Cărți interesante decembrie 2022

Luna Gaudeamus-ului, decembrie a avut parte de mult mai multe noutăți editoriale decât în anii precedenți și, ca de obicei, târgul de carte a fost prilej de revederi îm jurul cărților și noi descoperiri. Totodată, a fost și luna bilanțurilor literare sau nu. 

Pentru cei interesați de clubul nostru online de carte, următoarele două cărți sunt Regatul, de Jo Nesbø (27 ianuarie), și Theodoros, de Mircea Cărtărescu (28 februarie). 

Cărți interesante decembrie 2022

Ficțiune 

La Editura Cartier au apărut volumele 2 și 3 din seria „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust, în noua traducere a lui Cristian Fulaș, La umbra fetelor în floare și Partea dinspre Gurrmantes. În aceeași serie, „Cartier de colecție”, au mai apărut trei volume de poezie: Cuvintelor, necuvintelor, de Nichita Stănescu (ed. Matei Vișniec), Învederatul. Poeme alese (1994-2022), de Robert Șerban, Ce pot distinge în întunericul sălii (Poeme alese 2002-2020), de Elena Vlădăreanu. 

Două apariții de excepție și în colecția „Anansi. World Fiction”, în primul rând Golem, de Gustav Meyrink, ediție în format mare, cartonată și cu litografii de Ștefan Câlția, și un volum inedit, un manuscris descoperit recent, Război, de Louis-Ferdinand Céline. Două ediții de colecție și la Humanitas Fiction: Mario și vrăjitorul. Povestiri 1919‒1953, de Thomas Mann, și Tărâmul pustiit și alte poeme (1909‒1962), de T.S. Eliot, alături de un nou volum de proză scurtă de Clarice Lispector, Fericire clandestină (Proză scurtă 1971-1977), și două romane contemporane, Studentul străin, de Susan Choi, și Dacă pisicile ar dispărea din lume, de Genki Kawamura. (carte care pare că face pereche bună cu Motanul care voia să salveze cărțile, de Sosuke Natsukawa). 

La Editura Trei a apărut Remarcabile făpturi inteligente, de Shelby Van Pelt, o carte despre o prietenie improbabilă între două ființe dotate cu inteligențe diferite, Regina frumuseții din Ierusalim, de Sarit Yishai-Levi („Plasat, pe rând, în Epoca de Aur a Hollywood-ului, în zilele întunecate ale celui de-al Doilea Război Mondial și în nebunaticii ani 1970, Regina frumuseții din Ierusalim urmărește destinul unor femei fabuloase care se străduiesc să-și găsească propriul drum în vremuri supuse unor schimbări dramatice, oferindu-ne o poveste tulburătoare despre dragoste și iertare”), și, categoria mea preferată, o carte despre cărți, A fost odată un dulap, de Patti Calahan, un roman care își propune să ofere un răspuns la întrebarea „Cum s-a născut Narnia?”. 

Mai multe apariții crime fiction la Crime Scene Press: Glonțul care a ratat ținta, de Richard Osman (deja al treilea roman dintr-o serie foarte populară „Clubul crimelor de joi”), A cincea oară în decembrie, de James Kestrel (Premiul EDGAR 2022 pentru cel mai bun roman, Premiul BARRY 2022 pentru cel mai bun thriller și deja recomandare de 5* în Clubul cititorilor de cursă lungă), Lista condamnaților, de Jack Carr, Crimele din Barintown, de George Arion, Insula, de Ragnar Jonasson, Oameni capabili, de Klas Ekman (Finalist al premiului Cartea Anului 2021 în Suedia), și Doamna din mașină cu ochelari și o pușcă, de Sébastien Japrisot. 

Literatură română: două noi cărți de proză scurtă apărute în colecția „821.135.1 - Scriitori români contemporani” a editurii Humanitas: Ora cinci și șapte minute, de Dumitru Crudu, și Străinătate, de Augustin Cupșa; și un nou roman în colecția „Biblioteca de Proză Contemporană” a editurii Litera, Nașterea eroului, de Andrei Ungureanu.

Alte apariții: Me'med, bandana roșie și fulgul de zăpadă, de Semezdin Mehmedinović, un roman autobiografic despre experiența războiului din Bosnia (Black Button Books), Malacqua, de Nicola Pugliese („Un roman-cult redescoperit, una dintre capodoperele literaturii italiene.”) (Vellant), 1984. Ferma animalelor, de George Orwell (în colecția „Mari clasici ai literaturii”, ed. Litera), Asemănarea dintre o cutie de vioară și un sicriu, de Tennessee Williams, și Învingătorii, de Frederik Backman (ed. Art).

Nonficțiune 

Rafturile de nonficțiune sunt ceva mai pline decât cele de ficțiune, încep și aici cu edițiile de colecție. O bucurie a lui decembrie a fost să descopăr în librărie un volum de rețete de dulciuri românești (de toate originile, nu se fac discriminări), excelent documentat și minunat ilustrat: Dulce Românie. O istorie a deserturilor de la noi, ed. Cosmin Dragomir și Adriana Sohodoleanu. Și, nu chiar din aceeași categorie, dar una complementară, face parte și Băutura noastră cea de toate zilele, de Kingsley Amis, un volum ce cuprinde numeroase rețete de băuturi, alături de considerațiile autorului pe diferite teme bahice (ed. Carusel Books). 

Două volume de colecție dedicate mitologiei clasice grecești, Mitologia clasică de la A la Z. O enciclopedie a zeilor și zeițelor, eroilor și eroinelor, nimfelor, spiritelor, monștrilor și locurilor, de Annette Giesecke, și Mitologie. Povești nemuritoare despre zei și eroi, de Edith Hamilton, au apărut la editura All, și, tot pe teme clasice, alte două volume la Humanitas: Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane, ed. William Hansen, și Civilizația romană, de Pierre Grimal. Continui lista aparițiilor cu Humanitas unde au apărut multe cărți și foarte diverse: în primul rând două cărți foarte interesante de astrofizică (și nu numai), Până la sfârșitul timpului. Minte, materie și căutarea semnificației într-un univers în evoluție, de Brian Greene, și Magicienii. Minți geniale și miracolul central al științei, de Marcus Chown; mai multe cărți de istorie, Orașul găsit în cutie. O cronică afectivă a Bucureștiului, de Gabriela Tabacu, Cruciada împotriva lui Ștefan cel Mare. Codrii Cosminului 1497, de Liviu Cîmpeanu, Românii: stigmat etnic, patrii imaginare. O căutare istorică, de Ovidiu Pecican, Războiul troian. O nouă istorie, de Barry Strauss, Dincolo de tranșee. Cum au trăit maghiarii din Transilvania Marele Război și Trianonul, ed. Nándor Bárdi și Judit Pál; două cărți din domeniul umanioarelor: Babel. La început a fost Cuvântul, de Dan Alexe, și Spectacolul filozofiei. Cum citim Scrisorile lui Seneca?, de Dana Jalobeanu; și un volum de publicistică semnat de Milan Kundera, O întâlnire (apărut la Humanitas Fiction).  

O apariție de excepție și la Polirom, și anume Dicționarul romanului central-european din secolul XX, coord. Adriana Babeți, un volum de indexează 256 de romane mai mult sau mai puțin cunoscute, dintr-un spațiu literar apropiat, dar nu întotdeauna bine cunoscut; tot aici, un volum interesant pentru medieviști (și nu numai), Un paradis al învățaților. Universitatea din Paris în Evul Mediu, de Olga Weijers, un volum de publicistică semnat de Salman Rushdie, Limbaje ale adevărului, alături de Un roman epistolar, de I. Negoițescu și Radu Stanca, Ce s-ar fi întâmplat dacă…? Istorie virtuală, de Niall Ferguson, și Deschizătorii de drumuri. De ce este importantă înțelepciunea străveche pentru lumea modernă, de Wade Davis.

Cărți de popularizare a științei și dezvoltare personală la Publica: Creierul ecranului. Cum ne poate face stresați, deprimați și anxioși un creier nesincronizat temporal, de Anders Hansen, și aceeași carte în ediție pentru tinerii cititori, Meduza fără vârstă. Secretele naturii legate de longevitate, de Nicklas Brendborg, Imagine if... Cum să construim un viitor pentru noi toți, Sir Ken Robinson și Kate Robinson, iar în colecția „Narator”, un nou volum de Adam Kay, Nedoctoricit. Povestea unui doctor fără pacienți.

Două noi apariții în colecția de popularizare a științei de la ed. Vellant, „Versant”, T. Povestea Testosteronului, hormonul care ne domină și separă, de Carole Hooven, și Perfect încrezător. Cum să-ți calibrezi deciziile într-un mod înțelept, de Don A. Moore, și, tot aici, antologia Ce știm despre părinții noștri, coord. Iulian Tănase, și Omul în căutarea sensului vieții, de Viktor E. Frankl, ediția pentru tinerii cititori. 

La Editura Litera a apărut o carte despre războiul din Ucraina povestit din perspectiva unui soldat rus, Zov. Raportul interzis, de Pavel Filatiev, și, tot aici, Chestiunea Mării Negre, de Gheorghe I. Brătianu, Arta protocolului. Eticheta oficială în secolul XXI, de Sandra Gătejeanu Gheorghe, și Universul. Ghid ilustrat complet, de Martin Rees.

Cartea curajului și a candorii. Ce afli despre viață din îndrăznelile bunicului Radu și din caietul secret al bunicii Ana, de Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga, „o aventură a descoperirii istoriilor de familie, o călătorie palpitantă prin arhive, uneori grea și împovărătoare, dar de cele mai multe ori lină, entuziasmantă și în final eliberatoare”, a apărut la ed. Corint, și, tot aici, alte câteva istorii descoperite: Războiul spionilor. Acțiunile secrete ale exilului românesc la începutul comunismului, de Lucian Vasile, Paul Goma. Conștiință istorică și conștiință literară, de Flori Bălănescu, și Dincolo de regulile jocului. Trepte și limite ale compromisului intelectual în perioada 1948-1964: Mihai Ralea, G. Călinescu și Tudor Vianu, de Ruxandra Câmpeanu.

Alte apariții: Mic-dejun cu Seneca. Ghid stoic pentru arta de a trăi, de David Fideler, și Aceste adevăruri. O istorie a Statelor Unite, de Jill Lepore, la ed. Trei; Pe sub nucii Mitropoliei. O istorie a Străzii Principatele Unite, de Radu Stanciu, și De pe vremea lui Pazvante. Imagini ale vieții din trecut în expresii românești, de Liviu Groza, la ed. Vremea; Urs, leu sau lup. Cronotipul personal și felul în care somnul îți influențează viața, de Olivia Arezzolo, și Mic tratat de filosofie a păsărilor, de Philippe J. Dubois și Élise Rousseau, la ed. Niculescu; Pe urmele lui Van Gogh. Viața artistului, văzută prin fotografii și picturi, de Gloria Fossi, la ed. Rao; García Márquez. Povestea unui deicid, de Mario Vargas Llosa, și Pisici. Scrisori remarcabile, de Shaun Usher, la Curtea Veche. 

Cărți pentru copii 

La ed. Arthur a apărut vol. 4 din seria ilustrată Harry Potter, Harry Potter și Pocalul de Foc, de J.K. Rowling (il. Jim Kay), alături de o emoționantă poveste pentru copii, Câinele poetului, de Patricia MacLachlan, și 8 povestiri de vacanță, de Adina Popescu, „o incursiune realistă și amuzantă în lumea vacanțelor din România anilor 1980”.

Două noi apariții în colecția „Biblioteca de 10+” de la Humanitas Junior, Pinocchio. Povestea unei păpuși de lemn, de Carlo Collodi, și Fram, ursul polar, de Cezar Petrescu, alături de o nouă ediție din Aventurile lui Cepelică, de Gianni Rodari.

În colecția „Unicorn” a Editurii Univers au mai apărut trei cărți pentru copii de Oana Moraru și Olina Ortiz, Plictisilă și Copacul Entuziasmului, Hapciu Manciu, vulpoiul păcălit de furnici și Îmi place de mine așa cum sunt, iar la ed. Trei volumul Aventurile lui Sacha în Țara Instrumentelor Muzicale Imaginare, de Iulian Tănase, cu ilustrații de Cristiana Radu, alături de diferite alte volume din serii deja populare: Pettson și Findus. Știi cât e ceasul?, Ziua de naștere a lui MOG, de Judith Kerr, și Ada, savanta, de Andrea Beaty.

Alte apariții: Șoricelul Fursec și un prieten minunat, de Simona Epure, il. Lavinia Trifan, și Huptilup. O poveste megatare cu un burete-de-mare, de Alexandra Rusu, il. Ioana Pârvan. 

Cărți citite și recomandări 

Lecturile lunii decembrie au fost destul de diverse și majoritatea prilejuite de tot felul de evenimente. Am citit Paradis, de Abdulrazak Gurnah, laureatul de anul trecut al Premiului Nobel pentru Literatură, și a fost o surpriză plăcută. O scriitură matură, închegată, cu personaje puternice și bine conturate, care mi-a revelat o altă față a Africii și, în același timp, a Europei colonizatoare. Am început și Vieți în derivă, dar am pus-o deocamdată deoparte, simt că nu e un autor pe care să-l epuizez rapid, aș vrea să las timp între lecturile cărților sale.

Am continuat cu două romane destul de accesibile, Motanul care voia să salveze cărțile, de Sōsuke Natsukawa, un roman cu o intrigă destul de simpluță, dar care propune câteva teme livrești bune de meditat (legate de ritmul accelerat al lecturii din vremurile contemporane sau de lecturile facile și comerciale în detrimentul cărților valoroase, dar mai puțin accesibile ș.a.), și Bestia, de Carmen Mola, un thriller istoric cu acțiunea plasată în Barcelona primei jumătăți a secolului XIX, roman cu o atmosferă foarte bine construită, care mi-a adus aminte de 1793, de Niklas Natt och Dag (rebotezată Lupul și străjerul). 

Cele mai plăcute lecturi ale lunii au fost două cărți de memorii, ambele apărute la editura Publica, Gust. Autobiografia mea culinară, de Stanley Tucci, o carte savuroasă pe care am lungit-o cât am putut de mult, plină de rețete, gusturi, mirosuri și tot felul de povești simpatice în jurul mâncărurilor. Cea de-a doua este Nedoctoricit. Povestea unui medic fără pacienți, de Adam Kay, scrisă în același stil dulce-amar cu care Adam Kay ne-a obișnuit deja în cărțile sale. De data asta autorul nu se mai rezumă la a împărtăși din experiența sa ca medic, ci și din alte perioade ale vieții sale (de exemplu, conștientizarea și acceptarea identității gay sau dificultatea de a renunța la cariera de medic și a începe una nouă, complet diferită, de stand-up comedian și scenarist). 

Ultima carte citită în 2022 a fost cea pentru clubul online de carte, și anume G., de John Berger, un roman care a început bine primele două capitole, a început să scârțâie prin al treilea și să scrâșnească de-a dreptul din al patrulea încolo. Mi s-a părut un roman-experiment, scris de un bun teoretician, dar un slab romancier. Berger a adunat în cartea asta tot felul de meditații interesante pe care le-a legat de o poveste cu acțiunea plasată în Europa de dinaintea Primului Război Mondial, dar toată construcția e șubredă și neconvingătoare. Eseurile lui Berger din Feluri de a vedea sunt de departe mai interesante. 

Să aveți un an nou bun și lecturi frumoase!