• „Not all who wander are lost” - J.R.R. Tolkien

Cărți interesante mai 2022

Cărți interesante mai 2022

Așa cum vă așteptați, probabil, acesta va fi un articol cu multe și diverse noutăți, așa cum e mereu după un târg de carte, mai ales după unul fizic. Atmosfera de la Bookfest a fost electrizantă, a fost un târg mai mult despre oameni, decât despre cărți, au fost multe întâlniri emoționante, multe revederi, dar, mai ales, a fost acea minunată atmosferă de târg de carte pentru care merită să faci lungul drum până la Romexpo și acolo să stai câteva ore în aglomerație, fără aer condiționat (not joking). 

Pentru cei interesați de clubul nostru de carte, luna aceasta vom discuta despre romanul Abraxas, de Bogdan-Alexandru Stănescu (joi, 30 iunie), iar luna viitoare despre Shuggie Bain, de Douglas Stuart (vineri, 29 iulie). 

 

Ficțiune 

Încep enumerarea cărților de ficțiune cu numeroasele apariții ale colecției „Anansi”: în primul rând, două romane premiate, câștigătorul Booker Prize 2020, Shuggie Bain, de Douglas Stuart, și câștigătorul Prix Goncourt 2021, Cea mai tainică amintire a oamenilor, de Mohamed Mbougar Sarr. Lista continuă cu alte apariții notabile: Sezonul uraganelor, de Fernanda Melchor, Patul Fridei, de Slavenka Drakulić, Noaptea oracolului, de Paul Auster, O stea îndepărtată, de Roberto Bolaño, și, preferatul meu, Tyll, de Daniel Kehlmann. Tot la capitolul cărți premiate, mai notez și apariția la Editura Litera a unui nou roman al laureatului de anul trecut al Premiului Nobel pentru Literatură, Paradis, de Abdulrazak Gurnah

Multe apariții noi și la Humanitas Fiction: Fiica măcelarului, de Yaniv Iczkovits, un roman care „se construiește asemenea unui basm învăluitor, plin de tensiune” și a cărui eroină „întreprinde o călătorie nemaigândită, o adevărată odisee feminină”, Insulele iertarii, de Rose Tremain, „roman al rătăcirii și regăsirii, în care hazardul și voința modelează vieți în Anglia victoriană și luxurianta, dar necruțătoarea natură a insulei Borneo”, Femeia cu fusta violet, de Natsuko Imamura (bestseller al editurii la Bookfest 2022), Leii de pe Fifth Avenue, de Fiona Davis, un roman plasat într-un „spațiu emblematic – The New York Public Library, Biblioteca Publică din New York – și o serie de cărți rare furate conturează cadrul și intriga cărții”, și Un teatru pentru visători, de Polly Samson, „un roman al visurilor utopice și al pierderii inocenței, printre artiști și poeți”. Tot aici, două apariții de excepție, două reeditări clasice, Jurnal, 1910 –1923, cu manuscrise si desene ale autorului, de Franz Kafka, și Ulise, de James Joyce, ambele în traducerea lui Mircea Ivănescu. Și, dacă tot suntem la cărți clasice reeditate, nu se poate să nu menționez și noua traducere a seriei „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust, În partea dinspre Swann (vol. I), trad. Cristian Fulaș, apărută la Cartier (speranța mea e să țin pasul cu traducerea și așa poate-l citesc și eu pe Proust, unul dintre marii clasici pe care i-am ratat până acum).

Viciu ascuns, de Thomas Pynchon, în traducerea lui Dan Croitoru, a fost una dintre aparițiile notabile ale Editurii Polirom, la fel și cel mai recent roman semnat de scriitoarea turcă Elif Shafk, 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie, „un roman nemaipomenit de frumos şi de tulburător despre miracolul vieţii, misterul morţii şi tărâmul straniu ce se întinde între ele”, Povestea Astei, de Jón Kalman Stefánsson, „o saga lirică şi senzuală despre promisiuni neîmplinite şi perpetua căutare a fericirii, în care vocile personajelor răsună întrepătrunse într-o auroră boreală a memoriei”, și două romane japoneze, Memoriile unui urs polar, de Yoko Tawada, și Persoana întâi singular, de Haruki Murakami.

Multe cărți noi și pe raftul de literatură română: la Polirom a apărut noul volum colectiv Kiwi, 2022. Antologia de proză scurtă. Granițe, ed. Marius Chivu, Fericire, de George C. Dumitru, Vremea tatălui, de Petre Barbu, Căderea, de Paul Țanicui, și o nouă biografie romanțată, Labiș. Jurnalul pierdut, de Cosmin Perța. La Humanitas, Cerul ca oțelul, de Cosmin Leucuța, Poziția a unsprezecea și Domnișoarele lui Fontaine, de Cătălin Mihuleac, Instabil, de Ruxandra Burcescu - toate trei în colecția de literatură română „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, și în alte colecții: Toate greșelile care se pot face, de Cătălin Pavel, și Miezul inimii, de Ioana Nicolaie. Iar la Ed. Trei a apărut un volum de proză scurtă care deja a făcut ceva vâlvă, A râs și tata, de Remus Boldea.

Alte apariții: Destinația: America, de Gary Shteyngart, și Ferma animalelor. 1984, de George Orwell, la Corint, Iarna leilor, de Stefania Auci, Sfâșierea cerului, de Ursula K. LeGuin, și Ministerul pentru viitor, de Kim Stanley Robinson, la Nemira, Oameni obișnuiți, de Diana Evans, și Homo Faber, de Max Frisch, la Curtea Veche.

 

Nonficțiune 

Multe cărți noi la Editura Humanitas, de la știință, la istorie, filozofie și memorialistică. Prima care mi-a atras atenția a fost Zorii limbajului, de Sverker Johansson, o carte ce încearcă să determine rolul, evoluția și funcția limbajului uman, apoi un nou volum de călătorie semnat de biologul Sandu N. Stermin, Căzuți din junglă. Alte cărți: De ce? Ce ne stârnește curiozitatea, de Mario Livio, În interior. Momente de întâlnire cu tine însuți, de Cătălina Dumitrescu, Scrisori filozofice către o doamnă. Urmate de Apologia unui nebun, de Piotr Ceaadaev, Sfânta Rusie, de Alain Besançon, Scrisori din Rusia. Rusia în 1839, de Marchizul de Custine, O privire teoretică asupra istoriei, de Lucian Boia (un volum ce adună mai multe scrieri ale istoricului român), Identitate. Nevoia de demnitate și politica resentimentului, de Francis Fukuyama, Mirarea filozofică. O istorie a filozofiei, de Jeanne Hersch, și, două noi apariții-eveniment: Opera integrală. Volumul II, Platon, și Eseuri. Cartea a doua, de Montaigne.

Pentru filologi, două reeditări cu siguranță așteptate: Arta romanului, de Milan Kundera, la Humanitas Fiction, și Istoria lecturii, de Alberto Manguel, la Nemira. Și, tot la Nemira, un volum-eveniment, tot mai cu seamă pentru filologi, Descoperiri, de Eugène Ionesco, o carte de însemnări apărută pentru prima oară în limba română, alături de un volum de publicistică semnat de jurnalistul Marius Constantinescu, Café gourmand (cu ilustrații de Yanna Zosmer), și un minunat volum de memorii (vi l-am menționat și în articolul de luna trecută), Născut în afara legii. Amintiri dintr-o copilărie sud-africană, de Trevor Noah

Un memoir-eveniment a apărut și la Trei, 1000 de ani de bucurii și dureri, de Ai Weiwei, „o poveste despre o creativitate excepțională și convingeri politice înfocate, dar și o aducere-aminte despre nevoia urgentă de a apăra libertatea de exprimare”, Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații, de Christopher Andrew, și o reeditare necesară: Ocultism, vrăjitorie și mode culturale. Eseuri de religie comparată, de Mircea Eliade

Alte apariții de memorialistică: Gust. Autobiografia mea culinară, de Stanley Tucci, și Bourdain. Biografia orală definitivă, de Laurie Woolever, la Publica; 1989. Jurnalul unui profesor, de Ion Mărculescu, la Trei; Memoriile unui mercenar din Grupul Wagner, de Marat Gabidullin, De ce am plecat din România, coord. Iuliana Alexa, Cărluță și primul lui dascăl. Din ucenicia principelui Carol al României, de Stanca Scholt-Cionca, Siria. Țara care ne-a fost casă, de Alia Malek, la Corint; Din copilărie, de Roald Dahl, la Arthur; Beauvoir. O viață, de Kate Kirkpatrick, și Coco Chanel. Viața intimă, de Lisa Chaney, la Litera; Trăiesc a doua oară, de Sharon Stone, la Curtea Veche. 

Cărți frumoase, ca de obicei, la Baroque Books&Arts: Parfum. O istorie grandioasă, de Elisabeth de Feyedeau, Istoria culturală a lumii povestită de culori, de James Fox, și Codul culorilor, de Paul Simpson, și o serie frumoasă de „arte de a dărui”: Arta de a dărui fericire, de Martine Laffon, Arta de a dărui libertate, Arta de a dărui timp și Arta de a dărui liniște, de Veronique Aiache, precum și volumul de versuri ilustrat Balcic, de Ion Pillat

Cărți de știință: 1000 de creieri. O nouă teorie a inteligenței, de Jeff Hawkins, și Vaccinul. Din culisele luptei pentru suprimarea pandemiei de COVID-19, de Joe Miller, Uğur Șahin și Özlem Türeci, la Publica; o nouă colecție de știință la Litera, „Mari idei ale matematicii”Fantezia zborului, de Richard Dawkins, un volum interdisciplinar ilustrat, la Curtea Veche; Odiseea genomului. Mistere medicale și aventura incredibilă a dezlegării lor, de Euan Angus Ashley, la LifeStyle. 

Alte apariții: Note despre suferință, de Chimamanda Ngozi Adichie, la Black Button Books; Molimele care au schimbat istoria. Pandemiile, de la moartea neagră la Covid-19 și după, de John Froude, la Litera; În loc de închisoare. Michel Foucault în dialog cu Jean-Paul Brodeur și Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, de Howard Gardner, la Curtea Veche; iar la Vellant mai multe reeditări în seria de autor Irvin Yalom

 

Cărți pentru copii

Petru copiii mai mari, două apariții de seamă la Publica Youngster, Minunata medicină a lui Kay, de Adam Kay, și Știi unde trăiesc animalele? O expediție prin pădure și pe la câmpie, de Peter Wohlleben, și alte două cărți la Humanitas Junior: Ikigai. Cum să-ți găsești drumul în viață, de Héctor García și Francesc Miralles, și romanul grafic Unde este Anne Frank, de Ari Folman și Lena Guberman

Cărți ilustrate: Tina și primul ei tutu și Tina și primul ei solo, de Marilyn Singer, Dar Motan se joacă, de Cristina Andone (carte de activități), la Nemi; Mamma Mu și căsuța din copac, de Jujja Wieslander, Thomas Wieslander, Elmer și vântul, de David McKee, Când afară-i vijelie, de Debi Gliori, la Panda; și mai multe apariții (ficțiune și nonficțiune) la Litera: Primele mele povești de noapte bună, de Tony Wolf, Cum să le spunem povești copiilor, de Silke Rose West și Joseph Sarosy, Prima mea enciclopedie cu întrebări Larousse. De ce?, Prima mea enciclopedie. Animale, și o serie de istorie pentru copii, „Istoria lumii”.

 

Cărți citite și recomandări 

În mai am început mai multe cărți și am terminat doar patru dintre ele: o carte de nonficțiune și trei romane. Cel mai mult mi-a plăcut cartea de nonficțiune, este vorba despre Invențiile ocazionale, de Elena Ferrante, un volum ce adună editorialele scrise de celebra scriitoare italiană timp de un an pentru cotidianul britanic The Guardian. Este o ediție foarte frumoasă, atât datorită textelor (foarte emoționante și foarte umane), cât și ilustrațiilor ce însoțesc fiecare articol, realizate de Andrea Ucini. Mie mi-a plăcut mult de tot, a fost o carte pe care am citit-o ca să mă liniștesc și să mă împac cu mine și cu lumea într-o perioadă dificilă. Pot să spun că această carte a fost, pentru aproape două luni, chiar prietena mea genială

Dintre romanele citite în mai nu a fost vreunul care să-mi placă în mod deosebit, deși toate trei au fost interesante din mai multe puncte de vedere. Am citit Locul secund, de Rachel Cusk, pentru că-mi plăcuse foarte mult trilogia alcătuită din Schiță, Tranziție și Excelență, însă acest volum nu mi-a plăcut nici pe departe la fel de mult. Am recunoscut scriitura incisivă a autoarei, însă personajele și relațiile dintre ele mi s-au părut neconvingătoare, și chiar și povestea în sine asemenea.

Cam același lucru îl pot spune și despre Înainte de Eden, de Margaret Atwood, un roman mai vechi al autoarei canadiene în care, dacă ești familiarizat cu opera ei, poți recunoaște anumite teme și accente, dar care nu e până la capăt convingător. Mi s-au părut mult mai interesante și mai convingătoare personajele secundare ale acestui roman (e aici o mamă vitregă scoasă direct din basme și înțolită perfect de Atwood), decât protagoniștii. Una peste alta, nu cred că e un roman cu care să începi s-o citești pe Atwood (mai potrivite sunt Mireasa hoțomană, Ochi-de-pisicăFemeia-oracol sau Povestea slujitoarei), dar pe care, dacă-i cunoști opera, îl poți citi pentru o reîntâlnire cu autoarea.

Tot în categoria „la pomul lăudat...” intră și cel de-al treilea roman din mai, și anume Lumii îi spuneau pădure, de Ursula K. LeGuin, care mi s-a părut foarte tezist (pe tema ecologiei, a distrugerii iminente a lumii, a răutății intrinsece a oamenilor pe care aceștia o vor duce cu ei în orice altă lume pe care ar coloniza-o vreodată). Sunt unele romane SF pe care le simți, încă de la început, că sunt scrise fix ca să ilustreze o idee și așa mi s-a părut și cartea asta. Ăsta e chiar unul dintre motivele pentru care, o vreme, am renunțat la a mai citi SF. Luna asta a mai apărut o carte de aceeași autoare, Sfâșierea cerului, pe care am citit-o în ediția veche de la Trei și care țin minte că mi-a plăcut ceva mai mult, dar cred că-i mai acord o șansă Ursulei cu Mâna stângă a întunericului înainte să o abandonez de tot. 

 

Acestea fiind spuse, vă urez o vară minunate, vacanțe frumoase și lecturi excepționale! 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Grupul Editorial Trei la Gaudeamus 2018

Peste 50 de titluri noi și sute de titluri bestseller îi așteaptă în standurile TREI și Pandora M/ PanDA pe toți cei pasionați de cărți bune.

Humanitas și Humanitas Fiction la Gaudeamus 2018

Peste 1000 de titluri, 70 de cărți-eveniment, 28 de lansări, sesiuni de autografe, întâlniri cu scriitori, istorici, editori, traducători, critici literari, actori și jurnaliști celebri au pregătit Humanitas și Humanitas Fiction la Gaudeamus 2018.

Femeia la carte: recuperări

Cărți cu și despre femei, reinterpretări moderne ale basmelor și miturilor vechi, dar și reinterpretări ale poveștilor moderne.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu