• „Fii fericit când poţi şi suferă când trebuie” - J.W. Goethe

Cărți interesante decembrie 2020

Cărți interesante decembrie 2020

Decembrie 2020 a fost o lună neobișnuit de prolifică pentru lumea editorială. Spun neobișnuit pentru că, de obicei, șirul noutăților se cam termina în noiembrie, la Gaudeamus, dar acum odată cu mutarea în online nimeni nu s-a mai grăbit să scoată toate cărțile deodată așa că în decembrie, pe lângă obișnuitele cărți de Crăciun, am avut și o grămadă de alte cărți noi. Mă aștept, totuși, ca în ianuarie să avem o mică pauză de noutăți. Sper, adică. 

Pentru că e articolul de final de an, ca retrospectivă aș spune doar că, în ciuda tuturor greutăților și schimbărilor din 2020, pentru lumea cărții a fost un an bun. S-a publicat mult și s-a vândut mult, ceea ce e o veste grozavă, întrucât cu cât se vinde mai mult cu atât putem spera la cărți mai bune, mai multe și mai frumoase. Să începem, așadar, 2021 cu încă o veste optimistă (prima este, evident, începerea vaccinăriii și speranța că vom putea să revenim la o viață socială „adevărată”). 

Clubul nostru de carte de luna asta se va ține pe 29 ianuarie și vom discuta despre Frații Karamazov, de F.M. Dostoievski. Cine dorește să ni se alăture se poate înscrie în Clubul cititorilor de cursă lungă

 

Cărți interesante decembrie 2020
 

Ficțiune

Încep lista cărților interesante apărute în decembrie cu cărțile noi de la Editura Art unde am găsit numeroase titluri interesante și extrem de diverse: două romane finaliste la Booker Prize, Anul fugarilor, de Sunjeev Sahota, „povestea a trei indieni din caste diferite - Tochi, Avtar și Randeep - care, plecând din India, își amanetează viețile, fiecare cu alt preț”, și Exit West, de Mohsin Hamid, „o poveste despre viața într-o țară devastată de războaie civile și de terorism, (...) experiența reală de viață a multor familii care decid să migreze spre Vest pentru a-și salva viețile”. Tot aici, Autonauţii de pe cosmodrum, de Julio Cortázar, Carol Dunlop, „ultima carte a lui Julio Cortázar, o poveste de dragoste și o ireverențioasă carte de călătorii plină de întâmplări amănunțite și de instantanee, care detaliază aventura de treizeci și trei de zile din 1982 a scriitorului argentinian și a lui Carol Dunlop pe autostrada Paris-Marsilia”, Minunea, de Emma Donoghue, un roman despre Irlanda rurală a secolului XIX, și o nouă ediție a romanului Ochi-de-pisică, de Margaret Atwood. La Paladin, imprintul SF&F al Grupului Art, au apărut mai multe volume SF: Vin de păpădie, de Ray Bradbury, Toate sistemele în alertă, de Martha Wells, Trezirea zeilor, de Sylvain Neuvel, și Germenul Andromeda, de Michael Crichton.

La Polirom a apărut Povestiri bizare, un nou volum de proză scurtă semnat de laureata Premiului Nobel Olga Tokarczuk, Sfetnicul din sânge, roman semnat de scriitoarea americană Flannery O'Connor (deja a doua carte care apare în română în 2020 după Greu de găsit un om bun), Cine a ucis-o pe Bambi?, de Monika Fagerholm, „un roman despre iubire, vinovăţie şi prietenie, plasat în decorul unui cartier de vile de pe malul unui lac nordic, într-o comunitate prosperă, unde secretele sunt muşamalizate şi uitate”, și un nou roman de Bogdan Răileanu, Să nu lași moartea să te găsească, „povestea lui Arhip, ciobanul care e posibil să fi adus la viață balada Miorița”. 

La Nemira în imprintul Armada, au apărut două romane de Stephen King, de fapt, ambele apariții mai vechi, dar acum în traduceri noi, Apocalipsa, un roman despre „un virus care distruge lumea și o aruncă într-o bătălie între bine și rău pe viață și pe moarte” (uau, ce surprinzător!) și Misery, un roman pe una dintre temele mele preferate ale lui King, cea despre scriitor, literatură și relația scriitorului cu cititorul (aici într-o versiune de-a dreptul sinistră), și un nou roman SF promițător, Calea spre stele, de Mary Robinette Kowal, primul volum din seria „Doamna astronaut”. 

Mai multe reeditări la Humanitas Fiction, Între prieteni și Poveste despre dragoste și întuneric, de Amos Oz, Povestașul, de Mario Vargas Llosa, Viața e în altă parte, de Milan Kundera, dar și un nou volum de proză scurtă, Viitorul amintirilor, de Italo Svevo

Alte apariții: la Anansi a apărut Zona de interes, de Martin Amis, „o poveste autentică de dragoste dintr-un lagăr nazist de exterminare”, și Fata care nu se putea opri din mers, de Samar Yazbek, povestea unei fetițe care trăiește într-un oraș în plin război, la Litera Cine l-a ucis pe tata?, de Édouard Louis (autorul romanelor Sfârșitul lui Eddy Bellegueule și O istorie a violenței), o carte ce „pune sub acuzare sistemele ce îi dezavantajează pe indivizii pe care încearcă să-i excludă”, Câmpul de luptă, de Jérôme Colin, la Vellant, „un roman despre dragostea familială, cu toate emoțiile în bătaia armelor, ca pe un câmp de luptă”, Atunci când am fost fericiți, de Gong Ji-Young la Paralela 45, o carte „ ce atinge probleme sociale, chestionează problema controversată a condamnării la moarte și detabuizează felul în care ne raportăm la traumele personale”, Crudo, de Olivia Laing la Curtea Veche, o poveste care „ disecă o realitate tulburătoare, în care actorii sociali și politici schimbă mersul vremurilor într-un decor extrem de familiar”, Sonata lunii. Romanul unei iubiri, de Patricia Morrisroe, o poveste ce se desfășoară pe fundalul opulent al Vienei din secolul al XIX-lea și al cărei protagonist este compozitorul Ludwig van Beethoven, și un volum de Povești de noapte bună pentru adulți, la Niculescu. 


Nonficțiune

Două aparții de referință de la Editura Art, o carte pentru pasionații de istorie și, mai ales, medievistică, Frica în Occident. Secolele XIV-XVIII. O cetate asediată, de Jean Delumeau (recuperare din celebra colecție „Meridiane”), și Datoria. Primii 5000 de ani, de David Graeber, „o incursiune antropologică și filosofică în istoria datoriei, în care răstoarnă teoriile general acceptate”. Tot la Art un nou volum despre supraviețuire în ținururile arctice, Singur în ținutul ghețurilor. Cea mai tulburătoare poveste de supraviețuire din istoria explorărilor, de David Roberts

La Editura Publica a apărut volumul Cine l-a ucis pe John Lennon, de Lesely Ann JonesCoridorul îngust. State, societăți și soarta libertății, de Daron Acemoglu și James A. Robinson, un volum ce-și propune să ofere „o nouă perspectivă teoretică menită să ne lămurească de ce libertatea înflorește în unele state, dar se prăbușește sub autoritarism sau anarhie în altele și cum poate să prospere în continuare în pofida noilor provocări”, Învață cu inima. O educație neconvențională, de Tony Wagner, o poveste care „scoate la iveală aspectele critice cu care se confruntă părinții și educatorii în zilele noastre și ne aduce aminte că încercarea și eroarea, perseverența și respectul pentru individ sunt la baza tuturor proceselor de predare și de învățare”, De gardă-n noaptea de Crăciun, de Adam Kay, o rememorare a sărbătorilor petrecute de Kay (autorul bestsellerului O să vă cam usture) de gardă în spital pe vremea când era medic.

La Litera a apărut Trăind cu zeii, de Neil MacGregor, un volum foarte interesant ce-și propune să înțeleagă „semnificația credințelor religioase în contextual vieții publice a unei comunități sau a unei națiuni, modul în care acestea modelează relația dintre individ și stat și contribuția lor la construirea identității noastre”, și mai multe cărți din colecția „Oxford. O foarte scurtă introducere”: Istoria artei. O scurtă introducere, de Dana Arnold, Economie. O foarte scurtă introducere, de Partha Dasgupta, Logica. O foarte scurtă introducere, de Graham Priest, Matematica. O foarte scurtă introducere, de Timothy Gowers, Cunoașterea. O foarte scurtă introducere, de Jennifer Nagel, Jung. O foarte scurtă introducere, de Anthony Stevenson.

Mai multe apariții interesante pe raftul de istorie: la Meteor Press, Copiii pierduți ai României. Realitatea crudă a orfelinatelor comuniste, de Jean-Philippe Legaut, și România Comunistă (1948-1985). O analiză politică, economică și socială, de Michael Shafir, iar la Didactica Publishing House Ceasul deșteptător al lui Platon și alte invenții antice uimitoare, de James M. Russell, și Misterele Istoriei. Adevărul despre miturile din trecutul nostru, de Graeme Donald și Greg Stevenson. În colecția „Istorie” a Editurii Trei a apărut un volum de istorie comparativă ce-mi pare extrem de interesant,  Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii, de Paul Strathern, care urmărește schimbările istorice prin prisma marilor imperii (de la Imperiul Akadian la America contemporană), iar la Humanitas un alt volum de referință: O istorie mondială a comunismului. Complicii. Încercare de investigație istorică, de Thierry Wolton

Pe lângă Mărire și decădere, la Trei au mai apărut încă trei volume interesante, fiecare din domenii diferite: Viețile secrete ale planetelor. Ghid de utilizare a sistemului solar, de Paul Murdin - astronomie, Din dragoste de viață, de Erich Fromm - conferințe radiofonice ținute de celebrul psihanalist pe teme diverse: iubire, politica, bine si rau, agresivitate, plictiseala, interpretarea viselor, și Ce este filosofia antică?, de Pierre Hadot - una dintre cele mai cunoscute și apreciate cărți pe acest subiect scrise pentru publicul general. 

Pe raftul de cărți practice avem Manualul Marthei. Cum să faci (aproape) totul, de Martha Stewart, un îndrumar practic cu tot felul de idei utile în gospodărie (cam cum erau în secolele trecute manualele pentru tinerele căsătorite) și În jurul lumii în 60 de secunde, de Nuseir Nas Yassin și Bruce Kluger, „o carte despre surprinzătoarea călătorie de 1 000 de zile a lui Nuseir Yassin, având la baza seria video Nas Daily”, și de la Ed. Publica Niksen. Arta olandeză de a nu face nimic, de Olga Mecking, și Sub cerul liber. Ghid practic despre cum să trăiești în natură, de Markus Torgeby.

Alte apariții: un scurt eseu despre lumea contemporană apărut la Polirom, Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării, de Elif Shafak, un memoir despre dependența de alcoolism, recuperare și retragerea în natură apărut la Black Button Books: Luminile Nordului, de Amy Liptrot, și un studiu de referință apărut la Tact, Iluminismul. O genealogie, de Dan Edelstein

 

Cărți pentru copii 

Una dintre cele mai frumoase cărți pentru copii apărute în decembrie a fost Fabuloasele ore ale lui Jacominus Gainsborough, de Rebecca Dautremer, o poezie vizuală, la fel ca și celelalte cărți ale autoarei. La fel de frumoase sunt și ultimele apariții de la Signatura, Zâna-Vrăjitoare, de Birgitte Minne, cu il. de Carll Cneut, Penele dragonului și Croitorașul cel viteaz, de Arnica Esterl, cu il. de Olga Dugina, Andrej Dugin.

La Ed. Arthur au apărut multe cărți, în special în colecția „Arthur Retro”: Din marile legende ale lumii, de Alexandru Mitru, il. Mircea Nicolau, Ariciul în ceață, de Serghei Kozlov & Iuri Norstein, cu il. de Francesca Iarbusova, Osul de pește fermecat, de Charles Dickens, il. Iacob Desideriu, Mica Vrăjitoare, de Otfried Preussler, il. Done Stan, Abu-Hasan, de I.L. Caragiale, il. Gheorghe Marinescu. Tot o carte de referință, dar apărută în altă colecție, este și Mănușa. Poveste ucraineană, il. Oleg Vasiliev și Erik Bulatov, apărută în formatul original. De asemenea, o altă apariție ce merită menționată este Harry Potter și Camera Secretelor, de J.K. Rowling, ed. il. de Jim Kay. Și tot pentru cititorii middle grade, un noi volum semnat de Richard Peck, Un an hai-hui (alături de Departe de Chicago, este unul dintre cele mai frumoase și amuzante romane pentru copii). 

Multe și diverse apariții și la Didactica Publishing House: Șahul. O poveste pentru copii, de Adrianna Staniszewska și Ursula Staniszewska, Muzică pentru copii, de Rebecca Rumens-Syratt, Ce și cum simt, de Pierre Winters, Eline van Lindenhuizen, Cum funcționează corpul meu, de Pierre Winters, Madeleine van der Raad, o serie despre gestionarea emoțiilor de Catherine Dolto: Bun sau rău, Furia și Emoțiile și sentimentele, și o foarte frumos ilustrată poveste pe care-mi doream demult s-o văd în română, Șoapta, de Pamela Zagarenski.

La Humanitas Junior am descoperit multe cărți de autori români, O vacanță de 10+, Povestiri născocite și desenate astă-vară, Călătorie pe Volta, Planeta Becurilor, de Iulian Comănescu, Cea mai frumoasă noapte. Cea mai frumoasă zi, de Liana Alexandru, Fabrica de lipici, de Carmen Tiderle, Tue, uriașul de gheață, de Ana Alfianu, Tigrul nerecunoscător. Povești asiatice alese și traduse de Ștefan Liiceanu

În încheiere trei cărți de nonficțiune de la ed. Casa, Aventurieri și exploratori, de Susanne Gernhauser, Am ochi, mâini și burtică, de Regina Schwarz, Primul meu minidicționar, de Katja Senner


Cărți citite și recomandări 

Datorită perioadei de concediu, în decembrie am reușit să citesc mai multe cărți decât în alte luni, în total 17 (!). Bine, m-am și ambiționat să termin provocarea Goodreads (am reușit, dar pentru anul ăsta mi-am propus un număr mai mic de cărți pe care vreau să le citesc pe îndelete). Nu mi-au plăcut toate, încep cu ce nu mi s-a părut grozav, pentru că sunt mai puține.

Ce nu mi-a plăcut: Odiseea povestită de Penelopa, Circe, Calypso și celelalte, de Marilù Oliva, mi s-a părut o relatare fadă a ceea ce știam deja din Odiseea și alte cărți despre mitologia greacă, nici pe departe la fel de interesantă sau frumos scrisă cum a fost Circe, de Madeleine Miller. Slăbuță mi s-a părut și Sora de zăpadă, de Emma Carroll, o poveste dickensiană de Crăciun, și, deși nu pot să spun că ar fi proastă, nu mi-a plăcut grozav nici volumul de poezie al Ruxandrei Novac, Alwarda, dar asta și pentru că, dintre toate genurile, poezie (mai ales contemporană) citesc cel mai puțin, așadar îmi lipsește un sistem de referință pentru a o aprecia. Însă mi-am propus să citesc măcar un volum de poezie contemporană pe an, ca să nu pierd firul de tot.  

Ce mi-a plăcut: Un an hai-hui, de Richard Peck, abia apărut, un roman despre o copilărie de-altădată, petrecută în aer liber și-n condiții complet nesigure, dar extrem de emoționant și de amuzant, Crăciunul lui Poirot, de Agatha Christie - cartea care m-a făcut s-o apreciez pe Agatha și să vreau s-o citesc în continuare, următoarea va fi, probabil, O autobiografieFără ieșire, de Taylor Adams, un thriiler pe care-l citești pe nerăsuflate, lectura perfectă când ai două-trei ore la dispoziție și ai chef de o carte bună, dar care să nu te solicite prea tare, De gardă-n noaptea de Crăciun, de Adam Kay, al doilea volum de memorii al fostului medic ginecolog, mai subțirel (și ca pagini, dar și în conținut) decât primul, dar simpatic per total, Caietul, roman mic pentru fetițele care cresc mari, de Ioana Chicet-Macoveiciuc, o cărticică pentru fetele în devenire, care încearcă să înțeleagă schimbările prin care trece corpul și mintea lor, un volum cu o scriitură nepretențioasă și valoros mai debrabă ca mesaj, și Zbor deasupra unui cuib de cuci, de Ken Kesey, cartea pe care am avut-o în decembrie la club - mi-a plăcut ca poveste, mai puțin ca scriitură și cred că e una dintre rarele situații în care filmul e mai bun decât cartea. 

Ce mi-a plăcut mult: Prietenul, de Sigrid Nunez, o meditație dulce-amară pe tema pierderii, a doliului, a prieteniei și a literaturii, frumos scrisă, cu o doză sănătoasă de autoironie care o salvează de la a fi prea serioasă, Apeirogon, de Colum McCann, povestea a doi tați, un palestinian și un israelian, care-și pierd fiicele într-un război absurd pe care nu-l doresc și care sunt uniți de dorința de a face pace, un roman fragmentar și profund, o privire lucidă asupra lumii contemporane și, mai ales, asupra conflictului palestiniano-israelian, Luminile Nordului, de Amy Liptrot, un memoir despre alcoolism, recuperare și regăsirea identității în mijlocul naturii, și Kitchen Confidential. Aventuri din intimitatea restaurantelor, de Anthony Bourdain pe care o începusem luna trecută și acum am terminat-o (cu același entuziasm și plăcere). 

Ce mi-a plăcut foarte mult: Oameni mari, de Maria Orban, o poveste despre divorț, maturizare, identitate, relații familiale și alte minuni de oameni mari, scris excelent și cu o bună doză de umor și autoironie care mi-au mers la suflet, și două cărți de nonficțiune, De ce peștii nu există, de Lulu Miller, un volum dificil de categorisit, este o carte despre un om de știință entuziast și tenace, David Starr Jordan, despre cum pasiunea pentru știință ne poate ajuta să descoperim minunile naturii, dar cum tot ea ne poate face și orbi la ceea ce nu se încadrează în sistemul pe care singuri ni-l construim, o carte despre știință, taxonomie, darwinism, eugenie, dependență, recuperare, identitate - ați înțeles ideea, și, Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării, de Elif Shafak, un scurt eseu al scriitoarei turce despre lumea în care trăim și cea care ar putea urma post-pademie, un eseu care m-a făcut să realizez că, la fel ca și cu Julian Barnes, o apreciez pe Elif Shafak mai degrabă ca gânditor și eseist, decât ca romancier. Deși are părți destul de dure, este, în esență o carte optimistă și realistă; numai bună pentru a începe anul cu ea. 

Spor la citit, dragii mei cititori de cursă lungă și să aveți un an bun!

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Grupul editorial ART la Gaudeamus 2017

În perioada 22 – 26 noiembrie 2017, Grupul Editorial ART vă dă întâlnire la Târgul Internațional Gaudeamus la standurile sale din pavilionul central Romexpo unde peste 1000 de titluri își așteaptă cititorii de toate vârstele.

Lecturile anului 2018 de la Litera și Litera Mică

Anul literar 2018 începe la Editura Litera cu volumul cinci din celebra serie „Lupta mea” de Karl Ove Knausgård: „Mai sunt și zile cu ploaie”, iar Litera Mică își surprinde cititorii cu o ofertă foarte bogată de cărți cu subiecte din universul copilăriei și al adolescenței.

Cărți interesante iulie 2020

Luna iulie a fost deosebit și neobișnuit de bogată în apariții noi, iar august se anunță asemenea.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu