Cărțile noi s-au ținut lanț și în iunie, deși, după Bookfest, s-au mai domolit puțin motoarele lumii editoriale (dacă sunteți curioși, jurnalistul Petre Barbu a făcut în Forbes România un dosar al lumii editoriale românești; din păcate, nu sunt puse toate interviurile într-o categorie clar definită, aștept să apară ediția print).
Pentru cei interesați de clubul nostru de carte, în luna iulie vom discuta despre Shuggie Bain, de Douglas Stuart, iar în august despre Rădăcina de bucsau, de Ovidiu Nimigean.
Ficțiune
Romanul câștigător al Booker Prize 2021, Promisunea, de Damon Galgut, a apărut în traducere românească la Editura Litera și, la aceeași editură, un nou volum de povestiri semnat de câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură Alice Munro, Tânăra cerșetoare, un nou roman contemporan de Mieko Kawakami, Heaven, și o reeditare de remarcat, Istoria secretă, de Donna Tartt, în colecția „Clasici contemporani Litera”.
O altă reeditare de remarcat, Confesiunile unui opioman englez, de Thomas de Quincey, la Polirom, alături de o traducere mult-așteptată, 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie, de Elif Shafak, apoi Păr auriu ca porumbul, ochi cenușii, de Sjón, La soarele neîmblânzit, de Michel Bussi, și volumul Teatru: Caligula. Neînțelegerea. Starea de asediu. Cei drepți. Revoltă în Asturias, de Albert Camus.
Literatură română: volumul de povestiri Fără poză de profil, de Anca Vieru (Polirom), un volum de colecție pentru fanii rockului românesc, Cantafabule. Texte pentru Phoenix, de Șerban Foarță și Andrei Ujică (Trei), un debut în proză scurtă, Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea, de Cătălin Ceaușoglu (Nemira), trei apariții noi în colecția „Bibliotecă de proză contemporană” (Litera): antologia Dragostea când te doare, Femei de iasomie, de Ionel Bușe („Roman intelectualist, despre pandemie și reguli, despre amintiri, nostalgii și, desigur, femei, satiric și analitic în același timp, aduce o viziune completă asupra istoriei recente și o poveste de dragoste.”), Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte, de Alexandru Lamba („Un thriller psihologic despre șapte păcate, între care invidia, lenea, superbia ori desfrânarea, plus un personaj care caută purgatoriul. O poveste de azi, alertă, frustă și simbolică în același timp.”), alături de trei noi romane în seria de autor Rodica Ojog-Brașoveanu (Nemira): Violeta din safe, Al cincilea as și Nopți albe pentru Minerva.
Deși e, cel mai probabil, impropriu ca poezia să intre la categoria Ficțiune, o să enumăr aici și câteva cărți de poezie recent apărute: în colecția „Cartier de colecție” a apărut o antologie a poeziei lui Nichita Stănescu, Cuvintelor, necuvintelor, coord. de Matei Vișniec, iar în colecția „Vorpal” două volume noi: Ofsaid, de Moni Stănilă, și Flașneta Babel, de Teodor Dună.
Alte apariții: două romane noi apărute la Curtea Veche: Lume frumoasă, unde ești, de Sally Rooney, și Pedro Páramo, de Juan Rulfo, un volum de povestiri semnat de Margaret Atwood, Dansatoarele (Corint), un volum nou în seria „Roberto Bolaño”, la Anansi, Târfe asasine, și o nouă antologie coordonată de John Freeman, Freeman’s. Cele mai bune texte noi pentru schimbare (Black Button Books).
Nonficțiune
La fel ca luna trecută, multe cărți de nonficțiune noi la ed. Humanitas: Terapia dorinței. Teorie și practică în etica elenistică, de Martha C. Nussbaum (un studiu despre legătura filozofiei cu lumea și cum ne poate fi de ajutor în viață), Homoistorii. Ieșirea din invizibilitate, de Florin Buhuceanu (un volum ce adună „martori, actori, naratori ai unor istorii queer care nu sunt considerate încă a fi parte din istoria României”), Tărâmul morții. Europa între Hitler și Stalin, de Timothy Snyder (o reeditare a unei cercetări extrem de valoroase), Cele 999 de la Auschwitz. Povestea primelor femei trimise în lagărul morții, de Heather Dune Macadam, volumul colectiv Suntem sănătoși la minte? Despre sănătatea psihică în România, volumul de eseuri Gânditorii ruși, de Isaiah Berlin, Crucea și puterea. Creștinii, de la martiri la persecutori, de Giovanni Filoramo (o carte care „ne invită să călătorim în timp, în chiar miezul acelor furtuni politice și dogmatice din primele veacuri ale creștinismului”), Vălul negru. Arabia Saudită, Iran și rivalitatea de patruzeci de ani care a destrămat cultura, religia și memoria colectivă în Orientul Mijlociu, de Kim Ghattas, O istorie genetică (incompletă) a românilor, de Mihai G. Netea, Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia, de Sabina Fati.
Multe cărți noi și în cadrul Grupului Editorial Trei: în primul rând, o istorie de referință a filozofiei Istoria filosofiei, de A.C. Grayling („Prima istorie a filosofiei într-un singur volum care acoperă atât tradițiile occidentale, cât și cele orientale — o lucrare de referință prestigioasă și accesibilă, de la unul dintre cei mai străluciți gânditori de azi.”), Despre timp. O istorie a civilizației în douăsprezece ceasuri, de David Rooney (o carte despre „istoria măsurării timpului și a civilizației”), E de rău, gândim prea mult! Cum să ne îmblânzim mintea, de Serge Marquis (un volum care „ne invită să observăm cum funcționează egoul nostru”), Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații, de Christopher Andrew, Odiseea genomului. Mistere medicale și aventura incredibilă a dezlegării lor, de dr. Euan Angus Ashley (o carte care „prezintă într-un mod clar și accesibil implicațiile medicale ale secvențierii genomice”), Vânători, culegători, părinți. Ce ne pot învăța culturile străvechi despre arta uitată de a crește copii fericiți și cooperanți, de Michaeleen Doucleff, și Inteligența hormonală. Ghid complet pentru calmarea furtunii hormonale și restabilirea naturală a sănătății, de dr. Aviva Romm.
La Editura Litera sunt de remarcat multe enciclopedii de popularizare a științei: Arta. Idei fundamentale, ed. DK, Totul despre creier, ed. DK, Războiul. O istorie ilustrată completă, ed. DK, Bătălii hartă cu hartă, ed. DK, dar și câteva biografii: Doamna Cancelar. Remarcabila odisee a Angelei Merkel, de Kati Marton, Eu sunt Maia, de Maia Morgenstern, Mahomed, profetul care a schimbat lumea. Un portret intim, de Mohamad Jebara, Cele mai strălucite minți și idei ale tuturor timpurilor, de Will Durant, Splendoare și infamie. O poveste despre Churchill, familie și rezistență în timpul bombardamentelor asupra Londrei, de Erik Larson.
La Polirom a apărut un volum de neuroștiințe ce pare promițător: Izvorul ascuns. De ce și cum se naște conștiința, de Mark Solms (mie, cel puțin, mi-ar plăcea să aflu și de ce și cum), și două volume memorialistice despre Holocaust: Ceasornicarii. O poveste despre speranță și supraviețuire în vremea Holocaustului, de Harry Lenga, Scott Lenga, și Cu trenul expres spre moarte. Din mărturiile unui supraviețuitor al Pogromului de la Iași, de Leonard Zăicescu.
Spiritualul în artă, de Wassily Kandinsky, a apărut la Ed. Art, și, tot acolo, Nu vedeți nimic, de Daniel Arasse (reeditare) și Șahul pentru începători, de Michel Basman.
Alte apariții: Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, de Doina Jela, un volum ce prezintă „tragedia vieții Ecaterinei Bălăcioiu‑Lovinescu și sfâșietoarea poveste de dragoste dintre ea și fiica ei, Monica Lovinescu – «această dragoste care ne leagă», după cum repetă cele două ca într‑un canon –, romanul vieții lor în comunism și fresca unei epoci pline de violență și abuzuri” (ed. Corint), Scrisoare pentru un copil niciodată născut, de Oriana Fallaci, „monologul emoționant al unei femei care așteaptă un copil și care privește maternitatea ca pe o alegere personală și responsabilă și nu ca pe o datorie” (ed. Lebăda Neagră), și două cărți cutremurătoare apărute la ed. Seneca, Jurnal de război, de Olga Grebennik, „povestea Olgăi din Ucraina, mamă, soție, fiică, artist, scriitor”, pe care „a așezat-o pe hârtie în subsolul unui bloc din Harkov, în sunetul exploziilor și al sirenelor, în mijlocul unui conflict armat necruțător cu oamenii”, și Noapte bună, domnule Lenin, de Tiziano Terzani, o carte care documentează „căderea comunismului - «la cald» - dezvăluind o lume în profundă transformare, plină de contradicții, ce pune sub semnul întrebării valorile pe care a fost clădită. O lume în care statuile regimului totalitar se prăbușesc, o lume năucă și deziluzionată, însă gata să-și creeze noi utopii”.
Cărți pentru copii
Pentru copiii mici, cărți ilustrate au apărut la Ed. Cartea Copiilor: volumul Fabule, de Arnold Lobel (mi se par superbe atât ilustrațiile cât și paginarea) și Cum face micul crocodil?, de Eva Montanari, și Chiri și Chiriri, de Kaia Doi; un volum interesant și nostalgic la ed. Vremea, O odisee a săniilor din strada Speranței, de Ana Trestieni; și, la Pandora M, Fletcher și spectacolul verii, de Julia Rawlinson și Tiphanie Beeke, Ciudățenie, de Zadie Smith și Nick Laird, Voi avea grijă de tine, de Maria Loretta Giraldo și Nicoletta Bertelle, Cele șapte minuni ale domnului Zăpăcilă, de Mauri Kunnas.
Și, cum a venit vacanța mare, s-au înmulțit și romanele pentru copii și adolescenți, iată câteva care mi-au atras mie atenția: seria de cărți de istorie la Polirom Junior, „Aventuri în timp”, de Dominic Sandbrook, unde sunt deja trei titluri, Alexandru cel mare, Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial; la Storia Books, Fiica regelui pirat, Vol 1, de Tricia Levenseller, Sub ușa care șoptește, de TJ Klune, Surorile Hollow, de Krystal Sutherland; la Arthur: Povestiri de citit pe sub bancă, de Alex Moldovan, Aventurile lui Vania cel voinic, de Otfried Preussler, Calm ecuatorial, de Nicholas Gannon, Povestea Inchizitorului sau Cei trei copii fermecați și cățeaua lor sfântă, de Adam Gidwitz, Națiunea, de Terry Pratchett; Șase cocori stacojii, de Elizabeth Lim (la Corint Teens) și Gallant. Conacul bântuit, de V.E. Schwab (Bookzone).
Cărți citite și recomandări
Iunie a fost luna în care am citit două dintre cele mai frumoase romane (nu doar de anul ăsta, ci de până acum), și anume Tyll, de Daniel Kehlmann, și Abraxas, de Bogdan-Alexandru Stănescu. Tyll este povestea jongleurului medieval Tyll Ullenspiegel (cunoscut și la noi în traducere, fie simplu ca Til, fie ca Til Buhoglindă), o poveste care se construiește în jurul unui personaj legendar și care ni-l prezintă fix ca pe un personaj de legendă: când de aproape, când de departe, jonglând cu perspectivele narative și temporale. Mi-a plăcut deopotrivă atmosfera medievală a cărții, cât și acest joc narativ al perspectivelor, care mi s-a părut o găselniță foarte potrivită pentru povestea în sine.
Cât despre Abraxas este, după mine, unul dintre cele mai bune romane românești contemporane, atât ca poveste și construcție narativă, cât, mai ales, ca scriitură. Este un roman autoficțional, poate chiar un bildungsroman, cu personaje foarte bine construite (Prințesa Ralu va rămâne în analele istoriei literaturii), cu o contextualizare excelentă a orașului București (Bucureștiul „noilor Arnăuțeni”, continuare a celui al lui Mateiu Caragiale), și cu, marcă veritabilă a adevăratei literaturi, o scriitură perfect închegată și cu un lexic de o bogăție atât de mare, încât pare de-a dreptul o risipă. Povestea lui Michi Lucescu, povestea voluptății și seducției ratării, povestea Bucureștiului ultimilor decenii, o poveste ale cărei fire încep în volumul de proză scurtă al autorului, Copilăria lui Kaspar Hauser (și care, probabil, se va continua, după cum a afirmat chiar autorul într-un interviu, cu un alt volum de proză scurtă), Abraxas este cartea unei generații, în mod clar (după o fericită formulare a lui Marius Chivu în același interviu menționat mai devreme). Și, dacă mai aveți chef de interviuri cu BAS, mai găsiți două materiale recente: un interviu luat de Bogdan Coșa pentru DoR, Bogdan-Alexandru Stănescu: „Un scriitor nu poate face altceva decât să scrie”, și, în Scena9, Lasă-l pe BAS să te năucească, de Ionuț Sociu. Am avut cartea la Clubul cititorilor de cursă lungă în iunie și a fost unul dintre cele mai bune cluburi pe care le-am avut până acum.
În vacanță am citit un volum de debut, proză scurtă, A râs și tata, de Remus Boldea, care mi s-a părut o carte ușurică și lejeră, bună de citit într-o pauză de cafea, pentru o evadare (de la muncă, de la treburi etc.). E o carte simpatică, destul de bună pentru un debut, dar mie mi s-a părut că e cam neterminată (faptul că toate prozele se terminau abrupt a avut de-a face cu sentimentul ăsta, cel mai probabil). Cartea a fost destul de entuziast primită până acum, autorul e promițător, pare că știe să scrie, mai are nevoie să găsească și niște subiecte pe măsură (și, mai ales, niște finaluri). Și, ca de obicei, în fiecare vacanță de vară, am recitit și niscai romane cu comisarul Montalbano, de Andrea Calogero Camilleri. Vacanța asta am recitit Forma apei și Excursie la Tindari, dar cred că le recitesc pe toate câte s-au tradus până se termină vara. Din păcate, nu mai sunt de găsit în librării, dar umblă un zvon că s-ar putea să se reediteze edițiile românești (țin pumnii!)
Tot în vacanță am mai început o carte subțirică (dimensiunea slim a fost criteriul pentru vacanța asta), dar pe care am terminat-o acasă, la întoarcere. Este vorba despre Lecțiile istoriei, de Will&Ariel Durant, un volum destul de surprinzător prin perspectiva panoramică asupra istoriei lumii: îi simți pe autori stând undeva la mare înălțime și uitându-se la noi, biete furnici. Uneori mi s-au părut ușor cinici, dar cred că era, de fapt, o detașare pe care le-a dat-o o viață de lecturi și de meditare asupra sensului lumii. Nu e o carte care să-ți lămurească mari enigme ale lumii, ci mai degrabă care să-ți deschidă apetitul pentru a cunoaște mai multă istorie, mai multă filozofie, mai multă cultură. Trebuie citită „cu un gram de sare”, dar cred că merită încercat. Eu sigur voi mai citi și alte cărți semnate de ei.
În încheiere, vreau să mai recomand o carte recent apărută, un volum de povestiri adevărate, adunate laolaltă de talentul de povestitor al autoarei: este vorba despre Carusel, de Maria Zidaru. Este o carte cu povești de viață emoționante și inspiratoare, deopotrivă sfâșietoare și optimistă. Mie mi-a plăcut mult și v-o recomand cu drag. E ceva de învățat din cartea asta.
Acestea fiind spuse, vă urez zile frumoase și lecturi plăcute!
Scrie un comentariu