• „He cometido el peor pecado que uno puede cometer… no he sido feliz” - Jorge Luis Borges

Cărti interesante iunie 2021

Cărti interesante iunie 2021

Suntem în plină vară și pare că putem, în sfârșit, să ne scoatem cărțile la plajă sau la iarbă verde. În ritmul cu care deja ne-am obișnuit, editurile par a nu-și mai lua vacanță în lunile de vară, așa că noutățile continuă să curgă. Pentru cei interesați să citească și să discute cărțile în comunitatea cititorilor de cursă lungă, vă anunț că în iulie (vineri, pe 30) discutăm despre Citind Lolita în Teheran, de Azar Nafisi, iar în august (marți, 31), facem o mică plimbare în spațiu cu Proiectul Hail Mary, de Andy Weir. Mai jos, ca de obicei, o listă subiectivă și deloc exhaustivă cu noutățile editoriale ale lunii iunie. 

 

Cărți interesante iunie 2021

 

Ficțiune

La Polirom a apărut una dintre cele mai așteptate traduceri ale anului, Klara și Soarele, de Kazuo Ishiguro, primul roman scris de autorul britanic de origine japoneză după ce a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2017. La fel ca Să nu mă părăsești și această carte este o distopie, una care aduce în discuție inteligența artificială și felul în care vom interacționa cu această nouă formă de existență. Tot la Polirom, a mai apărut și Ca o piatră în râu, un roman autobiografic al unui scriitor italian cu un nume ușor înfricoșător în contextul actual, Mario Corona (!), „o meditaţie asupra destinului, cu o poveste care alunecă imperceptibil în fantastic, ţinând treze atenţia şi curiozitatea cititorului până la ultima pagină”. 

Multă literatură română a apărut la aceeași editură în iunie, în primul rând o antologie de proză scurtă, interesantă mai ales ca un fel de radiografie a literaturii românești contemporane, KIWI 2021: Sosiri / Plecări, ed. Marius Chivu, apoi romane noi semnate de autori deja consacrați, Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, de Florin Lăzărescu, un nor în formă de cămilă, de Alina Nelega, Multă forță și un dram de gingășie, de Andrei Dósa, și un experiment literar, aflat la interesecția mai multor genuri, Malvinita. Așa se scrie dragostea. Epistolar erotic. parCurs de comunicare creativă, de Eugen Istodor

Rămânem la literatură română și mai semnalez două volume noi apărute în colecția „n'autor” a Editurii Nemira, August, de Elena Vlădăreanu, „10 proze de vacanță despre bucurii și deznădejdi”, și Exodul mieilor, de Irina Georgescu Groza, „povești ale românilor prinși în Istoria mare”, și un nou volum în colecția „Biblioteca de proză contemporană” a Editurii Litera, Salamandre, de Liviu G. Stan

Tot la Litera a apărut o nouă ediție a romanului Transatlantic, de Colum McCann (autor care a devenit mai cunoscut la noi după ce anul trecut a apărut Apeirogon), un roman polifonic, construit pe mai multe planuri temporale și combinând mai multe tematici, gen în care McCann pare a fi specialist, și Colibri, de Sandro Veronesi, roman  „despre nevoia de a privi cu speranță spre viitor și de a trăi cu înflăcărare până la final” și care a primit anul trecut Premiul Strega, cel mai important premiu literar italian, un romance care pare perfect de citit la plajă, Două cărți și o vacanță, de Emily Henry, dar și recuperări clasice în colecția „Carte pentru toți”, precum: Palatul dorinței, Strada Zahărului și O plimbare prin palat, de Naghib Mahfuz, Strada Sardinelor, de John Steinbeck, sau Orașul cu salcâmi, de Mihail Sebastian.

La Humanitas Fiction a apărut un nou roman semnat de Evgheni Vodolazkin, Istoria insulei, unul care promite să-și ducă cititorii într-un univers asemănător celui din celebrul Laur, romanul de debut al lui Anthony Doerr, Despre Grace (Doerr a devenit și el celebru pentru un alt roman, Toată lumina pe care nu o putem vedea), un roman de debut (figurând printre Independent’s „Best Debuts 2020“) Pisica și orașul, de Nick Bradley, Portofoliul fugii, de Julie Orringer, o îmbinare între „între istoria adevărată și o insolită poveste de iubire, punând grave întrebări legate de egoism și umanitate”, dar și două reeditări clasice: Delta lui Venus. Povestiri erotice, de Anaïs Nin, și Portretul lui Dorian Gray, de Oscar Wilde

La Black Button Books a apărut America nu e acasă, de Elaine Castillo, „un debut vast și plin de umanitate despre trei generații de femei filipineze din aceeași familie care se luptă să mențină într-un echilibru fragil promisiunea visului american și strânsoarea incontestabilă a istoriei”, și la Corint Adio, Gulag!, de Levan Berdzenişvili, o carte care se prezintă într-un mod cel puțin paradoxal drept „Singura carte despre Gulagul sovietic pe care o citești râzând!”.

Închei cu trei cărți pentru pasionații literaturii de suspans: la Nemira a apărut Mexican Gothic, de Silvia Moreno-Garcia, un roman care a fost printre preferatele cititorilor pe Goodreads și care anul ăsta a primit Premiul Locus pentru cel mai bun roman horror, iar la Crime Scene Press, un roman horror, Pustiul de asfalt, de S.A. Cosby, și un thriller, Femicid, de Pascal Engman

 

Nonficțiune

Două dintre aparițiile de excepție ale lunii la categoria nonficțiune sunt, cu siguranță, Epicur și epicureismul antic, ediție îngrijită de Andrei Cornea, o carte fundamentală pentru studiile clasice (ed. Humanitas) și Jurnalul lui Kafka, apărut în colecția „Anansi. Ego”, într-o ediție de colecție, cartonată, volum considerat capodopera literară a lui Kafka (The New Yorker), o mărturie tulburătoare a unui scriitor pentru care literatura îi era însăși ființă.

Tot la Editura Trei a mai apărut un nou volum semnat de Peter Frankopan (cunoscut pentru lucrarea de referință Drumurile mătăsii. O nouă istorie a lumii), de data aceasta unul care analizează nu trecutul, ci prezentul și viitorul lumii în care trăim: Noile drumuri ale mătăsii. Prezentul și viitorul lumii, dar și Adevărul. ​Scurtă istorie a tâmpeniilor omenești absolute, de Tom Phillips, Mamă, tu unde erai atunci? Efectele neglijării emoționale, de Jasmin Lee Cori, și Respirația. O nouă știință a unei arte pierdute, de James Nestor

O altă apariție de seamă este autobiografia unui alt personaj al lumii artistice, unul deopotrivă admirat, dar și contestat (mai cu seamă datorită scandalurilor din viața personală), și anume Apropo de nimic. Autobiografie, de Woody Allen, carte apărută la Editura Litera. Tot la aceeași editură mai sunt de găsit și alte apariții interesante din mai multe domenii: Matematica vieții și a morții. 7 principii matematice care ne conturează viața, de Kit Yates, De vorbă cu criminalii în serie. Cei mai diabolici oameni din lume își spun povestea, de Christopher Berry-Dee, Despre timp și apă, de Andri Snær Magnason, și o carte care sună ușor SF, dar nu e fiction, e science, Extraterestru. Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ, de Avi Loeb.

La Editura Publica a apărut un nou volum semnat de Malcolm Gladwell, Mafia bombardierelor. Un vis, o ispită și cea mai lungă noapte a celui de-al Doilea Război Mondial (nu sunt mare fan al autorului, însă volumul ăsta pare a avea ceva interesant și deosebit față de celelalte, sper să nu mă înșel), Mentalitatea de cercetaș. De ce unii văd lucrurile limpede, iar alții, nu, de Julia Galef, și Post Corona. De la criză la oportunitate, de Scott Galloway.

Pe raftul de istorie am găsit la Corint două cărți dedicate foștilor conducători comuniști, Elena și Nicolae Ceaușescu, ambele semnate de Lavinia BeteaTovarășa. Biografia Elenei Ceaușescu și Ceaușescu și epoca sa, și, tot aici, un nou volum în colecția „Istorie cu blazon”, Pagini de jurnal, vol. 1 (1923-1930), de Simona Lahovary, iar la ed. Humanitas, Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943), de Etty Hillesum, un volum-mărturie despre suferințele Holocustului.

În încheiere, două cărți din categoria hobby, Între faimă și onoare se așterne întunericul. Povestiri autobiografice, de Andrea Petković, apărut la Pilot Books, și Grădina din balcon. Flori, fructe și legume în ghivece, de Monika Kratz, Natalie Faβmann, la ed. Casa. 

 

Cărți pentru copii 

Semnalez cu mare bucurie, apariția unei noi ediții de colecție din seria Pettson și Findus, Aventuri cu Pettson si Findus, de Sven Nordqvist, o carte care adună laolaltă mai multe aventuri ale simpaticelor personaje și, tot la Pandora M, Noapte bună, domnule Zăpăcilă, de Mauri Kunnas, Magazinul de zâmbete, de Satoshi Kitamura, Lupușorul Lou și ciobănița, de Antoon Krings, și un roman pentru școlari, Băiatul care a făcut lumea să dispară, de Ben Miller

La ed. Bookzone am descoperit o serie de cărți ilustrate dedicate bullyingului de Melissa Higgins, o temă mereu de actualitate și care se cere discutată cu cei mici: Îmbrâncitul nu e deloc amuzant. Bullyingul fizic, Tachinarea nu e mereu amuzantă. Bullyingul emoțional, Glumele nu sunt mereu amuzante. Bullyingul ascuns, Insultele nu sunt deloc amuzante. Bullyingul verbal. Tot din seria cărților educative, la ed. Casa au apărut volumele De unde vin bebelușii?, de Doris RubelLa mare, de Andrea Erne, și O îmbrățișare de noapte bună. Cartea mea de noapte bună cu abțibilduri!, de Bernd Penners, iar la Corint o carte interactivă, CorintSpaceAr. Aventura spațială cu realitate augumentată, de Emil Drăgan

Și, tot la educative, e de semnalat și o serie nouă de la Galaxia Copiilor, „Lecția de sănătate pentru copii”, cu cărți despre igienă, sănătate, controale medicale sau funcționarea corpului uman adaptate diferitelor vârste, cu ilustrații realiste și informații utile - Lecția de sănătate pentru copii de 3-5 ani, Lecția de sănătate pentru copii de 6-7 ani, Lecția de sănătate pentru copii de 8-9 ani, Lecția de sănătate pentru copii de 10-11 ani, și, tot aici, și în aceeași idee, 24 de ore în pielea unui doctor, de Pascal Prevot.

O altă apariție de excepție este volumul Divina comedie povestită pentru copii, text de Corina Anton, il. de Mihail Coșulețu, o ediție de colecție în anul aniversar Dante, apărută la Humanitas Junior, și, tot aici, O călătorie în timp la oamenii de Neanderthal, de Iulian Comănescu, și Swimmy, de Leo Lionni.

Închei cu un volum apărut în colecția „Cartier Codobelc”, într-o serie semnată de Maja SafstromAnimale din ere apuse. Mic atlas ilustrat, al treilea volum al seriei după Mic atlas ilustrat de curiozități uimitoare despre animale și Curiozități uimitoare despre puii animalelor.

 

Cărți citite și recomandări 

În iunie am citit trei romane noi scrise de autori români contemporani, ceea ce e mai mult decât reușesc de obicei într-o lună. Primul a fost Prietenul visătorilor și al învinșilor, de Andrei Crăciun, pe care l-am ales pentru că-l are în centru pe un alt scriitor român care-mi este extrem de drag, este vorba de Panait Istrati, și m-am bucurat mult să văd că revine în atenția publicului chiar într-un roman scris de unul dintre cei mai talentați romancieri contemporani. Cartea nu mi-a plăcut, însă, chiar atât de mult pe cât mă așteptam, posibil să fi fost de vină tonul foarte patetic imprimat poveștii, o alegere care cred că a fost asumată și a cărei rațiune o înțeleg, cum altfel decât patetic poate fi tonul unui etern răzvrătit?, dar care, întins pe aproape 200 de pagini, mi s-a părut obositor. 

Cel de-al doilea roman a fost Acul de aur și ochii Glorianei, de Radu Paraschivescu, o carte care se citește repede, deși povestea are câteva scăpări, cum ar fi personaje care, deși vorbesc limbi diferite, reușesc să se înțeleagă fără probleme, țărani italieni care folosesc regionalisme și arhaisme românești, dar și ocultarea unuia dintre cele mai importante episoade din poveste, cel care dă, practic, intriga principală (folosirea acului de aur pe ochii Glorianei). Însă mi s-a părut interesant și salutar să citesc un roman scris de un autor român și a cărui acțiune se petrece în Evul Mediu Occidental. Este o întreprindere dificilă pentru că presupune o muncă de documentare consistentă, așa că mă bucură o astfel de apariție, cu atât mai mult cu cât povestea e presărată cu tot felul de anecdote și detalii de atmosferă care te prind. Nu mai spun de dorul de ducă pe care ți-l dă și dorința arzătoare de a (re)vedea Italia. 

Al treilea roman aparține unei scriitoare care, încă de la debut, și-a făcut un renume ca scriitoare de romane istorice, este vorba despre cel mai recent roman al Simonei Antonescu, În umbra ei. După patru romane istorice și o serie dedicată copiilor, Simona Antonescu a vrut să riște puțin și să schimbe macazul, scriind o carte ce pare autobiografică (o naratoare pe care o cheamă Simona, lucrează într-o corporație și debutează la Polirom - nici n-a încercat să se ascundă, practic), și a cărei acțiune începe în timpul prezent (pre-pandemic, însă), dar care se transformă, în stilul tipic al autoarei, tot într-un roman istoric, o saga de familie întinsă pe trei generații. Părerea mea e că stilul și ritmul narativ al Simonei Antonescu se potrivesc cel mai bine în romanele istorice, nu în cele contemporane, așa că În umbra ei nu e chiar printre favoritele mele, însă Simona a mărturisit că era o poveste pe care trebuia s-o scrie, deci și-a avut rostul ei, atât în plan personal, cât și literar. 

Tot în iunie am terminat o carte de nonficțiune care m-a ținut mult timp ocupată și a constituit o provocare din punct de vedere intelectual, Conștiința dintr-o nouă perspectivă. O teorie științifică a experienței subiective, de Michael S.A. Graziano, un volum ce sintetizează cele mai recente cunoștințe în domeniul neuroștiințelor legate de originea, localizarea și funcționarea celei mai fundamentale componente a naturii umane, conștiința. Este o cercetare care se desfășoară pe mai multe paliere, de la evoluție la neurologie și imagistică, o carte pe care am citit-o cu creionul în mână și carnetul de notițe alăturea și la care presimt că mă voi întoarce des. 

O altă carte, tot de nonficțiune, și care mi-a plăcut mult, a fost Arta măcelăritului. Cum s-a luptat Joseph Lister să transforme sinistra lume a medicinei victoriene, de Lindsey Fitzharris, o excelentă analiză și contextualizare a începuturilor chirurgiei moderne, având în prim-plan figura unui renumit chirurg englez, inventatorul asepsiei, adică a metodelor și practicii dezinfectării înaintea intervențiilor chirurgicale. Cartea urmărește atât parcursul profesional al lui Lister, cât și descrierea sistemului de sănătate al vremii (condiții din spitale, mirosuri, condițiile în care chirurgii - mai degrabă niște măcelari - erau nevoiți să lucreze etc.)

Iunie a mai avut pe listă și un roman încadrat la categoria thriller, dar care mie mi s-a părut slăbuț ca suspans și mai interesant ca roman psihologic și, mai ales, ca descriere a unei obsesii, Rășină, de Ane Riel, și o recitire care s-a dovedit la fel de bună ca prima lectură, O vară fără bărbați, de Siri Hustvedt, pe care am avut-o la clubul de lectură. 

Un iulie cu vacanțe frumoase și timp de citit să aveți! 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Noutăți literare 23-29 aprilie 2018

Noutățile literare ale săptămânii 23-29 aprilie 2018.

Noutăți ale Grupului Editorial Trei la Bookfest 2015

Grupul Editorial Trei își aşteaptă cititorii la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2015 (pavilionul C1, standul A15) în perioada 20–24 mai 2015, cu lansări de carte şi noutăţi editoriale. Cărţile editurilor Trei, Pandora M şi Lifestyle Publishing au reducere de până la 50%.

Cele mai așteptate 10 cărți în 2021 la Editura Litera

Editura Litera transmite Top 10 cele mai așteptate cărți ale noului an: bestselleruri pentru toate categoriile de interes, cărți premiate, cărți în curs de ecranizare, cărți necesare și inspiraționale.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu