Prima, și singura lună de iarnă, pe care am avut-o sezonul ăsta, februarie, a fost și luna în care au început să se dezmorțească editurile și s-au mărit (din nou) teancurile de citit. Și cred că anul ăsta va fi și mai bogat în apariții editoriale.
Pentru cei interesați, la clubul de carte online de pe grupul de cititori pe care l-am inițiat (Clubul cititorilor de cursă lungă) vom discuta în martie, romanul Istoria secretă, de Donna Tartt (de neratat, zic eu).
Și acum, noutățile interesante din februarie.
Cărți interesante feburarie 2020
Ficțiune
La Editura Litera au apărut multe cărți de ficțiune noi, aș vrea să notez câteva care mi s-au părut mai interesante: în primul rând, Istoria secretă, de Donna Tartt (e o reeditare, dar prima ediție nu se mai găsea de foarte mult timp, așa că e mai mult decât binevenită), Berta Isla, de Javier Marías (am început s-o citesc și mi se pare minunată; nu am mai citit nimic de Javier Marías și mă bucur să-l descopăr), Cântecul lebedelor, de Kelleigh Greenberg-Jephcott (despre Truman Capote și muzele sale), Iarna (al doilea roman din cvartetul „Anotimpuri”), de Ali Smith.
Și la Nemira s-au înmulțit aparițiile: a fost reeditată (cu niște coperte superbe) seria Sven Hassel (de data asta mi-am promis că voi citi și eu măcar un volum): General SS, Comisarul, Blindatele morții, Moarte și viscol, Legiunea Blestemaților, Gestapo, Monte Cassino, a apărut un nou roman care a făcut furori în Italia (după succesul #FerranteFever se pare că în fiecare sezon se mai descoperă câte o bijuterie literară pe piața italiană), Leii Siciliei, de Stefania Auci, o saga de familie prezentat drept romanul cel mai bine vândut în peninsulă în 2019, o comedie romantică bună pentru o lectură ușurică de evadare, Evvie Drake o ia de la capăt, de Linda Holmes, ultimul volum dintr-o distopie pe care am citit-o cu mare interes, Orașul oglinzilor, de Justin Cronin (seria „Transformarea”, superbă poveste, superbă scriitură), și a fost reeditat primul volum dintr-o trilogie SF, Anihilare, de Jeff VanderMeer (l-am citit acum câțiva ani și mi-a plăcut mult, pune foarte bine problema perceperii alterității - cum putem înțelege ceea ce nu putem percepe cu simțurile pe care le avem?).
La Polirom a apărut Oase solare, de Mike McCormack, un roman într-o frază, un interesant experiment literar, un nou roman al scriitorului sârb Ivo Andrić, Povestea cu elefantul vizirului, și unul al scriitorului israelian David Grossman, De mine viața și-a tot râs. La Humanitas Fiction a apărut un nou roman semnat de Isabel Allende, O lungă petală de mare (mai mulți cititori mi-au spus deja că le-a plăcut foarte mult povestea), Către frumusețe, de David Foenkinos, și un volum de convorbiri al lui Amos Oz cu Shira Hadad, editoarea sa israeliană, Din ce este făcut un măr?
Editura Corint a lansat o nouă colecție de ficțiune, Corint Fiction, iar primul titlu al acesteia este (de fapt, o reeditare, se pare că sunt la modă luna asta), Orfani în Brooklin, de Jonathan Lethem. Cartea a fost și ecranizată de curând. Și, tot apropo de ecranizări, tot la Corint a mai apărut Fotograful de la Mauthausen, de Benito Bermejo, a cărei ecranizare este disponibilă pe Netflix.
La Editura Trei m-am bucurat să văd că a apărut o nouă carte de Meg Wolizter, Puterea femeilor, un roman despre diferențele de gen, mișcarea feministă și dorința de emancipare, și, oarecum tot în aceeași tematică, Autopsia unei așa-zise căsnicii banale, de Marie-Renée Lavoie, un roman ce-și propune să fie în același timp amuzant și emoționant, și care analizează mentalitățile contemporane legate de femei, de bărbați și relațiile dintre ei.
Alte apariții: la Editura Rao am remarcat un roman ce a făcut vâlvă pe piața de carte internațională, Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle, de Stuart Turton, un fel de roman gotic cu intrigă polițistă, și, apropo de gotic, la Editura Vellant a apărut o nouă ediție a etern-celebrului Dracula, de Bram Stoker.
Nonficțiune
Interesul pentru evoluționism nu dă semne că s-ar diminua nici în 2020, așa că avem deja două apariții pe raftul acesta, este vorba de Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii, de Lewis Dartnel, apărut la Editura Litera, un volum ce analizează natura schimbătoare a Pământului și evoluția vieții de pe planetă din ultimele câteva miliarde de ani, și Elogiul mersului, de Shane O'Mara, o cercetare a uneia dintre cele mai importante aptitudini a lui homo sapiens, și anume mersul biped. Tot pe raftul de istorie, dar de data asta pe cel de Istoria mentalităților, menționez o nouă carte semnată de Reza Aslan, Dumnezeu. O istorie umană (am citit de același autor Zelotul și mi-a plăcut atât scriitura, cât și documentarea serioasă), și încă o apariție interesantă pentru medieviști, Gemenii în Evul Mediu. Probleme filosofice, medicale și teologice, de Gabriella Zuccolin.
La Baroque Books&Arts am remarcat trei cărți interesante prin subiect (că de frumoase sunt frumoase toate la ei): Eşti ceea ce citeşti, de Jodie Jackson, o carte despre riscurile și efectele secundare ale lumii mediatice, despre jurnalismul contemporan, accesul la informație și riscul dezinformării, Arta relaxării, de Claudia Hammond, o carte ce încearcă să reamintească oamenilor ocupați din ziua de azi beneficiile și importanța unui lucru esențial: odihna (sincer, eu nu mă mir că oamenii de azi au nevoie să li se reamintească asta), și Istorie pentru cei care se tem de istorie. De la Napoleon am învăţat să nu ne spălăm, Sebastian Schnoy, încă un volum de istorie a detaliilor, scris de un autor „considerat cel mai amuzant istoric al Germaniei” (din câte știu nemții nu sunt vestiți pentru umorul lor, dar cartea mi se pare chiar interesantă).
La Editura Rao am avut surpriza să descopăr un volum de teorie literară care mi se pare extrem de interesant: Cervantes, omul care a inventat ficțiunea, de William Egginton, o carte care analizează felul în care capodopera lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha, a dat naștere felului în care gândim acum ficțiunea și chiar a schimbat lumea în moduri nebănuite. Tot o apariție insolită mi s-a părut a fi și Pe urmele țărilor dispărute, de Bjørn Berge, un volum apărut la Editura Casa și care-și propune să recupereze 100 de teritorii azi dispărute, țări efemere care au existat între 1840-1970, cum ar fi Corrientes, Labuan, Ținutul van Diemen, Rumelia Orientală, Heligoland, Tripolitania sau Manciuko (cartea a apărut la finele anului trecut, dar cumva mi-a scăpat, dar n-aș vrea ca apariția ei să nu fie remarcată, așa că am recuperat-o acum).
Un nou volum semnat de James Baldwin a apărut la Black Button Books: Va veni focul, un eseu-manifest ce condamnă nedreptățile rasiale, un text fundamental pentru mișcarea drepturilor omului. Și, tot despre lumea în care trăim: în colecția „Corint istorie” a apărut volumul Arma secretă a Israelului, de Jason Gewirtz, iar la Humanitas Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii, de Manfred Spitzer.
Închei cu două cărți apărute la Vellant: Despre minciună, de Sam Harris, un eseu interesant despre cum viața noastră ar fi mai simplă dacă am renunța la „micile minciuni nevinovate”, și o antologie de proverbe despre cum sunt văzute femeile în întreaga lume: Să nu te căsătorești cu o femeie cu picioare mari, de Mineke Schipper (genul de carte care poate da naștere la nenumărate discuții).
Cărți pentru copii
În februarie au apărut două romane pentru copii (middle grade) pe care am apucat să le citesc în fază de manuscris și mi-au plăcut enorm de mult. Ambele sunt fantasy, cu aventuri, mistere, întâlniri neașteptate și universuri fascinante și ambele au ca personaje principale câte o fată (poveștile pentru fete rebele dau roade). Este vorba despre Clubul Exploratorilor Ursul Polar, de Alex Bell (apărută la Nemi) și Trenul către locurile imposibile, de P.G. Bell (apărută la Litera) (nu, autorii nu sunt frați, e încă o asemănare între cărți).
Pe raftul de cărți ilustrate, am pus o nouă ediție a unei povești mereu actuale, Pinocchio, repovestit de Michael Morpurgo și cu ilustrații de Emma Chichester Clark (la Nemi), o nouă carte cu Pettson și Findus, Ascultă-l pe Findus, de Sven Nordqvist, și mai multe povești emoționante și frumos ilustrate apărute la Cartemma: Povestea băiețelului care trăia pe lună, de Maria Papayanni; Povestea regelui care avea prea mult din toate, de Maria Papayanni; Povestea unei colivii, de Rodoula Pappa; Povestea unei micuțe căprioare, de Rodoula Pappa.
La Litera Mică tot apar cărți interesante pentru bebeluși și pe care le urmăresc pentru că, evident, sunt în publicul țintă acum. De exemplu, cărțile din colecția „Ascultați copii, oare cine poate fi? Mângăie și ascultă” sunt foarte interesante pentru bebeluși pentru că, pe lângă faptul că, prin atingere scot sunete de animale, au și o textură ce imită pielea animalelor respective, așadar interactivitatea se adresează mai multor simțuri. În februarie au apărut două cărți în această colecție: Animale de la fermă și Animale îndrăgite (le-am testat pe amândouă, sunt ). Tot o experiență a simțurilor propune și Atinge, pipăie, privește. Prima carte senzorială a bebelușului tău (încă nu am testat-o, dar sunt tare curioasă).
Tot la categoria non-ficțiune pentru copii am remarcat și Istoria lumii în date și Le Petit Larousse Cultură generală (Litera Mică) și Prima mea enciclopedie, de Andrea Erne, Wolfgang Metzger, și Ce face un astronaut, de Peter Nieländer (Ed. Casa).
Cărți citite și recomandări
Deși lună scurtă, în februarie am apucat de am citit multe cărți, unele mai mari, altele mai mărunte. Dintre cele citite, două stau la loc de cinste: Istoria secretă, de Donna Tartt (o recitire, de fapt, dar trecuseră peste 15 ani de la prima lectură, așa că am citit-o, practic, din nou) și Viața amoroasă, de Zeruya Shalev (am discutat-o și la clubul de carte online și cred c-o s-o mai pomenim multă vreme de acum înainte).
Apoi, tot la citite și plăcute mai intră și Prințul negru, de Iris Murdoch, un metaroman subtil și profund, despre viață, literatură, scriitură, Dragă Edward, de Ann Napolitano, un roman contemporan ce are ca subiect supraviețuirea unui băiețel de 11 ani după ce toată familia i-a murit într-un accident de avion (sună cumplit, da, însă cartea reușește să fie, în cele din urmă, chiar optimistă).
Am început, după multe codeli, și Străinul, de Stephen King, care îmi place, însă nu mă pot opri să nu mă întreb: oare de ce Stephen King, care e un psiholog așa de fin, nu se poate abține să nu cadă în găleata cu supranatural ca explicație pentru întâmplările din cărțile lui? Ar putea așa de bine să găsească rațiuni psihologice pentru acțiunile personajelor sale, însă el tot simte nevoia să-l vâneze pe „baubau” (da, fix aici am ajuns cu lectura Străinului). În fine, este Regele și-l iertăm, dar totuși... Și tot la început, plăcut, dar neterminat, se află și Lăptarul, de Anna Burns, romanul care a primit în 2018 Man Booker Prize, o carte a cărei acțiune se petrece în Irlanda de Nord, despre naționalism, misoginism, hărțuire și multe alte lucruri de nedorit, dar extrem de bine scrisă, așa că e de dorit s-o citim.
Închei cu câteva cărți pentru copii (pentru copiii de toate vârstele, de fapt): în primul rând, ultima carte semnată de Florin Bican, Cartea albă cu Apolodor sau Apolododecameronul, o minunăție jucăușă în versuri, apoi Duminică și alte povestiri cu Iosifel, de Lavinia Braniște, o carte dulce-tristă ce abordează un subiect cu care cei mici se confruntă și ar fi bine să-l înțeleagă, și anume îmbătrânirea și îmbolnăvirea persoanelor dragi (în cazul de față, bunicul), ambele apărute la Ed. Arthur, și două cărți apărute la Editura Frontiera ce recuperează figura unui mare explorator român, Emil Racoviță - Străbunicul meu, Emil Racoviță, de Andreia Petcu, și Spre Polul Sud, ultima fiind chiar relatarea călătoriei spre Antactica făcută de acesta (mi-a plăcut la nebunie limbajul folosit și poveștile sale).
Așadar, vine vine primăvara, în curân ieșim să citim în parc, la aer curat (să sperăm că va fi curat!)
Vreau să mă abonez la newsletter
costel
10 mar. 2020