Cărți interesante ianuarie 2024

„Zece recomandări prudente
Pronunță-te asupra unei probleme numai dacă ai la dispoziție cel puțin un document și două păreri.
Dacă îți ești credincios ție, vei fi credincios și celor iubiți.
Caută să-ți imaginezi ce simte cel pe care nu-l iubești.
Acordă o șansă și unei opinii pe care o respingi.
Ai dreptul să-ți ascunzi gândurile, dar nu să înfigi cuțitul în spate.
Amintește-ți că o ocazie poate fi unica în genul ei.
Acceptă că o persoană nu poate fi considerată un obiect.
Fii sincer, dar nu brutal.
Nu disprețui pe nimeni.
Bucură-te că exiști.”
(„În definitiv..., Ioana Scoruş în dialog cu Ion Vianu”, Ed. Polirom, 2018)

Ianuarie a venit cu câteva anunțuri despre cărțile ce ni se pregătesc în prima parte a anului (de la editurile Litera, Nemira și Trei pentru piața românească, dar și importante apariții internaționale) și un nou număr din revista literară Matca (acum și într-un format nou, mai prietenos). Pentru cei interesați de clubul online de carte din grupul Clubul cititorilor de cursă lungă, luna asta vom citi două romane de cursă lungă, A opta viață (Pentru Brilka), de Nino Haratischwili, și Demon Copperhead, de Barbara Kingsolver.

Cărți interesante ianuarie 2024

FICȚIUNE

Ficțiune literară

• Calendarul unei vechi iubiri, de Andreï Makine: „Romanul Calendarul unei vechi iubiri spune povestea lui Valdas Bataev, care se vede obligat să înfrunte, încă de tânăr, evenimentele tragice ale epocii sale – secolul XX, un secol de furie şi sânge. Dar în mijlocul furtunii, Valdas reuşeşte să se sustragă cruzimii lumii: o iubire clandestină într-o paranteză fericită, între calendarul pe stil vechi al Rusiei ţariste şi noua cronologie impusă de „constructorii unui viitor luminos”.” (Ed. Polirom; trad. Alexandra Cozmolici)

• Sărmane creaturi, de Alasdair Gray: „Această poveste despre dragoste adevărată și cutezanţă știinţifică poartă cititorul din sălile de operaţii private ale Glasgow-ului de la sfârșitul epocii victoriene prin cazinouri pentru aristocraţi, drojdia Alexandriei și un bordel parizian, pentru a ajunge la un apogeu întrerupt într-o biserică scoţiană.” (Ed. Polirom; trad. Magda Teodorescu)

• Concert la sfârșit de iarnă, de Ismail Kadare: „Scris între 1978−1981 și considerat una dintre capodoperele lui Ismail Kadare, Concert la sfârșit de iarnă nu a putut fi publicat până în 1988, la trei ani după moartea lui Enver Hodja, fiind considerat subversiv, sarcastic, antisocialist. În 1991, traducerea în limba franceză a fost declarată de revista Lire una dintre cele mai bune cărți ale anului.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Marius Dobrescu)

Ficțiune contemporană

• Secretul bibliotecarei, de Marie Benedict, Victoria Christopher Murray: „La douăzeci și ceva de ani, Belle da Costa Greene este angajată de magnatul J.P. Morgan să se ocupe de colecția lui de manuscrise, cărți și opere de artă rare, adăpostită în recent construita Bibliotecă Pierpont Morgan. Belle devine o figură omniprezentă în societatea newyorkeză și unul dintre cei mai puternici oameni din lumea artei și a cărților, cunoscută pentru gustul ei impecabil și priceperea cu care negociază lucrări unice, contribuind la crearea unei colecții renumite în întreaga lume.” (Ed. Corint; trad. Carmen Ion)

• Dimineți în Jenin, de Susan Abulhawa: „După cum mărturiseşte ea însăşi, autoarea şi-a propus să recurgă la literatură pentru a pune într-o nouă lumină evenimentele petrecute în Palestina în perioada 1941-2002. Urmărind vieţile unor oameni obişnuiţi, ea spune de fapt povestea unei întregi naţiuni şi pledează pentru dreptul la istorie al celor ajunşi în condiţia de refugiaţi ca urmare a evacuărilor masive cauzate de conflictul israeliano-palestinian.” (Ed. Polirom; trad. Irina Bojin)

• Numărul 2, de David Foenkinos: „În anul 1999 începeau audițiile pentru rolul lui Harry Potter, iar cel care urma să fie ales avea să devină celebru în întreaga lume. Sute de actori au fost audiați. În cele din urmă, au rămas doar doi. Acest roman spune povestea celui care nu a fost ales.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Iuliana Glăvan)

• Dincolo de sârma ghimpată, de James D. Shipman: „În toamna anului 1944, un grup de prizonieri de la Auschwitz-Birkenau, ajutați de câteva deținute din lagărul femeilor, plănuiesc să arunce în aer crematoriile și camerele de gazare – consemn pentru începutul unei revolte având ca scop eliberarea lagărului. Aproape două sute cincizeci de prizonieri sunt uciși în timpul luptelor, iar alți două sute vor fi împușcați după înfrângerea revoltei. Pornind de la fapte reale și o amplă documentare, James D. Shipman reușește să redea cu instrumentele ficțiunii acest episod extraordinar din cel de-Al Doilea Război Mondial.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Emilia Ivancu)

• Soare întunecat, de Eric-Emmanuel Schmitt (seria „Străbătând secolele”, vol. 3): „După ce a supraviețuit Potopului și a descoperit Babelul și civilizația mesopotamiană, Noam, eroul nemuritor al impresionantei serii romanești Străbătând secolele, ajunge pe meleagurile piramidelor, în perioada de glorie a Egiptului antic. Aici îi va reîntâlni vremelnic pe cei de care îl leagă taina vieții eterne și de aici va porni, împreună cu robii faraonului, conduși de Moise, să traverseze deșertul.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Doru Mareș)

• Atalanta, de Jennifer Saint: „Debordând de pasiune, poftă de viață și aventură, Atalanta este povestea unei femei extraordinare.” (Ed. Litera; trad. Irina-Marina Borțoi)

Ficțiune clasică

• Mândrie și prejudecată, de Jane Austen: „Iubire, intrigi, convenții sociale insuportabil de rigide, dar și mari orgolii, temeri, naivități și pasiuni, totul se combină în proporții aproape perfecte pentru a da naștere unuia dintre cele mai apreciate romane de dragoste scrise vreodată în limba engleză.” (Ed. Corint; trad. Anca Florea)

• Iluzii pierdute, de Honoré de Balzac: „Urmărind povestea tânărului poet Lucien Chardon, a relațiilor și a încercărilor sale de ascensiune socială, descoperim în Iluzii pierdute o frescă impresionantă a societății franceze din prima jumătate a secolului al XIX-lea și a moravurilor acesteia.” (Ed. Corint; trad. Simona Brînzaru)

Thriller, crime fiction

• Anna O., de Matthew Blake: „Anna Ogilvy, o tânără scriitoare promițătoare, comite o crimă dublă în somn, după care rămâne adormită. Suferă de o tulburare psihosomatică rară, cunoscută drept „sindromul resemnării“, și singura ei speranță e Benedict Prince, un psiholog criminalist care ar putea rezolva cazul și ar putea-o trezi ca să fie judecată.” (Ed. Trei; trad. Alunița Voiculescu)

• Nămeții, de C.J. Tudor: „Trei oameni obișnuiți se zbat pentru supraviețuire într-o palpitantă poveste apocaliptică semnată de autoarea romanului Omul de cretă”. (Ed. Nemira; Ruxandra Toma)

• Seria „Bill Hodges”, de Stephen King: Mr. Mercedes; Ce-am găsit al meu să fie; Mort la datorie (Ed. Nemira; trad. Ruxandra Toma)

• Mandibula lui Cain, de Edward Powys Mathers: „Șase crime. 100 de pagini. Milioane de combinații posibile... un singur răspuns corect. Poți să rezolvi misterioasa enigmă a lui Torquemada?” (Ed. Litera; trad. Alexandru Maniu)

SF&F

• Seria „Demon”, de Peter V. Brett: Omul pictat (Ana-Veronica Mircea); Sulița deșertului (Ana-Veronica Mircea); Războiul la lumina zilei (Ana-Veronica Mircea); Tronul de Cranii (Ana-Veronica Mircea, Iulia Dromereschi); Miezul (Ana-Veronica Mircea). (Ed. Nemira)

Literatură română

• Al 4-lea, de Moni Stănilă: „Al 4-lea este o carte despre încredere și ezitare, despre (auto)exilare și eliberare, despre compasiune și pasiune, despre necunoaștere și inițiere. Un roman care are percutanța poeziei și elocvența unei omilii. O pledoarie pentru uman.” (Lucia Țurcanu) (Ed. Polirom)

• Regele din Bissap, de Daniela Ulieriu: „Un covor țesut de o bunică dintr-un sat din Oltenia și un Ndop, o țesătură sacră, lucrat de ultimul artizan bamileke din Camerun, devin vasele comunicante a două culturi diferite, dar care au în comun simbolurile și un întreg imaginar încărcat cu sensuri mai mult sau mai puțin vizibile. Însă nebănuite sunt căile pe care cele două ajung să se asocieze.” (Ed. Polirom)

• Două loturi, de Ion Luca Caragiale: „Personajele memorabile și umorul extraordinar al lui Caragiale își găsesc acum un nou univers în bandă desenată!” (Ed. GraficArt; il. Valentin Ionescu)

NONFICȚIUNE

Istorie

• Când totul devine armă, de Mark Galeotti: „În secolul XXI trăim într-o stare permanentă de conflict. Fie că se numește terorism, război hibrid, război de zonă gri sau război convențional, amenințarea este o prezență cotidiană.” (Ed. Corint; trad. Anca Irina Ionescu)

• O istorie a asasinatelor, de Jean-Christopje Buisson: „De la Cezar la Ceaușescu: Jean-Christophe Buisson relatează în O istorie a asasinatelor marile asasinate politice. Cincisprezece povestiri, ca tot atâtea thrillere.” (L’Express) (Ed. Rao; trad. Aurelia Ulici)

Istorie culturală

• Gnozele dualiste ale Occidentului, de Ioan Petru Culianu: „Cercetarea de față își propune să studieze miturile vehiculate de un grup specific de curente religioase: le-am numit «dualisme ale Occidentului» pentru că timp de mai bine de un mileniu au fost ținta unei preocupări constante din partea bisericilor creștine. Sistemele gnostice, Marcion, maniheismul, paulicianismul, bogomilismul și catharismul – aceasta este în mare succesiunea cronologică a curentelor respective, succesiune care pare să implice... o filiație directă sau indirectă. Dar problema raporturilor de dependență dintre «dualismele Occidentului» nu va fi examinată aici decât la nivelul structurilor mitologice.” (Ioan Petru Culianu) (Ed. Polirom; trad.
Tereza Culianu‑Petrescu)

• Călătorii în lumea de dincolo, de Ioan Petru Culianu: „O istorie culturală fascinantă și cvasi-enciclopedică a lumii de dincolo, din paleolitic până în prezent. Cititorul va afla un ghid neprețuit spre sălașurile nenumărate ale lumii de dincolo, așa cum se lasă ele văzute prin porțile visului și ale morții, ale experienței mistice și șamanice, ale filozofiei și ficțiunii…” (Carol Zaleski) (Ed. Polirom; trad. Gabriela Oișteanu, Andrei Oișteanu)

• Eros și magie în Renaștere. 1484, de Ioan Petru Culianu: „Revoluția științifică europeană care a condus la anihilarea științelor renascentiste se bazează pe factori religioși, lipsiți de orice legătură cu științele înseși. Și tot de către religie sunt antrenate societățile europene într-o aventură riscantă ale cărei consecințe suntem încă departe de a le putea evalua.” (Ioan Petru Culianu) (Ed. Polirom)

• Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, de Ioan Petru Culianu: „…istoria intelectuală a omenirii nu este decât jocul minții umane cu ea însăși și nici nu poate să fie altceva. Interacțiunea dintre minte și lume produce simboluri. Dar și aplecarea minții asupra ei înseși și asupra propriilor ei posibilități produce simboluri, iar acestea sunt mai durabile decât celelalte.” (Ioan Petru Culianu; trad. Mona Antohi, Sorin Antohi, Claudia Dumitriu, Dan Petrescu, Catrinel Pleșu, Corina Popescu, Anca Vaidesegan)

• Lumea creștină. Triumful unei religii, de Peter Heather: „Cum a fost posibil ca o mișcare religioasă apărută în Palestina secolului I, având doar câteva zeci de adepți, să se răspândească în tot bazinul mediteraneean și să se impună în fața păgânismului Romei, pentru ca peste alți o mie de ani să controleze întreaga Europă? Aceasta este în esență întrebarea la care cartea lui Peter Heather ne oferă răspuns, analizând în detaliu momente decisive din evoluția creștinismului.” (Ed. Polirom; trad. Petru Iamandi)

• Falsificatorii. Povestea unei escrocherii care a schimbat istoria artei moderne, de Laney Salisbury, Aly Sujo: „Când a publicat anunțul că realizează reproduceri ale unor picturi celebre, lui John Myatt nici prin minte nu-i trecea că va lua parte la cea mai mare fraudă cu obiecte de artă din istoria Marii Britanii. Printre puținii care i-au răspuns a fost John Drewe, un personaj carismatic și misterios care se prezenta drept profesor și inventator. În realitate, era un escroc care, fără să știe prea multe despre lumea artei, a înțeles repede că, în procesul de stabilire a valorii unei opere, documentația de proveniență este adesea mai importantă decât lucrarea în sine.” (Ed. Art; trad. Gabriel Tudor)

• Războaiele Oscarului. O istorie a Hollywoodului în aur, sudoare și lacrimi, de Michael Schulman: „În Războaiele Oscarului, Michael Schulman relatează istoria remarcabilă și tentaculară a Premiilor Academiei și a dramelor personale – unele emblematice, altele inedite – care s-au jucat pe scenă și în spatele camerei.” (Ed. Publica; trad. Louis Ulrich)

Științe exacte și naturale

• Ascensiunea vieții. Cele zece mari inveții ale evoluției, de Nick Lane: „Ascensiunea vieţii este un elogiu adus creativității naturii, dublat de o spectaculoasă analiză a celor mai ingenioase „invenţii" ale lumii vii, de la ADN la fotosinteză, de la sex la conştiinţă și... moarte. Alături de Nick Lane, străbatem regnuri, urcăm și coborâm pe scala timpului geologic, mobilizăm instrumente din arsenalul biochimiei, paleontologiei, fizicii cuantice sau neuroimagisticii, cu ajutorul cărora obţinem cea mai cuprinzătoare panoramă evolutivă a vieții.” (Ed. Art; trad. Cezar Petrilă)

• Călătorii în sălbăticie. Viața secretă a unui cameraman, de Gavin Thurston: „Stând alături de Gavin Thurston în spatele aparatului de filmat, trăim suspansul așteptării unui animal sau altul, pericolele inevitabile din culise și provocările cărora autorul trebuie să le facă față, dar și clipele emoționante pe care camera le surprinde sau, la fel de bine, le ratează.” (Ed. Pilot Books; trad. Lavinia Braniște)

• Găuri albe, de Carlo Rovelli: „Găurile albe, deocamdată ipotetice, sunt pariul susținut de Carlo Rovelli și explicat cu farmecul unui narator pasionat, ca în toate cărțile sale, pentru a ajunge la o perspectivă fascinantă asupra timpului și universului.” (Ed. Humanitas; trad. Liviu Ornea)

• Șuruburi și piulițe. Șapte invenții mici care au schimbat lumea (în mare măsură), de Roma Agrawal: „În Șuruburi și piulițe, Roma Agrawal descompune realizările noastre inginerești cele mai complexe în șapte invenții fundamentale: cuiul, resortul, roata, lentila, magnetul, coarda și pompa. Fiecare dintre aceste obiecte este în sine o minune a designului, rezultatul multor iterații și rafinamente.” (Ed. Publica; trad. Louis Ulrich)

Științe umaniste

• Scenariul de film. Istorie, teorie și practică, de Steven Maras: „Un text de o valoare inegalabilă pentru cei interesați de domeniul scenaristicii, fie ei cercetători, profesori, studenți sau practicieni. O lucrare extrem de originală, complexă și fără rival ca amploare, o contribuție substanțială la discursul academic despre scenariu.” (Jill Nelmes, University of East London) (Ed. Polirom; trad. Lucian Georgescu, Andreea Borțun)

• Cititorul, textul, poemul. Teoria tranzacțională a operei literare, de Louise M. Rosenblatt: „Este dificil să rezumi o teorie atât de densă, însă patru idei ies imediat în evidenţă: aplicarea teoriei epistemologice tranzacționale la procesul de lectură, definirea unor poziţionări alternative (eferentă şi estetică) pe care un cititor le-ar putea adopta în procesul tranzacțional al lecturii, utilizarea conceptului de atenție selectivă pentru a explica aceste două poziționări de lectură şi, în mod deosebit, viziunea atât de complexă asupra lecturii estetice.” (Alan M. Hollingsworth, College English) (Ed. Art; trad. Florentina Sâmihăian și Andrea Ghiță)

• Arta chiar s-a sfârșit. Eseu despre hiperestetică și atmosfere, de Yves Michaud: (Un volum care) „…nu mai studiază doar arta în raport cu societatea, ci lumea contemporană ca atare, mai precis așa-numita „hiperestetizare” capitalistă a lumii transformată, la toate nivelurile și în toate registrele, în marfă.” (Ed. Contrasens; trad. Bogdan Ghiu)

Științe sociale

• Cum să distrugi America în trei pași simpli, de Ben Shapiro: „Cum să distrugi America în trei paşi simpli nu este, așadar, o carte comodă, dar constituie una dintre cele mai incitante invitaţii la reflecţie venite dinspre conservatorismul american actual.” (Ed. Art; trad. Gabriel Tudor)

• Putere și progres. Lupta noastră de o mie de ani pentru tehnologie și progres, de Daron Acemoglu și Simon Johnson: „Un mileniu de istorie și de dovezi contemporane face să fie clar un lucru: progresul depinde de alegerile pe care le facem în privința tehnologiei. Metodele noi de organizare a producției și mijloacele noi de comunicare pot fie să servească interesele înguste ale unei elite, fie să devină fundamentul unei prosperități larg răspândite.” (Ed. Publica; trad. Dan Crăciun)

• Istoriile și scenariile de viitor ale educației, de Jacques Attali: „Mai mult decât o istorie mondială a educației și o anticipare a viitorului ei, cartea lui Jacques Attali propune o serie de alegeri radicale pentru a lupta împotriva barbariei, grație cărora omenirea va putea să supraviețuiască și să evolueze.” (Ed. Polirom; trad. Magda Jeanrenaud)

Memorii, biografii, jurnale, corespondență

• Frida, de Hayden Herrera: „Cu incontestabil talent literar şi remarcabilă exactitate, Hayden Herrera reconstituie una dintre cele mai spectaculoase biografii artistice din secolul XX, făcând un portret nuanțat și profund emoționant al Fridei Kahlo.” (Ed. Art; trad. Claudia Popa)

Dezvoltare personală

• Noi. Secretele unei relații armonioase și durabile, de Terrence Real: „Bine documentată, scrisă cu umor și plină de sfaturi ușor de aplicat, Noi este un ghid absolut necesar pentru cuplurile și familiile din ziua de azi.” (Ed. Nemira; Carmen-Iulia Bourceanu)

• Secretele consolării. A consola și a fi consolat, de Christophe André: „Și este o artă, care se învață. Vei pătrunde, prin intermediul acestei cărți, în lumea emoțiilor ce au nevoie de consolare, vei descoperi scriitori și gânditori ce au fost preocupați de-a lungul timpului de ea, vei afla cum să o oferi și cum să-ți deschizi sufletul spre consolarea ce-ți este dăruită.” (Ed. Trei; trad. Delia Șepețean Vasiliu)

CĂRȚI PENTRU COPII

Cărți ilustrate

• Momo. Album ilustrat, de Michael Ende: „Acum în formă de album, lumea lui Momo este minunat transpusă în ilustraţiile fantastice ale Simonei Ceccarelli.” (Ed. Arthur; trad. Yvette Davidescu)

• Micul prinț, de Antoine de Saint-Exupéry: „Această ediție include textul original al lui Antoine de Saint-Exupery, publicat pentru prima data în limba engleză după exilul său în SUA, în 1943.” (Ed. Didactica Publishing House)

• Soarele furnicilor, de George Topîrceanu: „Ai de-a face, în această carte, cu vârtejul anotimpurilor, cu ieșirile la rampă ale făpturilor animale, cu fabule și cu crochiuri de poezie. Mai presus de orice, însă, vei găsi așteptarea neașteptatului, plăcerea de a te lăsa surprins. Bun-venit, așadar, sub Soarele furnicilor, tupilați, vasăzică, la umbra unei flori de păpădie.” (Liviu Papadima) (Ed. Art; il. Stefan Georgescu)

Romane

• Fabian, de Gelu Diaconu: „Fabian este un băiat de zece ani, sărac și dezorientat, care, sătul de atmosfera rea din familie, pleacă de capul lui la București ca să-și caute mătușa și, prin ea, să-și afle salvarea.” (Ed. Polirom; il. David Răileanu)

• Frații Inimă de Leu, de Astrid Lindgren: „O poveste clasică de aventuri, despre curaj și dragoste de la autoarea minunatei Pippi Șoseţica.” (Ed. Arthur; trad. Daniela Ionescu; il. Ilon Wikland)

Cărți citite și recomandări

• Confesiunile unui tînăr romancier, Umberto Eco (Ed. Polirom; trad. Ioana Gagea): Un volum de eseuri despre arta lecturii și cea a scriiturii în care îl descoperim pe Umberto Eco în mai multe ipostaze: de cititor, de scriitor, dar și de semiotician. O carte despre cărți, așa cum îmi place mie, cu multe trimiteri literare, erudiție și umor.

• Lungul drum spre casă, de Louise Penny (Ed. Trei; trad. Mihaela Apetrei): Un cozy crime fiction potrivit ca lectură de relaxare sau de vacanță.

• Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru, de Ion Vianu (Ed. Polirom): Una dintre cele mai frumoase cărți pe care le-am citit. O viziune din interior asupra minții umane și a bolii psihice și o minunată scriitură, ce actualizează limba română într-una dintre cele mai frumoase exprimări. Ion Vianu este un umanist atât prin educație (a abandonat studiile clasice pentru medicină), cât și prin dorința de a înțelege umanul. Mai mult decât Amor intellectualis (început și neterminat acum câțiva ani), cartea asta m-a determinat să-mi cumpăr seria de autor ce i-a apărut în ultimii ani la Polirom și să-i cunosc astfel toată opera și gândirea (mă rog, cea care a fost consemnată prin scris).

• Elegie pentru Mihai, de Ion Vianu (Ed. Polirom): O broșurică pe care am luat-o ca urmare a cărții de mai sus, dar și pentru că e la lichidare de stoc și riscam să n-o mai găsesc. Un portret al Regelui Mihai făcut din întâlniri disparate ale autorului cu el, dar și de la distanța pe care i-o impune unui contemporan asumarea funcției monarhice. E un portret care-l prezintă pe Regele MIhai atât ca om, cât și ca simbol, o carte scrisă din perspectiva unui om care vrea să-și înțeleagă timpul cu ajutorul instrumentelor pe care le posedă: o solidă cultură clasică și dorința de a cunoaște și înțelege mintea și comportamentul uman. Iar scriitura este și aici fabuloasă și savuroasă. De asemenea, deloc de neglijat, întâlnești în paginile cărții tot felul de persoane și personaje ale istoriei naționale în ipostaze umane, dincolo de rolurile oficiale sub care le găsești în cărțile de istorie.

• Matrix, de Lauren Groff (Ed. Curtea Veche Publishing; trad. Brîndușa Cotea): O incursiune poetică, dar și foarte bine documentată, în Evul Mediu profund, într-o mănăstire de maici din Anglia secolului XII. Protagonistă este poeta și stareța Marie de France, dar la fel de importantă este și figura emblematică a lui Eleanor de Aquitania (pe care am întâlnit-o recent și în Aquitania, de Eva García Sáenz de Urturi). Foarte bun roman de atmosferă, atât prin redarea diferitelor detalii (măicuța novice care nu voia să facă baie în martie pentru că făcuse în noiembrie) și scene cotidiene (rugăciuni, traiul într-o mănăstire de maici, scene de la curtea regală a Franței sau a Angliei), cât și prin portretele personajelor.

• Stela, de Simona Goșu (Ed. Polirom): Sub pretextul unei săptămâni din viața unei femei care face curățenie, romanul Simonei Goșu ne prezintă un fel de radiografie a societății românești contemporane. Prin personajul Stela intrăm în casele oamenilor și avem acces, în stil voyeuristic, „prin gaura cheii”, la detalii intime din viața lor. Mie mi s-a părut că autoarea își stăpânește mai bine mijloacele tehnice ale scriturii, decât povestea. Cum ar veni, mi se pare că știe să scrie, dar că nu știe (încă?) la fel de bine cum să facă o poveste cu adevărat bună. Una peste alta, e o carte rezonabilă, care cred că merită citită, doar că eu ca cititor aș fi vrut ceva mai mult decât o simplă descriere a lumii Stelei.