• „Cine uită nu merită” - Nicolae Iorga

Cărți interesante februarie 2022

Cărți interesante februarie 2022

Nici nu știu cu ce să încep acest articol, pare că am ajuns într-un moment în care cuvintele și cărțile sunt de prisos. În speranța unei normalități la care sperăm cu toții, continuăm să facem fiecare ce putem și ce știm mai bine (măcar pentru a ne gândi și la altceva decât la război și anxietate). Suntem primate care au construit în ultimii 10.000 de ani o civilizație bazată pe norme și cultură, dar ale căror creiere nu au mai evoluat de sute de mii (sau chiar milioane) de ani. Iar aici pare că rezidă una dintre problemele de nerezolvat ale civilizației noastre. Însă solidaritatea lumii din ultima săptămână pare să încline balanța către civilizație și nu putem decât să sperăm că am ajuns să trăim într-o lume în care războiul de cucerire (așa cum a fost înțeles el în toată istoria umanității) nu va mai fi posibil. „Există o regulă de fier în evoluția socială genetică. Și anume, aceea că indivizii egoiști îi înving pe indivizii altruiști, în vreme ce grupurile de altruiști înving grupurile alcătuite din indivizi egoiști”, a spus marele biolog Edward O. Wilson, și nu putem decât să sperăm că are dreptate.  

În luna martie vom discuta la clubul de carte un roman mai vechi al unei autoare române, aflat acum la a doua ediție, Dulcea poveste a tristului elefant, de Diana Adamek, o carte lirică și atemporală, adevărată evadare din viață în literatură. De asemenea, la clubul săptămânal, unde citim și comentăm împreună câte o proză scurtă, am început de luna asta antologia Cartea orașelor, coordonată de Andreea Răsuceanu. 

 

Cărți interesante februarie 2022

 
Ficțiune

În februarie a apărut la editura Epica traducerea unui roman a cărui acțiune se petrece într-un timp și un spațiu care nouă ne e familiar, dar mai puțin din literatura străină, și anume Bucureștiul anului 1989. Este vorba despre Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989, de Ruta Sepetys, un volum ce se anunță interesant măcar prin faptul că te face să privești evenimente și spații familiare prin ochii alterității. 

Cu o poveste ce se naște tot într-o perioadă tumultoasă, Țara celorlalți, de Leïla Slimani, a apărut în colecția „Anansi. World Fiction” și, tot la Editura Trei, un nou roman nordic noir, Stânca spânzuratului, de Yrsa Sigurdardóttir, și un thriller comercial, Petrecerea de vânătoare, de Lucy Foley.

Noutăți literary fiction la Humanitas Fiction: în primul rând primul volum din saga lui Eric-Emmanuel Schmitt „Străbătând secolele”, anunțată cu surle și trâmbițe - Paradisuri pierdute (seria va avea 8 volume, iar acțiunea acestui prim roman începe acum 8.000 de ani). Tot aici, un nou roman semnat de Anna Hope, Așteptări (am citit acum ceva ani Sala de bal și a fost o lectură plăcută), Un joc și o desfătare, de James Salter, un roman considerat îndrăzneț la apariție, „unul dintre primele mari romane americane care vorbește cu franchețe despre dorința erotică și despre aspirația către o pasiune eliberată de rușine și de vinovăție, dar în egală măsură despre relația ambiguă și dificilă dintre realitate și ficțiune”, și o nouă carte semnată de Ismail Kadare, Înfruntare la nivel înalt. Misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak, „o meditație asupra responsabilității și adevărului, asupra fragilității și curajului, scrisă de un maestru al nuanțelor și dilemelor etice”.  

Un roman nou și o reeditare a unui roman de Stephen King la Nemira: romanul nou este Un strop de sânge, carte care o readuce în scenă pe îndrăgita Holly Gibney din seria „Mr. Mercedes”, iar reeditarea sunt cele două volume ale romanului Sub dom. Și, tot aici, a mai apărut în seria de biografii feminine romanțate o carte despre celebra cântăreață franceză, Edith Piaf, Madame Piaf și cântecul iubirii, de Michelle Marly, și care ar putea fi citită alături de cartea sa de memorii, Roata norocului, recent apărută în colecția de nonficțiune „Yorick”. Și, dacă tot am apucat să zic de cărți aflate în curs de apariție, vă zic și că în curând vom avea un nou roman semnat de Amor Towles (devenit popular prin Un gentleman la Moscova), și anume Regulile jocului

Literatură română la Polirom: O rochiță galbenă, ca o lămâie bine coaptă, de Horia Corcheș, „un volum în care ficțiunea autobiografică se întâlnește fertil cu moduri narative contemporane”, un volum de povestiri semnat de Mihai Găinușă, Răpirea Parisiei și alte povestiri, precum și o nouă apariție în seria de „Biografii romanțate”, Vulcan. Lumina vine de la Asfințit, de Mihai Buzea

Alte apariții din literatura străină: la Polirom, Parizianul, de Isabella Hammad, „un roman captivant şi complex, plin de suspans, inspirat din viaţa străbunicului autoarei, prin intermediul căreia se reconstituie o epocă istorică fascinantă: sfârşitul Imperiului Otoman şi deşteptarea conştiinţei naţionale palestiniene”, un nou volum de Javier Marías la Litera, Îndrăgostirile, „un roman despre dragoste, despre viață și moarte, despre adevăr și incertitudine, despre puterea celor care s-au dus asupra celor care au rămas, despre procesul vindecării și continuării drumului”, la Vellant, Degenerat, de Ariana Harwicz, „un roman sfâșietor ce dă glas unui discurs șocant, lugubru și captivant totodată”, iar la Curtea-Veche, Divorț în cetatea Buda, de Sándor Márai, un roman care „sondează la nerv conștiința umană, voința, compromisul și crevasele minciunii, atrăgându-și cititorii într-o narațiune pe cât de sfâșietoare, pe atât de sublimă”.


Nonficțiune 

Pe raftul de nonficțiune, cea mai remarcabilă apariție din luna februarie este, probabil, setul de colecție format din 7 volume Cărțile Negre (1913-1932), de C.G. Jung, cea mai importantă lucrare a lui C.G. Jung rămasă nepublicată până acum și care „oferă un portal unic către mintea lui Jung și originile psihologiei analitice”. Seria a apărut la Editura Trei, unde sunt publicate și majoritatea celorlalte cărți ale lui Jung, și tot acolo au mai apărut: Viața. Marea istorie, de Juan Luis Arsuaga, „o fascinantă călătorie pe care a parcurs-o viața, de la apariția ei pe Pământ și până în ziua de azi”, și o carte ce pare, din păcate, extrem de actuală, Războiul. Cum ne-au modelat conflictele, de Margaret MacMillan, „o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității”. 

Mai multe apariții în colecțiile de știință ale Editurii Humanitas, două cărți despre timp - Și dacă timpul n-ar exista?, de Carlo Rovelli, și Geografia timpului. De ce timpul nu se măsoară la fel în toate culturile, de Robert Levine; două cărți care amestecă biologia și cultura umană, Homo biologicus. Cum explică biologia natura umană, de Pier Vincenzo Piazza, „o lectură complet nouă despre ființa umană, despre aspirațiile și excesele sale”, și, Strania ordine a lucrurilor. Viața, sentimentele și nașterea culturilor, de Antonio Damasio, „o investigație inovatoare asupra homeostaziei, proprietatea biologică ce reglează fiziologia umană în vederea asigurării supraviețuirii și înfloririi vieții”; dar și două reeditări de cărți istorice, una de foarte mare actualitate, O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin, de Mark Galeoti, „o sinteză accesibilă și edificatoare despre devenirea modernă a Rusiei”, și Athénée Palace, de R.G. Waldeck, „un reportaj viu ca un roman despre dramaticul an 1940 în România”.

Apariții foarte diverse în colecțiile Editurii Art: o reeditare binevenită în colecția „Meridiane”, Intelectualii în Evul Mediu, de Jacques Le Goff, un volum nou în colecția „Sapiens”, Învingătorii iau totul. Cum ne înșală elitele pretinzând că vor să schimbe lumea, de Anand Giridharadas, „o lectură esențială pentru a înțelege unele dintre cele mai șocante abuzuri de putere ale lumii contemporane și, totodată, un îndemn la acțiune reală atât către elite, cât și către cetățenii obișnuiți”, și, în colecția „Cărți cardinale”, Între plată și răsplată. Datoriile și latura întunecată a bogăției, de Margaret Atwood, un volum-eseu în care „autoarea discută aspectele psihologice, sociologice, istorice, dar și teologice și ecologice ale conceptului de datorie, pronind de la experiența personală și a altora, de la studiile și cercetările realizate de specialiști, precum și de la opere de ficțiune”. 

Mai multe cărți despre și scrise de femei (nu știu dacă special pentru luna martie, luna femeilor, dar chiar am găsit destul de multe). În primul rând o serie dedicată în totalitate femeilor la Editura Neverland, „Femei fascinante din România” și care numără (până acum) 5 titluri, toate semnate de Dan-Silviu Boerescu, Sanda Marin și marea carte de bucate a românilor; Domnița Ralu Caragea, ispititoarea de la Cișmeaua Roșie; Maruca Cantacuzino, drama prințesei blestemate; Cella Delavrancea și poveștile ei incredibile de amor și artă; Lucia Sturdza Bulandra, dincolo și dincoace de scena lumească. Alte apariții: Ileana, Principesa României, de Diana Mandache, Totdeauna singură. Nefericiri paralele, de Aurora Liiceanu, o serie de povești cu femei din diferite timpuri, Mama râde, de Chantal Akerman, „un volum de memorii emoționant și imposibil de uitat, care sondează adânc într-una dintre temele centrale ale filmelor, adesea autobiografice, ale lui Akerman: viața mamei ei”, sau Gene de mamă. Noua știință a instinctului matern, de Abigail Tucker (voi reveni la ea mai jos la Recomandări).

Chirurgul și cuțitul de gheață. Asasinat, fraudă, sabotaj, piraterie și alte fapte mârșave comise în numele științei, de Sam Kean, este o nouă apariție în „Co-lecția de Știință” a Editurii Publica („povestea adevărată a lucrurilor care se întâmplă când ambiția neîngrădită îi împinge pe oameni, altfel raționali, să sară peste cal în numele științei, călcând în picioare granițele etice și adesea comițând crime în timpul acestui proces”) și, tot aici, a mai apărut și Regăsirea sensului. Regândirea conceptelor de Dumnezeu, sex și moarte într-o lume care a luat-o razna, de Jamie Wheal, un volum despre „cum să ne revitalizăm corpurile, să ne stimulăm creativitatea, să ne reactivăm relațiile și să răspundem o dată pentru totdeauna la întrebările «de ce suntem aici?» și «ce facem acum?»”.

Cărți despre lumea în care trăim: Consimțământul. Noile reguli ale educației sexuale, de dr. Jennifer Lang, „un ghid fresh de educație sexuală pentru adolescenți”, o carte care „răspunde la cele mai importante întrebări despre întâlniri și relații, învățându-i pe adolescenți cum să aibă grijă de sentimentele și de corpurile lor, astfel încât să se simtă mereu în siguranță”; o nouă carte în colecția „Corint Future”, Viitorul capitalismului. Față în față cu noile anxietăți, de Paul Collier; Inventează și visează. Scrieri complete, de Jeff Bezos, la Litera, „principiile de bază și filosofia care l-au ghidat pe Jeff Bezos în crearea, conducerea și transformarea Amazon și Blue Origin”.


Cărți pentru copii

Am găsit mai multe cărți ilustrate ce par interesante la Editura Cartea Copiilor: Drumul spre Valea Mominilor, după o poveste de Tove Jansson, de Alex Haridi și Cecilia Davidsson; Frunza de aur, de Kirsten Hall și Matthew Forsythe; Mama este ca o casă, de Aurore Petit; O poveste întârziată, de Marianna Coppo

O nouă serie educativă la Editura Casa, „Biblioteca lui Tom”, și al cărei personaj principal este iepurașul Tom: Tom vrea să se joace pe tabletă, Omul de zăpadă al lui Tom, Tom colectează gunoiul selectiv, Tom nu vrea să meargă la culcare. Și, la aceeași editură, câteva cărți de nonficțiune: Animăluțe poznașe. Carte pentru degețele jucăușe și Primele mele povești cu animale, de Sandra Grimm, și Totul despre roboți, de Andrea Erne

Câteva cărți interesante despre cărți și cititori: la Didactica Publishing House Cum se face o carte, de Florence Ducatteau, și Cum să crești un cititor, de Pamela Paul și Maria Russo, și la Litera 40 de cărți de citit ca să crești mare, de Pierdomenico Baccalario

Și, tot cărți de nonficțiune pentru copii: Marea carte cu întrebări, de Yuval Zommer, la Didactica Publishing House, Aritmetica sunetelor. Muzica pe care nu o înveți la școală, de Ana-Maria Rusu, la Corint, Ce plantă frumoasă! Despre plantele cu flori și Frumoasa albastră. Oceanele lumii, de Capucine Mazille și Marguerite Tiberti, la Nemi. 

Alte cărți pentru copii, dar nu numai: o enciclopedie-album splendidă apărută la Editura Frontiera, Arborii, de Piotr Socha, Wojciech Grajkowski (din aceeași serie cu Albinele apărută acum o vreme), un volum de povești ce aduc în prim-plan ideea de feminitate, la ed. Vellant, Fete Făt-Frumoase. 21 de basme din jurul lumii, de Szabó Enikő și Karda Zenkő, și două volume de benzi desenate: Istorii din '89. În benzi desenate, ed. Muzeul Județean de Istorie Brașov, și Din iad. O autopsie a lui Jack Spintecătorul, ed. Art Grafic. 

