Ca și celelalte luni de vară și august a fost o lună plină de apariții editoriale, așa că suntem gata să intrăm în ritmul toamnei literare pentru că, de fapt, vara asta nu a fost, practic nici o pauză. Și, deși vara s-a terminat, la clubul nostru de carte vom discuta la finalul lunii o carte cu parfum de vacanță, Marea, marea, de Iris Murdoch (vă puteți alătura discuțiilor pe Clubul cititorilor de cursă lungă).
Cărți interesante august 2020
Ficțiune
La Humanitas Fiction au apărut 2 volume semnate de doi autori americani contemporani multipremiați: volumul de povestiri Pastoralia, de George Saunders (autor ce a primit Man Booker Prize în 2017 pentru Lincoln între vieți) și Băieții de la Nickel, de Colson Whitehead (al doilea roman al autorului premiat cu Pulitzer, după Ruta subterană). Tot aici mai menționez și două romane istorice interesante, unul despre părintele celui mai celebru premiu, Alfred Nobel, Doamna Nobel, de Lisa Strømme (voi reveni asupra lui la recomandări pentru că l-am și citit) și un altul despre porumbeii voiajori folosiți în Al Doilea Război Mondial pentru a transmite informații, Lungul zbor spre casă, de Alan Hlad.
La Editura Nemira s-au reeditat mai multe romane de Stephen King (me happy): Salem's Lot, JFK și Mobilul, precum și două cărți din seria de autor Rodica Ojog-Brașoveanu, Plan diabolic și Omul de la capătul firului. Tot la capitolul cărți polițiste mai avem și două cărți apărute în colecția „Paladin Crime Masters”: Fără ieșire, de Taylor Adams, și Când mâine nu mai vine, de Heine Bakkeid, și un nou volum apărut la Crime Scene Press: Rege în Congo, de Alain Berendom. Tot la Crime Scene Press a apărut o antologie „de sezon”, Pandemicon. Povestiri pentru sfârșitul lumii, unde semnează mai mulți autori români contemporani texte inspirate de statul acasă în pandemie.
Multă ficțiune contemporană și la Ed. Trei: un nou nordic noir semnat de Jørn Lier Horst, Omul cavernelor, un nou roman de Liane Moriarty, Nouă Străini, un nou roman italian, Degustătoarele, de Rosella Postorino, și o serie nouă, de data asta pentru cititorii adulți, nu YA, semnată de Leigh Bardugo, A noua casă. La Litera a apărut, concomitent cu lansarea internațională, și noul roman al lui David Nicholls, Dulce tristețe, la Rao Codul vieții, de Carole Stivers, un roman despre o pandemie (deși nu știu cât de multă ficțiune putem să mai citim pe subiectul ăsta momentan), iar la Polirom, Corul leilor, un volum de proză scurtă semnat de talentatul scriitor maghiar de György Dragomán, și un roman nou în colecția „Actual”, Regele Zibeline în jurul lumii, de Jean-Christophe Rufin. Mie mi s-a părut promițător încă de la prima propoziție a textului de prezentare: „Un tânăr nobil european, contemporan cu Voltaire şi Casanova, ajunge în Siberia şi apoi în China, Franţa şi SUA, dar şi în alte locuri din jurul lumii, devenind în cele din urmă regale Madagascarului.”
Ultima apariție, dar nu cea din urmă, este Impostorul, de Javier Cercas, una dintre cele mai interesante cărți apărute în august, după mine. Îmi place mult cum scrie Cercas, iar subiectul romanului (povestea, în care ficțiunea și realitatea se amestecă, a unui supraviețuitor al lagărelor naziste, denunțat, la finalul vieții, drept impostor) mi se pare foarte incitant. Cartea a apărut la Editura Rao.
Nonficțiune
Una dintre cele mai spectaculoase apariții din august a fost Culorile. Pasiune și mister, de David Scott Kastan, „o explorare profundă, încântător ilustrată, a culorilor în operele de artă, în registrul lor simbolic, vizual, literar, poetic, istoric și științific”. Cartea este foarte frumoasă și din punct de vedere grafic, ca mai toate cărțile de la Baroque Books&Arts. Tot aici au mai apărut și: Eco, bio și organic și Royal Party, de Alexander von Schönburg, Creierul mic despre creierul mare. Ghid de utilizare a propriilor tăi părinți sau de ce părinții tăi te fac să te urci pe pereți, de Dean Burnett.
Multe apariții interesante pe raftul de biografii și memorii: Maria Antoaneta, de Stefan Zweig, la Polirom, Eu: Elton John, autobiografia lui Elton John la Publica, „Cu iubire tandră, Elisabeta”. „Mereu al tău credincios, Carol”. Corespondența perechii regale, volumul I, 1869–1888, la Humanitas, Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz, de Jeremy Dronfield, la Litera; și câteva și pe raftul de istorie: La Belle Epoque, de Mary McAuliffe, la Corint, Povestea banilor, de Charles Wheelan, la Humanitas, Valul uman. Cum și-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland, la Ed. Trei, și 50 de idei pe care trebuie să le cunoști. Istorie, de Ian Crofton, la Litera. Menționez și apariția unui volum dintr-o serie de referință apărută la Ed. Polirom, Enciclopedia imaginariilor din Romania, și anume volumul III al seriei, Imaginarul istoric, coordonat de Sorin Mitu.
De mare actualitate sunt și două cărți noi despre epidemii, una dedicată chiar epidemiei pe care o trăim în prezent, Covid -19. Pandemia care nu trebuia să existe și cum să fie oprită următoarea, de Debora MacKenzie, apărută la Ed. Rao, și una de interes mai general, apărută la Humanitas, Povestiri despre epidemii și vaccinuri, de Alexandru Toma Pătrașcu. Tot la categoria cărți de popularizare a științei, au mai apărut și Cutia lui Skinner. Mari experimente psihologice ale secolului XX, de Lauren Slater, la Litera, și, la Humanitas, Mama. Ultima îmbrățișare. Ce ne spun emoțiile animalelor despre noi înșine, de Frans de Waal, și Extratereștrii. Ce spune știința despre viața în Univers, ed. Jim Al-Khalili.
Pe raftul de noutăți, la categoria „Cărți despre lumea în care trăim”, câteva titluri de autori contemporani: la Ed. Publica a mai apărut o carte scrisă de minunata Leslie Jamison, Să urle, să ardă, o colecție de eseuri excelent scrise, la Curtea Veche, un volum de interviuri cu Noam Chomsky, Cum merge lumea, la Polirom, Ce-ar fi să nu ne mai prefacem? Să recunoaștem că nu putem opri catastrofa climatică, de Jonathan Franzen, iar la Trei/LifeStyle, Calea revelată. Descoperă rostul vieții tale, de celebra Oprah Winfrey.
Cărți pentru copii
La Editura Univers, într-o colecție care mie-mi place foarte mult, „Buni Cloșcă povestește”, a mai apărut un volum simpatic, Zebra care nu voia să meargă la școală (în mod normal, asta ar fi o carte educativă care să-i pregătească pe copii pentru prima zi de școală; în contextul actual, își schimbă semnificația, dar e de sperat că vom reveni la înțelesul educativ cândva). La Ed. Litera a mai apărut un volum de popularizare a științei pentru copii, foarte frumos ilustrat și cu informații utile, Evoluția. Istoria vieții pe Pământ, de Anna Claybourne, și, tot de aceeași autoare și la aceeași editură, două volume din seria „Vreau să fiu”: Vreau să fiu inginer de rachete și Vreau să fiu inventator faimos.
La Pandora M a mai apărut un volum din seria „Doctor Proctor” semnată de Jo Nesbø, Clăbuci în cadă, și o nouă carte ilustrată a Oliviei Mantelers, Kikimora își caută pisică.
Cărți citite și recomandări
August a fost foarte mult despre literatura și istoria SUA: am terminat Cântecul lebedelor, de Kelleigh Greenberg-Jephcott, care-i face un portret excelent prozatorului american Truman Capote. O începusem mai demult, dar am întrerupt lectura pentru că am simțit nevoia să aflu mai multe despre Capote însuși, așa că mi-am cumpărat toate cărțile traduse și am văzut și cele două filme care-l au drept protagonist, Capote (2005) și Infamous (2006). Am mai citit și un volum de povestiri ale unei alte autoare clasice americane, Greu de găsit un om bun, de Flannery O'Connor (în traducerea impecabilă a Antoanetei Ralian) - mi-au plăcut în special descrierile și portretele personajelor. Și am citit pentru clubul de carte Diavolul din oraşul alb. Crimă, magie şi nebunie la expoziţia care a schimbat America, de Erik Larson, o carte care mă aștepta demult în bibliotecă și care reînvie foarte detaliat o bucățică însemnată a istoriei Statelor Unite: Expoziția Universală Columbiană din Chicago de la finalul sec. XIX și crimele comise în aceeași perioadă de unul dintre cei mai misterioși criminali în serie, H.H. Holmes.
Am mai citit și un frumos basm ce reînvie poveștile rusești, Ursul și privighetoarea, de Katherine Arden, un fantasy YA relaxant, și o carte de popularizare a științei, Elogiul mersului, de Shane O'Mara, o monografie a acestui dar pe care cei mai mulți îl luăm de la sine înțeles și care este mersul, dar care, analizat atent, biologic, evoluționist, neurologic, antropologic, sociologic etc. se dovedește extrem de complex și de surprinzător. O carte scrisă cu atenție la detalii, cu un vocabular prietenos cu cititorii nespecializați și cu mult umor.
Am lăsat la urmă cartea care mi-a plăcut cel mai mult în luna care a trecut, este vorba de Patria, de Fernando Aramburu, o saga de familie alcătuită din instantanee și rememorări, într-o excelentă traducere realizată de Marin Mălaicu-Hondrari. Am scris pe larg despre ea pe blog, vă recomand s-o citiți, mai ales că în septembrie vom putea vedea și ecranizarea pe HBO.
Scrie un comentariu