Luna decembrie a fost deosebit de bogată față de producția tradițională (care cuprindea, în cea mai mare parte, cărți de Crăciun). Însă au fost doi ani atipici (incredibil că sunt deja doi) și vor mai fi schimbări la care va trebui să ne adaptăm. Una dintre ele este faptul că 2022 va începe cu scumpiri la cărți, întrucât există în momentul ăsta o criză a hârtiei care se va reflecta destul de repede în costurile (crescute) de tipar. E posibil să fim nevoiți să facem totuși trecerea la variante neprintate ale cărților, cum ar fi ebookurile și audiobookurile. Eu nu sunt fan audiobook, nu mă pot concentra să ascult cărți, poate că aș reuși cu romane comerciale sau cărți ușurele, însă am obiceiul să subliniez cărțile pe care le citesc, iar la audiobook preferința asta nu e realizabilă. Cât privește ebookurile, chiar sper la o mărire a pieței, însă mi-aș dori și niște aplicații și dispozitive ceva mai prietenoase și mai ușor de folosit (și fără să mai existe probleme de convetire și formate incompatibile).
Pentru cei interesați, cărțile pe care le discutăm la clubul nostru de carte în următoarele două luni sunt: U de la uliu, de Helen Macdonald (28 ianuarie) și O soție de poveste, de Olga Grushin (25 februarie).
Cărți interesante decembrie 2021
Ficțiune
Pe final de an am avut multe apariții noi la Editura Trei: Intimități, de Katie Kitamura, una dintre cărțile aflate pe deja celebra listă de favorite a fostului președinte american, Barack Obama, Acest tărâm al blândeții, de William Kent Krueger, o poveste despre maturizare a cărei acțiune se petrece în anii '30 în SUA, și trei romane polițiste: Începem cu sfârșitul, de Chris Whitaker, Cineva cunoscut, de Shari Lapena, și Un om mai bun, de Louise Penny, un roman din seria „Inspectorul Gamache”.
Diversitate pe raftul autorilor român, au apărut atât cărți de poezie - reeditarea a două volume semnate de Svetlana Cârstean, Floarea de menghină și Gravitație, dar și al treilea volum al antologiei Un secol de poezie română scrisă de femei, editată de Alina Purcaru și Paula Erizanu, cât și proză - Scrisori către Taisia, de Petru Cimpoeșu, și Pescărușul de la geam. Jurnalul unui cuib, de Veronica D. Niculescu, la Polirom, Jurnal de pustă, de Borco Ilin, și Supraviețuire, de Vlad Zografi, la Humanitas.
Romane polițiste la Crime Scene Press: Bărbatul care a murit de două ori, de Richard Osman, a doua parte a unei serii începută de Clubul crimelor de joi, o carte care e de 2 ani în topurile de vânzări din Marea Britanie, Stare de alertă, un thriller politic semnat de un duo de excepție, Hillary Rodham Clinton și Louise Penny, și un nou nordic noir, Fata care a murit, de Ragnar Jónasson.
Alte apariții: Dune. Romanul grafic - Cartea I, de Frank Herbert, o apariție de excepție pentru fanii literaturii science-fiction și ai universului Dune în special, și, tot în categoria science-fiction, Involuție, de Max Brooks, ambele apărute la Nemira; două apariții de excepție la Art, pentru cititorii de toate vârstele, Ca un roman, de Daniel Pennac, un volum dedicat cititului și pasiunii pentru citit (îtr-o ediție cu ilustrații de Quentin Blake), și Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul, de Charles Mackesy, un volum ilustrat, aflat de mai bine de doi ani în topurile internaționale de vânzări și comparat des cu Micul prinț; Orbecăitorul, de Káli István, în colecția „Byblos” de la Curtea Veche „un roman deopotrivă tulburător și luminos, care îmbină aprubtul unui destin omenesc și cruzimile istoriei recente cu o frescă în tușe tandre a vieții cotidiene și a relațiilor dintre oameni”, un nou roman monumental (prin dimensiuni) semnat de Ken Follett, Niciodată, la Rao, și două reeditări mult-așteptate în colecția „Raftul Denisei”, Confesiunile unei măști, de Yukio Mishima, și mai ales, Daniel Stein, traducător, de Ludmila Ulițkaia.
Nonficțiune
La fel cum a fost și în tot restul anului, și în decembrie nonficțiunea a surclasat ficțiunea în noutăți și diversitate. La Publica a apărut cea mai recentă carte semnată de Walter Isaacson, bestseller Amazon în 2021, Spărgătoarea de coduri, o biografie a unei cercetătoare contemporane, descrisă ca fiind la fel de palpitantă precum un roman polițist. Protagnosta, Jennifer Doudna a primit în 2020 Premiul Nobel pentru Medicină împreună cu coechipiera sa Emmanuelle Charpentier. Și, tot la Publica, au mai apărut încă două volume pop science foarte interesante, Vieți întrețesute. Cum ne clădesc fungii lumile, ne schimbă mintea și ne conturează viitorul, de Merlin Sheldrake, și Orice viață arde. Cum explică termodinamica originea oricărei forme de viață, de Jeremy England, dar și o carte care combină dezvoltarea personală cu antreprenoriatul (și care sună ușor idealist din titlu), O lume fără e-mail. Cum să regândești munca într-o epocă a excesului de comunicare, de Cal Newport.
În colecția „Anansi. Mentor” a apărut volumul Frontiera, de Kapka Kassabova, un jurnal de călătorie în zona Balcanilor care ne prezintă (într-o scriitură splendidă) o parte a Europei foarte apropiată (geografic), dar pe care o cunoaștem mult mai puțin decât alte zone mai îndepărtate. Și, tot în cadrul Editurii Trei, un memoir literar simpatic și amuzant, despre viața într-o agenție literară newyorkeză, Anul meu cu Salinger, de Joanna Rakoff, volumul Scrisori de la un astrofizician, de Neil deGrasse Tyson, un fel de testament spiritual al cunoscutului astrofizician american, un volum de conferințe pe tema religiei susținute de Viktor E. Frankl, Dumnezeul neștiut. Psihoterapie și religie, precum și mult-așteptata autobiografie a îndrăgitului actor american Will Smith, Will, de Will Smith și Mark Manson. Și, tot din categoria vedete și divertisment, la Vellant a apărut autobiografia celebrului actor și comedian, Jerry Seinfeld, O fi bun de ceva?, despre care habar n-am dacă e bună de ceva, sunt mare fan Seinfeld (știu pe de rost episoadele, replicile, dar tot mă uit la ele, mai ales în pauza de masă și mai ales de când e Seinfeld pe Netflix), și, tot aici o carte de neuroștiințe care-mi atrăsese atenția încă de acum câțiva ani când era în pregătire și pe care sunt curioasă s-o citesc, Șapte lecții și jumătate despre creier, de Lisa Feldman Barrett.
Mai multe cărți noi despre cultură și mentalități, apărute pe ici pe colo, precum albumul Bucureștiul între Orient și tentația modernității, de Ulysse de Marsillac, o selecție de texte de călătorie, acompaniate de acuarele de Amedeo Preziosi și Carol Popp de Szathmári și de fotografii realizate de Ludwig Angerer, un volum îngrijit de istoricul Adrian Majuru, sau noul volum al colecției „Istorie cu blazon”, Șalul negru, de Contele Andrei Olsufiev, o carte aflată la granița genurilor, roman autobiogafic, cronică de familie și cronică a unei lumi dispărute (vechea aristocrație rusească), ambele apărute la Editura Corint. Sau volumul ilustrat Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est, în secolele XVI–XIX, de Constanța Vintilă, Giulia Calvi, Mária Pakucs-Willcocks, Nicoleta Roman, Michał Wasiucionek, apărut la Humanitas, o carte care „dezvăluie destine, oameni, slăbiciuni și mode care dau seamă de farmecul și culorile câtorva secole din istoria lumii noastre de azi”. Tot la Humanitas mai avem câteva cărți notabile de istorie, precum Bazarul unui poet. Memorii de călătorie în Germania, Italia, Grecia, Orient și țările dunărene, de H.C. Andersen, „considerat o capodoperă a expresivității, pitorescului și detaliului poetic”, Jurnale pariziene și Însemnări din Caucaz, de Ernst Jünger, antologia Cartea orașelor, coordonată de Andreea Răsuceanu, dar și eseuri: Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare, de Bertrand Rusell, sau Bun venit la circ. Eseuri despre lumea de azi, de Alessandro Baricco.
O apariție de excepție la Editura Baroque Books&Arts, Dicționar îndrăgostit de parfumuri, de Elisabeth de Feydeau, un volum apărut în 4 culori diferite ale copertei, Harta Cunoașterii. O istorie în șapte cetăți sau cum au fost pierdute și regăsite ideile Antichității, de Violet Moller, și Dinastiile luxului, de Yann Kerlau, iar la Rao un nou album despre actitivatea artistică a unui mare creator renascentist, Leonardo. Măiestria desenului, de Carlo Pedretti.
La Art a apărut un volum de eseuri ale celebrei scriitoare Margaret Atwood, După faptă și răsplată, care investighează în cinci capitole-eseu, „povara datoriei atunci când ea nu are legătură doar cu bani” și „discută aspectele psihologice, sociologice, istorice, dar și teologice și ecologice ale conceptului de datorie”, precum și un volum cu ilustrații, Ghid de călătorie în Sistemul Solar. Tot ce trebuie să știi despre vacanțele spațiale, de Jana Grcevich și Olivia Koski.
Alte apariții: la Pilot Books a apărut o biografie a tenismenului Roger Federer, Maestrul. Îndelungata carieră și superbul joc al lui Roger Federer, de Christopher Clarey, și un volum pentru pasionații de aventuri, Din sălbăticie. Poveștile de viață ale unui explorator, de Ben Fogle; un nou volum despre lumea în care trăim în colecția „Corint Future”, Superputerile inteligenței artificiale. China, Silicon Valley și noua ordine mondială, de Kai-Fu Lee; Miturile care ne învață să trăim, de Joseph Campbell, un volum care „explorează legătura vitală dintre om și mituri și explică modul în care acestea pot intensifica potențialul nostru uman”, la Herald; Orașul solitar. Arta de a fi singur, de Olivia Laing, o meditație asupra singurătății și felului în care-i putem face față, la Curtea Veche; iar la Litera două volume sintetice, Mic ghid de filosofie și Mic ghid de psihologie.
Cărți pentru copii
Pe raftul de cărți pentru copii în decembrie au fost puține apariții, dar alese. Cele mai multe le-am găsit la Editura Art, în primul rând două volume semnate de autori români, ambele ilustrate de Dan Ungureanu, Hai pe Lună împreună, de Florin Bican, o nouă carte cu Apolodor, și Întâiul meu cuvânt de pionier, de Adina Rosetti, un volum despre copilăria în comunism. Tot aici, mai multe volume din serii deja celebre ale unor autori străini: ediția ilustrată Harry Potter și prizonierul din Azkaban, de J.K. Rowling, Cartea Prafului (Vol II). Federația secretă, de Philip Pullman, și Divanul păsărilor, vol 5 din seria „Miss Peregrine”, de Ransom Riggs.
Alte apariții: o nouă antologie de povești din lumea întreagă apărută la Frontiera, Ce a făcut marchizul când a aflat, de Brad Florescu, cu il. de Matei Alexandrescu, Marea mea carte cauta și găsește. În pădure, de Susanne Gernhauser, la ed. Casa, și o ediție pop-up Micul prinț, de Antoine de Saint-Exupéry, la Rao.
Cărți citite și recomandări
Decembrie a fost luna lecturilor multe, mărunte și diverse. Bine, în mare parte mărunte (a fost una care numai măruntă nu poate fi numită), iar diverse pentru că așa sunt lunile mele de decembrie, când încerc să recuperez ce n-am citit tot anul. Asta se datora și marii provocări literare Goodreads, la care am renunțat în 2022 pentru că m-am decis să citesc mai lent și mai atent.
Marea carte a lui decembrie a fost Confiteor, de Jaume Cabré, pe care v-am prezentat-o ca noutate în noiembrie și pe care nu mă așteptam nici s-o încep și nici darămite s-o termin o lună mai târziu. Însă am început-o și m-a prins. Este o cărămidă de carte, dar este frumoasă, cu un ritm narativ antrenant și o poveste care te prinde în mreje, o poveste despre frumos și despre rău, așa cum sunt marile povești. Eu spun că e o carte de citit, deși i se pot găsi și minusuri (și i s-au găsit, cu unele am fost de acord, cu altele nu), însă dincolo de minusuri și nemulțumiri, există o frumusețe incontestabilă a scriiturii și a narațiunii în această carte, așa că nu merită evitată.
Într-un registru mai puțin grav, dar relaxant și amuzant, a fost O soție de poveste, de Olga Grushin, o repovestire contemporană a basmului Cenușăresei, care m-a amuzat și surprins în același timp. Am tot spus că-mi plac reinterpretările, asta e una reușită, aș pune-o alături de Mireasa hoțomană, de Margaret Atwood, deși îi lipsește ironia mușcătoare a acesteia.
Am citit și trei cărți ilustrate, toate foarte frumoase, deși în feluri foarte diferite. În primul rând o carte care a fost de multe ori comparată cu Micul prinț și care de doi ani de zile e în topurile de vânzări din Marea Britanie, Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul, de Charles Mackesy - nu e Micul prinț, dar este chiar o poveste foarte emoționantă și foarte frumos ilustrată (perfectă de dat cadou); Epoca mea de aur. Partea întâi, de Daniel Horia, un roman grafic despre copilăria în comunism, amuzant și nostalgic (mă rog, pentru bătrânii de vârsta mea, măcar) și care mi-a adus aminte, printre altele, de farmecul familiilor și copilăriilor imperfecte, și Haiku siberian, Jurga Vilė, cu il. de Lina Itagaki, o poveste despre o altă copilărie, una petrecută într-un lagăr siberian, extrem de emoționantă și aceasta.
Ultimele două cărți sunt cum nu se poate mai diferite, este vorba despre volumul de poezii al laureatei cu Nobel pentru literatură de anul trecut, Noapte credincioasă și virtuoasă, de Louise Glück - nu pot să spun că mi-a plăcut, însă n-am citit-o pentru plăcere, ci ca exercițiu de cunoaștere mai mult, și o carte de popularizare a științei, una care a devenit de-a dreptul canonică prin simplicatea explicațiilor și forța de sinteză, și anume Șapte scurte lecții de fizică, de Carlo Rovelli, și care mi-a plăcut mai mult decât cea de poezie și chiar am înțeles mult mai multe din ea, deși fizica nu e știința mea forte. Însă efortul de simplificare și de sinteză al lui Rovelli este, într-adevăr, de admirat. Cele șapte lecții sunt, de fapt, șapte articole scrise chiar pentru și pe înțelesul publicului larg și demonstrează o mare capacitate de analiză și de sintetizare. Cred că Einstein a spus la un moment dat că nu ai reușit să înțelegi cu adevărat ceva până nu poți explica pe înțelesul copiilor. Ei bine, e clar că Rovelli a reușit și să înțeleagă și să explice cum trebuie.
Cam asta despre ultimele apariții ale lui 2021, ne așteaptă un an nou de cărți pe care ni le dorim tot mai bune!
Scrie un comentariu