 

Cărți citite și recomandări 

Lista cărților citite în februarie a fost destul de eclectică, n-am avut nici un fel de program de lectură, dar uneori e bine să fie și așa. Încep cu un roman destul de greu de încadrat (și ca scriitură, și ca poveste), dar extrem de seducător (și prin scriitură, și prin poveste), și anume Fizica tristeții, de Gheorghi Gospodinov. Un roman al identității și al părăsirii, un roman al istoriei și al prezentului, o poveste alambicată (asemenea labirintului în care a fost închis Minotaurul, figura centrală a romanului), dar cu o scriitură absolut splendidă, lirică și robustă în același timp. E dificil de rezumat, dificil de caracterizat, dar este o experiență livrescă de neratat. 

Am terminat și două cărți de proză scurtă, un volum recent apărut, Haide, zboară odată, de Etgar Keret, și care ilustrează foarte bine conceptul de proză scurtă, textele lui Keret fiind perfect rotunde și autosuficiente (oricât de scurte, sau de lungi, la final simți că nimic nu mai putea fi scos sau adăugat, povestea este în întregime acolo), și un volum mai vechi pe care l-am tot amânat, Copilăria lui Kaspar Hauser, de Bogdan-Alexandru Stănescu. Acest al doilea volum e un hibrid între proză scurtă și roman, întrucât cartea e formată din mai multe povestiri, dar unite prin același protagonist (dar și alte câteva personaje care tot apar, dintre care Tătuțu este, probabil, cel mai interesant). Este o carte foarte bine scrisă și construită și care își merită toate laudele și premiile primite de-a lungul anilor. Citind aceste cărți una după alta, nu am putut însă să nu observ o diferență între ele, și anume importanța „poantei”, a semnificației poveștii, la Etgar Keret, și lipsa acesteia la Bogdan-Alexandru Stănescu. Pe de o parte avem la Keret povestea ca semnificație, povestea cu tâlc, pe când la Bogdan-Alexandru Stănescu, avem povestea asemănătoare vieții, văzută doar în curgerea ei (și nu întotdeauna semnificantă). Nu știu dacă mi-ar fi atras atenția această diferență dacă nu aș fi citit cărțile astea una după alta. 

Ultimul volum de ficțiune citit în februarie este un roman mai vechi al unei autoare în vogă acum, este vorba de Maggie O'Farrell, iar romanul este Dispariția Lui Esme Lennox apărut acum mai bine de 10 ani la Nemira. Maggie O'Farrell a devenit foarte cunoscută după succesul romanului Hamnet și citindu-le pe ambele mi-a fost destul de evident de ce Hamnet i-a adus celebritatea și nu Dispariția lui Esme Lennox. Deși are o premisă foarte incitantă (o femeie care, în urma unui comportament considerat inadecvat este pur și simplu ștearsă din istoria familiei și „uitată” într-un azil de nebuni), iar personajele sunt interesante și memorabile, construcția poveștii scârțâie din toate încheieturile. Sunt fire narative care nu duc nicăieri, altele care se destramă pe parcurs, finalul este complet eșuat după mine etc. Însă se simte ceva dintr-un romancier talentat chiar și în cartea asta (altfel aș fi abandonat-o fără menajamente). Maggie O'Farrell va publica anul ăsta o carte nouă și mă gândesc că s-ar putea să-i fie „recuperate” și aparițiile mai vechi astfel, iar romanul ăsta nu merită ignorat, mai ales că e plăcut să descoperi uneori și povești imperfecte (dar doar dacă sunt bine scrise, altfel chiar e pierdere de timp). 

Celor patru cărți de ficțiune le urmează încă patru de nonficțiune, a fost jumi-juma în februarie. Două cărți le-am citit „de voie”, iar celelalte două „de nevoie”. Însă pe toate patru le-am citit cu plăcere. Încep cu cele „de voie”. Prima este o carte de biologie (dar nu numai) Ce este viața? Cinci mari idei ale biologiei, de Paul Nurse. E o carte alcătuită din 5 lecții (+ 2 bonus la final), probabil s-a dorit a fi ceva de genul celor Șapte scurte lecții de fizică, de Carlo Rovelli, însă n-au ieșit lecțiile nici așa de scurte, nici așa de accesibile. Sau poate, nu știu, a ajuns să mi se pară mie fizica mai simplă decât biologia, deși sincer n-aș fi spus. Este interesant demersul lui Paul Nurse, mie mi s-a părut cam didactic și nu chiar pe înțelesul publicului larg, însă am avut surpriza să-mi placă foarte mult cele două lecții bonus de la final care au fost mult mai prietenoase și mai incitante. Așa că dacă începeți cartea asta și vi se pare dificilă, poate fi o idee bună s-o începeți de la coadă la cap (nu e nici o problemă să faceți așa, nu vă încurcă cu nimic înțelegerea textului).

Cea de-a doua este o carte de neuroștiințe, Șapte lecții și jumătate despre creier, de Lisa Feldman Barrett, și asta tot cu lecții e, probabil că mi-o fi dor de școală. Este o introducere foarte bună și prietenoasă despre „misterele” creierului uman, deopotrivă foarte bine construită didactic, dar și bine documentată, abordând subiecte diverse, de la felul în care a evoluat mintea umană (și pentru ce a evoluat), până la felul în care creierul ne construiește realitatea în care trăim. Eu o începusem cu gândul s-o citesc în paralel cu altă carte de neuroștiințe O scurtă istorie a minții. De la maimuțele antropoide la intelect și mai departe, de William H. Calvin, dar a fost așa de simpatică și interesantă că n-am mai lăsat-o până nu am terminat-o. Șapte lecții și jumătate despre creier, este, probabil, una dintre cele mai potrivite și prietenoase introduceri în neuroștiințe alături de Creierul. Povestea noastră, de David Eagleman (mai sunt și altele, dar astea două sunt perfecte pentru început). 

Lecturile de „nevoie” sunt cărțile pe care nu doar le citesc, ci le și îngrijesc apariția. În februarie au fost două la număr, prima este Adevărurile noastre. Visul american și este autobiografia vicepreședintei SUA, Kamala Harris, o carte potrivită pentru cei cărora le-a plăcut Povestea mea, de Michelle Obama, de exemplu. Este atât autobiografia unei femei de succes (de la copilărie, trecând prin toate etapele maturizării sale), până la activitatea sa politică (ultimele capitole sunt evident scrise cu scop electoral). Mie mi s-a părut interesantă nu atât sub aspect politic, cât mai degrabă sub aspect social. Activitatea ei de procuror a ținut-o întotdeauna aproape de oameni, iar cartea oferă o privire cel puțin interesantă asupra societății americane contemporane. Este ceva mai umană (în sensul de mai apropiată de oameni, nu de politică), decât volumul autobiografic al lui Joe Biden, Promisiunile mele. Despre viață și politică, apărut toamna trecută tot la „Orion”. 

Și, ultima, dar nu cea de pe urmă, este Gene de mamă. Noua știință a instinctului matern, de Abigail Tucker, un volum în parte memoir, în parte carte de popularizare a științei, despre felul în care maternitatea transformă corpul feminin, atât cel uman, cât și pe cel aparținând altor mamifere. Este o cercetare originală făcută de o jurnalistă, ea însăși mamă a patru copii, care a combinat informațiile adunate din cărți și jurnale de specialitate, dar și din întâlniri directe cu diferiți cercetători, cu experiența proprie, atât în privința sarcinii, nașterii, cât și a creșterii copiilor. Se găsesc în carte informații din diferite domenii de la biologie și evoluționism, la antropologie, sociologie, neuroștiințe sau economie. Mie mi se pare potrivită atât pentru mame, dar și pentru femei în general și chiar și pentru bărbați. Dincolo de informațiile interesante care țin de știință, cartea are un întreg capitol dedicat taților și contribuției lor: de la ajutorul oferit mamei, până la detalii biologice extrem de surprinzătoare, cum ar fi, de exemplu, importanța lor în crearea placentei. Mi s-a părut un volum util și surprinzător, sper să-și găsească nu doar cititoarele, ci și cititorii potriviți. 

 

Cam asta cu lecturile lui februarie, sper să avem spor și chef de citit și în martie. Pace! 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Editura Vellant la Bookfest 2017

Editura Vellant vă aşteaptă la Târgul de carte Bookfest, în Pavilionul C1, stand A11, între 24 și 28 mai, cu titluri noi, reduceri de 25% şi recomandări de cadouri pentru ziua de 1 Iunie și de lectură pentru vacanța de vară.

Grupul Editorial Trei la Gaudeamus 2018

Peste 50 de titluri noi și sute de titluri bestseller îi așteaptă în standurile TREI și Pandora M/ PanDA pe toți cei pasionați de cărți bune.

Cărți interesante aprilie 2020

Noutăți și cărți interesante din aprilie 2020.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu