamnă literară (motiv pentru care am și întârziat cu articolul) și am aflat deja și cine este laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, și anume Abdulrazak Gurnah, scriitor originar din Zanzibar, și  care a primit celebrul premiu „for his uncompromising and compassionate penetration of the effects of colonialism and the fate of the refugee in the gulf between cultures and continents”. Ca în fiecare an, alegerea Academiei Suedeze a iscat aprige polemici pornind de la diferite motive, principalul fiind că nimeni nu s-ar fi gândit că alesul academicienilor suedezi va fi cel ales. Mă rog, discuțiile astea durează o zi-două și apoi ne revenim la normal. Anul viitor probabil că-l vom citi și în română și ne vom da cu părerea mult mai avizat (wink wink). 

Pentru cei interesați de clubul de carte online, următoarele două cărți pe care le vom discuta la Clubul cititorilor de cursă lungă, sunt Profesorul și nebunul, de Simon Winchester, pe 29 octombrie, și Fată, femeie, alta, de Bernadine Evaristo, pe 26 noiembrie. 

 

Cărți interesante septembrie 2021
 

Ficțiune

În septembrie au apărut multe cărți noi de literatură română, așa că voi începe cu ele. La Editura Polirom a apărut un nou roman scris de Lavinia Braniște, Mă găsești când vrei, o poveste de dragoste contemporană ce se anunță la fel de interesantă ca și precedentele. Tot aici, un volum de proză scurtă, Fata de pe Drumul Mătăsii, de Liviu Surugiu, și o nouă ediție a romanului ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, de Alina Nelega. În colecția n'autor a Editurii Nemira a apărut romanul lui Andrei Crăciun, Viața de apoi a poetului, o carte despre iubire și literatură, alcătuită din 20 de portrete-evocări din care se construiește, ca într-un mozaic, chipul poetului absent, și Stații, de Ramona Gabăr, un volum de proză scurtă, alcătuit din „unsprezece povestiri construite în jurul unor istorii care au legătură, într-un fel sau altul, cu stații de tren, de autobuz sau de tramvai.” 

Editura Trei încă nu are o colecție dedicată literaturii române (una cu nume și prenume, adică), dar ăsta nu e un impediment și aici continuă să iasă romane scrise de autorii români, cel mai recent fiind Bureți de fag, de Mihai Duțescu, o saga de familie care reunește atât epoca comunistă, cât și pe cea imediat următoare (revin la el în secțiunea de Recomandări pentru că am apucat să-l și citesc). La Humanitas a apărut Bestiarro, de Dan Perșa, un roman care „propune în primul rând o imagine a vieții politic-administrative românești, fixată în rama bestiarului, în manieră postmodernă”, la Editura Cartier, Ard pădurile, de Paula Erizanu, un roman istoric centrat pe perioada anterioară revoluției de la 1917 și, mai ales, pe viețile femeilor de atunci, iar în colecția Biblioteca de proză contemporană a Editurii Litera, a apărut romanul Toate păcatele noastre, de Mihail Victus, „o poveste despre psihologia traumei ignorate, care atinge subtil multe dintre tabuurile societății”. Și, deși nu e o carte nouă, merită menționat faptul că la Humanitas a apărut o nouă ediție a trilogiei Orbitor, de Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă, Orbitor. Aripa dreaptă și Orbitor. Corpul, dar și o ediție nouă a Nostalgiei.  

Extrem de așteptat de mulți dintre fanii săi, printre care mă număr și eu, la Nemira a apărut cel mai recent roman semnat de Stephen King, Billy Summers, o poveste în dulcele stil clasic al Regelui, pe care abia aștept s-o citesc. Și, tot aici, în colecția de literary fiction a editurii, Babel, două romane noi contemporane, ambele având în centru povești închegate în jurul unor femei puternice, Umbra regelui, de Maaza Mengiste, povestea femeilor-soldat etiopiene care l-au înfruntat pe Mussolini, Femei și sare, de Gabriela Garcia, un roman despre moșteniri și adicții, care urmărește cinci generații de femei. 

La Humanitas Fiction a apărut Din cer au căzut trei mere, de Narine Abgarian, un roman despre care Ludmila Ulițkaia spune că este „balsam pentru suflet”, un nou roman de Romain Gary, Marele vestiar, Exercițiu de încredere, de Susan Choi, roman câștigător al National Book Award for Fiction 2019, și două reeditări importante, Testamente trădate, de Milan Kundera, și Conversație la Catedrala, de Mario Vargas Llosa. La Editura Polirom, în colecția „Biblioteca Polirom”, a apărut volumul Big Sur, de Jack Kerouac, un fel de continuare a romanului-cult Pe drumAsasinul timid, de Clara Usón, „un roman care evocă perioada tranziţiei spaniole de la dictatură la democraţie”, și Sub punte, de Sophie Hardcastle, un roman ce „are ca temă femeile, corpurile lor şi peisajul înconjurător, însă şi violenţa sexuală, trauma şi supravieţuirea prin revendicarea propriei poveşti”, iar în colecția „Top 10+”, volumele Cazacii. Doi husari, de Lev Tolstoi, și Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl, de Adelbert von Chamisso

Alte apariții: la Corint, Omul timpului meu, de Dalia Sofer, un roman care „explorează diferite tipuri de pierdere – a oamenilor, a locurilor, a idealurilor, a timpului și a sinelui”; la Trei, Ereditate, de Miguel Bonnefoy, „o poveste despre exil și căutarea avidă a locului de apartenență”, roman ce a câștigat anul trecut Premiul Goncourt. Alegerea României; iar la Litera două romane noi în colecția Clasici contemporani Litera, Romanul Oxfordului, de Javier Marías, și Goana nebună a lumii, de Colum McCann.


Nonficțiune

Cele mai multe noutăți interesante de nonficțiune le-am găsit la Editura Humanitas, o paletă largă și diversă de titluri noi, de la memorii până la cărți de popularizarea științei: Scrisori, de W.A. MozartCălătorie în jurul omului, de Alexandru N. Stermin, o colecție de eseuri despre biologie, Masa. Încercarea de a înțelege materia, de la atomii grecilor la câmpurile cuantice, de Jim Baggott, și O scurtă istorie a minții. De la maimuțele antropoide la intelect și mai departe, de William H. Calvin, probabil cea mai bună introducere în neuroștiințe. Tot aici va apărea în scurt timp, unul dintre cele mai de succes memoir-uri ale anului, Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată, de Suleika Jaouad

La Pilot Books, editură specializată în cărți dedicate sportului, a apărut volumul Mai departe, de Abby Wambach și Karen Abbott, despre care Adam Grant spune că este „cea mai bună carte de memorii scrisă de un atlet, de la OPEN al lui Andre Agassi”, ceea ce nu e puțin lucru, și De ce înotăm, de Bonnie Tsui, „un elogiu adus înotului și celor care îl practică, și totodată o invitație greu de refuzat către toți cei care vor să-l descopere”.

În colecția „Narator” a Editurii Publica a apărut un volumul Nu te găsesc pe nicăieri, de Laura Ionescu, în care autoarea încearcă să-și recompună mama din amintiri din copilărie și adolescență, și un nou volum semnat de celebrul pădurar Peter Wohlleben, Legătura secretă dintre om și natură

Cum să evităm un dezastru climatic, de Bill Gates, a apărut la Editura Litera, volum în care celebrul miliardar propune un plan de amplu pentru a ajunge la emisii de carbon, și, tot aici, o nouă carte în mini-seria „O scurtă istorie”, Primul Război Mondial. O scurtă istorie, de Norman Stone. Și, tot istorie, la Corint a apărut un jurnal ilustrat al Reginei Maria, Însemnări zilnice, 1929

Alte apariții: la Curtea Veche, Jamie Oliver revine cu un nou volum, de data asta unul care propune rețete de gătit pentru fiecare zi a săptămânii, 7 feluri, și, la aceeași editură, două volume de dezvoltare personală, Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns, de Gabor Maté, și De neîmblânzit, de Glennon DoyleE doar în capul tău. Povești adevărate despre boli imaginare, de Suzanne O’Sullivan, în colecția „Psihologia pentru toți” a Editurii Trei, Marile idei ale științei. O introducere completă, de Jon Evans, o sinteză ce se dorește o inițiere în mai multe ramuri ale științei, Schiță pentru un tablou istoric al progreselor minții omenești, de Nicolas de Condorcet, la Herald, iar în colecția „Yorick” a Editurii Nemira a fost reeditat volumul Viața mea, de Charles Chaplin.


Cărți pentru copii

Încep cu o apariție de excepție, pentru copiii de toate vârstele, apărut la Editura Frontiera, O sută de ani în casa noastră, de Aleksandra Litvina, cu ilustrații de Anna Desnițkaia, o panoramă a ultimului secol  văzută prin prisma locuitorilor succesivi ai unui apartament din Moscova. Extrem de frumos ilustrată, emoționantă, dar și documentată, e o bijuterie de carte. Și tot o mică bijuterie este și Plec, poate mă rătăcesc, de Matteo Razzini, cu ilustrații de Sonja M.L. Possentini, apărut la Editura Signatura, povestea unei mansarde călătoare. 

Alte cărți: două volume pentru copiii interesați de mitologie, în special de cea nordică, Miturile nordicilor, de Roger Lancelyn Green, și Eu, Odin și Vikingii Sălbatici, de Frank Schwieger; continuări ale unor serii populare, un nou volum din seria „Țup”, Țup în lumea nouă, de Alex Donovici, și două noi cărticele din seria „Iepurașul Matei”, de Brigitte Weininger și Eve Tharlet, Matei, nici mare, nici mic și Vino înapoi, MateiMama mamulților mahmuri, de Mircea Sântimbreanu, în colecția „Arthur Retro”; și două volume de nonficțiune, Atlasul marilor curioși, de Alexandre Messager, și Orașul sălbatic. Descoperă animalele care trăiesc lângă noi, de Ben Hoare.


Cărți citite și recomandări 

Septembrie a fost luna a trei cărți citite, un Stephen King început în vacanță într-o seară de insomnie când nu aveam altceva pe tabletă, o carte pentru club și un roman românesc. Misery este unul dintre romanele deja clasice ale lui Stephen King și care analizează relația scriitorului cu opera sa, dar și cu cititorii săi. E un roman cu două personaje în principal (dacă nu le punem la socoteală și pe cele fictive din această ficțiune, cum ar fi și celebra Misery care dă titlul), extrem de bine scris, de construit, cu un simț psihologic admirabil. Am citit-o cu plăcere și nerăbdare, cum citesc de obicei cărțile lui King. Următoarea va f una mai recentă, probabil, pentru că au tot apărut, până mă voi încumeta la acea cărămidă numită JFK și care mi se tot spune că e capodopera lui absolută. 

Patrula djinnilor, de Deepa Anappara, este cartea citită pentru club și care, de n-ar fi fost clubul, ar fi stat, probabil, abandonată în bibliotecă după primele câteva pagini/capitole. Am intrat greu în ritmul poveștii, m-am atașat greu de personaje, însă am perseverat (așa e când ai o carte pentru club, ești ceva mai conștiincios) și, în cele din urmă, nu doar că nu mi-a părut rău, dar chiar mi-a plăcut mult. Roman al copilăriei, dar nu pentru copii, prezintă din perspectiva unui grup de trei copii viața într-un cartier mărginaș indian, basti. O sărăcie cruntă, dar și o viață plină de fabulos și miraculos (datorat atât folclorului indian, cât și felului specific în care un copil vede lumea), o realitate extrem de tristă, în cele din urmă. Romanul este destul de mult axat pe social, însă are o anumită frumusețe a scriiturii care-l salvează din punct de vedere artistic. În ciuda unul glosar la final, abundă în termeni indieni specifici (mulți neindexați), care îngreunează puțin povestea. Una peste alta, o carte de citit, măcar pentru a cunoaște o frântură dintr-o altă lume. 

Cel de-al treilea roman este cel de care vă spuneam mai sus, Bureți de fag, de Mihai Duțescu, o saga de familie ce începe în plin comunism și se termină în prima perioadă post-comunistă. Sunt convinsă că sunt mulți cititori care nu mai vor să audă de acest subiect în romane (sau filme), însă Mihai Duțescu reușește să arate, foarte subtil și pragmatic felul în care acea perioadă istorică încă se insinuează în viețile și personalitățile noastre. Sunt locuri comune și mentalități împărtășite care nu au cum să dispară în neant nici la 30 de ani de la Revoluție. E un roman scurt, foarte bine scris, autorul reușind să redea extrem de bine stările și sentimentele personajelor într-un stil oral reușit. Se citește repede și e lipsit de orice fel de nostalgii după „vremurile mai bune”. Eu l-am așezat alături de Cât de aproape sunt ploile reci, de Bogdan Coșa (și cred că nu voi fi singura), nu că ar fi asemănătoare, ci pentru că sunt ambele extrem de bine scrise și spun, fiecare în felul ei, o poveste a României de azi. 

 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Noutățile Editurii Univers la Bookfest 2015

Printre noutățile editurii Univers la Bookfest 2015 se numără volume noi de Gabriel Osmonde, Alberto Mussa sau Clarice Lispector, precum și o serie de evenimente intitluate Scriitori spanioli în România și prilejuite de vizita lui Valerie Miles, cercetătoare, editoare, traducătoare și profesoară spaniolă de origine americană, specialistă în literatura de limbă spaniolă.

Noutăți literare 25 septembrie-1 octombrie 2017

Noutățile literare ale săptămânii 25 septembrie-1 octombrie.

Cărți interesante aprilie 2021

În timp ce cărțile își păstrează ritmul alert de apariții, o speranță firavă se întrevede la orizont.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu