• „Sunt un om singur, un singur iad…” - Quasimodo (Cocoșatul de la Notre-Dame)

Cărți interesante mai 2021

Cărți interesante mai 2021

Una dintre cele mai frumoase vești literare din ultima vreme a fost faptul că librăria Cărturești Verona a fost desemnată Librăria anului la Târgul de carte de la Londra. O altă știre de interes a fost cea a anunțării câștigătorului Man International Booker Prize: At Night All Blood Is Black, de David Diop (trad. din franceză de Anna Moschovakis). În rest, pe la noi, pare că a venit vremea bună, iar prin edituri s-a muncit la titlurile de vară și, încet-încet, începem să avem și lansări de carte „reale”, cu autori și cititori la un loc (Editura Trei a făcut primii pași a și organizat deja două astfel de lansări). 

Pentru cei interesați de clubul nostru de carte, următoarele două cărți pe care le vom citi sunt: în iunie, O vară fără bărbați, de Siri Hustvedt (30 iunie) și în iulie, Citind Lolita în Teheran, de Azar Nafisi (30 iulie). Și, mai jos, o selecție a câtorva dintre cele mai interesante titluri ale lunii. 

 

Cărți interesante mai 2021
 

Ficțiune

A fost o lună bună pentru ficțiune, am văzut multe romane extrem de interesate și de așteptate în traducere română, cum ar fi Quichotte, de Salman Rushdie, cel mai recent roman al scriitorului de origine indiană, roman aflat în 2019 și pe lista scurtă a Man Booker Prize și al cărui protagonist este „un Don Quijote tragicomic al lumii contemporane”. Eu nu sunt mare fan Salman Rushdie, nu am reușit mai deloc să semnez pactul ficțional cu el, dar sunt tare pasionată de reinterpretări, așa că presimt că, cu cartea asta, mister Rushdie tocmai a mai primit o șansă. La aceeași editură, Polirom, a apărut și Eu, Tituba, vrajitoarea neagra din Salem, de Maryse Condé, romanul care a primit în 2018 Premiul Noii Academii Suedeze pentru Literatură (poate vă amintiți, 2018 a fost anul în care, din cauza unor scandaluri interne, nu s-a mai acordat Premiul Nobel pentru Literatură, așa că s-a acordat un alt premiu de un juriu înființat doar pentru acel an). 

La Nemira a apărut Cât aur ascund aceste coline, de C Pam Zhang, un alt roman nominalizat la Man Booker Prize și aflat pe celebra listă de lecturi a lui Barack Obama în 2020, un roman de debut extrem de promițător, despre două fetițe ale unor imigranți chinezi care încearcă să supraviețuiască în California din timpul goanei după aur. Și tot aici, o recuperare a unui roman clasic al unei autoare britanice mai puțin cunoscute la noi, Librăria, de Penelope Fitzgerald, o mică bijuterie bibliofilă și, surpriză!, nominalizat (tot) la Man Booker Prize (și ecranizat, pe deasupra). 

Pe lângă noutăți, în mai au apărut o suită de reeditări de luat în seamă (nu întotdeauna la aceeași editură la care au apărut edițiile precendente), cum ar fi Femeia-oracol, de Margaret Atwood, unul dintre romanele mele preferate scrise de autoarea canadiană (este un roman despre o scriitoare care scrie un roman, un mise-en-abîme perfect), După-amiaza unui faun, de Adolfo Bioy CasaresViața din visele lui Suhanov, de Olga Grushin, „un roman politic, un roman despre prietenie și morală, despre artă, dar și un mare roman de dragoste”, și Pasărea vopsită, de Jerzy Kosiński, un roman care se anunță dificil de citit, întrucât abordează „ tema cruzimii de care omul este în stare în numele războiului, ideologiei și urii față de semenii săi”, dar și două cărți emblematice de W.G. Sebald, Austerlitz și Inelele lui Saturn

Remarcabile și cărțile noi scrise de autorii români: recent lansat, noul roman al lui Radu Paraschivescu, Acul de aur și ochii Glorianei, a fost foarte bine primit de cititorii nerăbdători să-l citească, am văzut câteva comentarii extrem de entuziaste. Tot cu entuziasm a fost primit și cel mai recent roman al Simonei Antonescu, În umbra ei, o poveste diferită de cele cu care ne-a obișnuit scriitoarea, vă las să descoperiți singuri surpriza, dar și anunțul că în colecția „n'autor” va apărea un nou roman semnat de Raluca Nagy, momentan la precomandă, Teo de la 16 la 18. Drept să spun, nu știu cum a fost primit, însă eu am fost extrem de fericită când am citit descrierea noului roman semnat de Andrei Crăciun, Prietenul visătorilor și al învinșilor, „povestea unui tânăr care pleacă acum, în mileniul al III-lea, pe urmele unui scriitor născut la Brăila în 1884”. Scriitorul în cauză este Panait Istrati, unul dintre scriitorii români care, din păcate, nu are parte de atenția pe care o merită. O poveste despre Panait Istrati și un roman scris de Andrei Crăciun pentru mine egal love, așa că abia aștept să-l citesc. Și, tot la această categorie, în colecția de literatură română a Editurii Litera, a mai apărut un roman semnat de Doina Ruști, coordonatoarea colecției „Biblioteca de Proză Contemporană”, Omulețul roșu

Alte apariții: Tărâmul celor fără umbră, de Hasan Ali Toptaș, la Curtea Veche, în colecția „Byblos”, Petrovii în vremea gripei, de Alexei Salnikov, și Măști, de Padura Leonardo, la Paralela 45, în colecția „Ficțiune fără frontiere” (ambele mi se par colecții diferite de altele de pe la noi, insolite și foarte particulare, nu tocmai pe gustul meu, dar mă bucur să văd și alte direcții editoriale decât cele obișnuite). La Anansi a apărut Labirint, de Burhan Sönmez, un roman-delir pe tema memoriei și a identității,  iar la Humanitas Fiction cărți noi ai unor autori cu tradiție în colecție, Ascensiunea, de Nikos Kazantzakis, Vremuri grele, de Mario Vargas Llosa, și Aceeași mare, de Amos Oz, dar și cărți și autori noi în portofoliu: Kim Jiyeong, născută în 1982, de Cho Nam-Joo, și Albatrosul, de Simona Lo Iacono.

E (aproape) vară, în curând e vremea concediilor, așa că niște romane page-turner nu fac rău la casa omului și avem și d-astea: în primul rând, Proiectul Hail Mary, cel mai recent roman semnat de Andy Weir, autorul Marțianului, lansat în traducere română concomitent cu lansarea internațională, două romane polițiste la Crime Scene Press, Rășină, de Ane Riel („O poveste emoționantă și plină de suspans despre ce se poate întâmpla când iubești prea mult pe cineva, când dorința de a-l ocroti devine exact lucrul care-i face răul cel mai mare”) și Cele trei femei ale domnului consul, de Jean-Christophe Rufin, și trei titluri în colecția „Fiction Connection” a Editurii Trei: Cincizeci de cuvinte pentru ploaie, de Asha Lemmie, Lista de invitați, de Lucy Foley, și un nou roman semnat de regele nordic noir-ului, de data asta un stand alone, pe care abia aștept să-l citesc (pe plajă, de preferință) Regatul, de Jo Nesbø.


Nonficțiune

Încep capitolul de nonficțiune cu două apariții ce trebuie neapărat salutate și puse pe raft, anume două istorii ale literaturii române contemporane, apărute, întâmplător probabil, în aceeași lună: Istoria literaturii române contemporane (1990-2020), de Mihai Iovănel, și Cenaclul de Luni. Viața și opera, de Cosmin Ciotloș, o monografie a generației optzeciste. Sunt două cărți necesare și care deja au făcut vâlvă în mica noastră lume literară, Istoria lui Iovănel mai cu seamă, lucru de așteptat întrucât mai mulți scriitori s-au regăsit (sau nu) în deja celebrul Index al cărții. Volumele de critică literară sunt la fel de necesare unei literaturi sănătoase, precum sunt și cele de literatură propriu-zisă și apariția lor mi se pare un semn bun. Mi-ar plăcea să avem mai multe astfel de cărți, și critică, dar și eseistică literară și culturală. 

Și, dacă tot am zis de eseistică, continui cu volumele apărute la Humanitas luna trecută, întrucât avem acolo câteva mici bijuterii absolut splendide. Mă refer, în principal, la volumul Animalele care ne fac oameni. Blană, cozi și pene în arheologie, de Cătălin Pavel, un autor pe care l-am descoperit cu ocazia unui alt volum de eseuri, Arheologia iubirii, și mă bucur să văd că revine cu o carte nouă, și la o mult-mult-așteptată reeditare a unei cărți de critică literară (iată!, a treia în aceeași lună), și anume Alfabetul doamnelor, de Ioana Pârvulescu. Am citit cartea acum mulți, mulți ani, la îndemnul profesoarei de română din liceu și mi-aduc aminte un entuziasm extraordinar în urma lecturii și dorința de a mai citi alte cărți asemenea (a urmat Facultatea de Litere, așa că dorința a devenit realitate). Tot la Humanitas, a apărut o ediție de referință a Criticonului, de Baltasar Gracián, o traducere integrală realizată și îmbogățită cu aparat critic de Sorin Mărculescu, un nou jurnal al scriitorului Radu Vancu, Răul. Jurnal, 2016-2020, (mărturisesc că am sentimente amestecate de această modă a publicării jurnalelor) și un volum de astronomie ce sună ușor SF încă din titlu: Găuri negre, găuri de vierme și călătoria în timp, de Jim Al-Khalili.

Și la Art au apărut două reeditări importante: Istoria artei, de E.H. Gombrich, probabil una dintre cele mai accesibile istorii ale artei, și Maimuța goală, de Desmond Morris, tot un titlu clasic, de data asta despre evoluționism. La Anansi a apărut un nou volum de memorii din închisoare, Niciun prieten, doar munții. Mesaje din închisoarea Manus, de Behrouz Boochani, și tot memorialistică, un volum pe care nu-l știam și m-am bucurat să-l descopăr, Portretul din oglindă. De Profundis. Oscar Wilde și eu însumi, de Oscar Wilde și Lord Alfred Douglas. Volumul a apărut la Ed. Herald în colecția „Autobiografia” și pune în paralel, sau în oglindă, textele celor doi foști mari iubiți ai secolului XIX. Am citit acum ceva timp De Profundis într-o altă ediție, cred că e interesant de văzut și cealaltă perspectivă. Și, apropo de Wilde, i-am descoperit un portret interesant în volumul Written Lives al lui Javier Marías care sper să se traducă și la noi. 

Alte apariții: Știință -  Elefantul din creier. Motivațiile noastre ascunse din viața de zi cu zi, de Kevin Simler, Robin Hanson (Trei) și Creierul psihologic. Sănătatea mintala e ca un Festival, de Dean Burnett (Baroque Books&Arts); Regândește. Forța cunoașterii lucrurilor pe care nu le cunoști, de Adam Grant, și Cum am învățat să înțeleg lumea, de Fanny Härgestam, Hans Rosling (Publica); Cartea mică a marilor expediții. Aventuri în Necunoscut care au schimbat lumea, de Jheni Osman (Niculescu). Istorie&Biografii - Reginele scriitoare ale României (Corint); Curiozități grecești, de J.C. McKeown (All); La porțile Leningradului. Amintiri de pe Frontul de Est, de William Lubbeck și David Hurt (Corint); Nadia și Securitatea, de Stejărel Olaru (Epica);  Actual - Coreea de Nord. Un stat-gherilă în transformare, de Philippe Pons, și Noi versus ei. Eșecul globalismului, de Ian Bremmer (Corint); Povești despre două planete. Schimbări climatice și inegalitate într-o lume divizată, coord. John Freeman (Black Button Books); 


Cărți pentru copii

Am descoperit mai multe cărți superb ilustrate, la Editura Signatura: Un milion de fluturi, de Edward van der Vendel, cu il. de Carll Cneut, Giordano și farul, de Janna Carioli, cu il. de Marina Marcolin, O, monstrule, nu mă mânca, de Carl Norac, cu il. de Carll Cneut, și Am o mică problemă, a spus ursul, text și il. Silke Leffler, și la Editura Frontiera: Sărbătoarea fructelor, de Gerda Muller, Povestea cu lupul, de William McCleery, și Haiku siberian, de Jurga Vile, cu il. de Lina Itagaki (un roman grafic multipremiat). 

Alte două cărți ilustrate, de data asta de autori și ilustratori români, au apărut la Univers, Peripețiile lui Covrigel, de Victoria Pătrașcu, cu il. de Agnes Keszeg, și Comoara pinguinilor, de Lavinia Braniște, cu il. de Anca Smărăndache, și, tot aici, volumul doi al unei cărți simpatice și utile pentru fete, în special, Caietul - Roman ilustrat pentru copiii care cresc mari, de Ioana Chicet-Macoveiciuc, il. de Miruna Pancu.

Pentru cititorii un pic mai mari, a apărut un nou roman pentru copii semnat de Matt Haig, Evie și animalele (cu il. de Emily Gravett), Regele Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde, de Roger Lancelyn Green, și Războiul lumilor, de Eric Brown, H.G. Wells, și, pentru adolescenți un roman care m-a atras încă de la titlu (nostalgii de vechi cititor de Michel Zevaco), Curtea Miracolelor, de Kester Grant

Iar la capitolul nonficțiune, au apărut la Ed. Litera mai multe enciclopedii interesante și utile ca auxiliare pentru școală și nu numai: Cronologie universală. De la mamuții lânoși la războaiele mondiale, Ce și când s-a întâmplat în lume. Istoria cum nu ai mai văzut-o până acum, Enciclopedia cunoașterii. Animale. Regnul animalelor așa cum nu l-ai mai văzut, Supersimplu: Biologie. Ghid practic de studiu pentru școală și acasă și Supersimplu: Chimie. Ghid practic de studiu pentru școală și acasă, iar la Editura Casa volumul Experimentăm și descoperim. Mai mult de 30 de experimente cu aer și apă, de Angela Weinhold


Cărți citite și recomandări

Luna mai mi-a fost ocupată aproape în întregime de un unic și obsedant roman, anume Wolf Hall, de Hilary Mantel. E o carte pe care am tot amânat-o ani de zile și, în cele din urmă, cu ocazia clubului de carte, am zis că ar fi cazul să profit de ocazie și să n-o mai amân. A fost o provocare, trebuie să recunosc. Nu sunt mare cunoscătoare a istoriei Angliei, însă am constatat că ăsta nu e un impediment: cartea se poate citi și ca un foarte bun roman de atmosferă medieval, fără a cunoaște biografiile protagoniștilor. Povestea e foarte bine construită, scriitura impecabilă, personajele complexe și nuanțate, însă are un ritm atâââât de încet că uneori devine exasperant. Pe de o parte, mi-a plăcut că am avut o carte care m-a scos din ritmul alert al lumii contemporane, chiar simți că e un ritm de căruță acolo, timpul trece altfel și ai foarte clar senzația asta, dar, pe de altă parte, am constatat că mi-am pierdut de multe ori răbdarea. Însă, cum ziceam, are multe calități care te fac să răzbești în cele din urmă și, la final, chiar să continui lectura. Volumul doi a apărut acum ceva timp și la noi cu titlul O regină pe eșafod (la Humanitas Fiction), iar cel de-al treilea, The Mirror and the Light, este programat să apară anul ăsta la Litera (unde va fi recuperat și al doilea, ca să fie seria completă), așa că material de citit ar mai fi. 

Ca să compensez pentru complexitatea și lentoarea din Wolf Hall, am mai strecurat câteva lecturi (foarte) lejere, așa că am citit un roman ușurel despre cât de greu e să devii scriitor în America de azi (mi-a amintit un pic de Oameni mari, de Maria Orban). Romanul se cheamă Scriitori și îndrăgostiți, de Lily King, a fost lansat în engleză anul trecut (și rapid tradus, întrucât a avut mare succes comercial) și e o lectură numai bună de luat la plajă vara asta. Și, pe lângă romanța asta, am mai bifat două foarte frumoase cărți ilustrate pentru copii, o povestioară extrem de emoționantă și splendid ilustrată de minunata Rebecca Dautremer, Fabuloasele ore ale lui Jacominus Gainsborough, și o apariție mai veche, Rime revoltătoare, de Roald Dahl, în traducerea română a lui Florin Bican, care adună laolaltă mai multe reinterpretări moderne și șugubețe ale basmelor „pentru copii” tradiționale - le știți care, Sufița, Cenușăreasa, Albă ca Zăpada etc. Superbissim. 

În rest, am început și cumpărat o droaie de alte cărți, dar, despre asta, în episoadele viitoare. Să aveți spor la citit și o vară minunată!

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Editura ALL la Salonul de Carte BOOKFEST 2018

În perioada 30 mai – 03 iunie 2018, Grupul Editorial ALL va fi prezent la cea de-a XIII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest cu reduceri de până la 80%, noutăți editoriale pentru toate vârstele, lansări și cadouri dulci pentru cititori.

Toamna literară 2017

Noutățile literare pregătite de editurile românești în toamna literară 2017.

Lecturile anului 2018 de la Litera și Litera Mică

Anul literar 2018 începe la Editura Litera cu volumul cinci din celebra serie „Lupta mea” de Karl Ove Knausgård: „Mai sunt și zile cu ploaie”, iar Litera Mică își surprinde cititorii cu o ofertă foarte bogată de cărți cu subiecte din universul copilăriei și al adolescenței.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu