Cărți interesante aprilie 2022

Așa cum, probabil, știți deja în scurt timp ne vom revedea la Bookfest, reluând, de unde l-am lăsat, acel balet special din jurul meselor cu cărți, care este familiar tuturor cititorilor și pe care nu l-am mai exersat de mult timp. Eu mi-am pregătit condurii și chiar și o rochiță nouă (două, de fapt, pentru că e bine să ai și de rezervă) și chiar aștept cu emoție acest prilej de revedere în jurul cărților.

Pentru cei interesați de clubul nostru de lectură online, luna asta vom discuta (după ce a fost ales printr-un vot democratic) un roman clasic al literaturii universale, și anume Anna Karenina, de Lev Tolstoi, iar luna viitoare, în iunie, folosindu-mă de prerogativele de administrator al grupului, am propus, în mod complet nedemocratic, să citim romanul Abraxas, de Bogdan-Alexandru Stănescu (propunere întâmpinată cu mult entuziasm, spre plăcuta mea surprindere).

Ficțiune

Multe cărți noi de ficțiune au apărut la Editura Litera: în primul rând o traducere a câștigătorului de anul trecul al Premiului Nobel pentru Literatură, Abandon, de Abdulrazak Gurnah, două cărți „cu greutate” Oglinda și lumina, de Hilary Mantel, ultima parte a trilogiei istorice dedicate lui Thomas Cromwell, și M. Fiul secolului, de Antonio Scurati, un roman care are în centru un alt personaj istoric, Benito Musolini, și care „descrie ascensiunea fascismului italian din perspectiva fondatorului său”, Heaven, de Mieko Kawakami, un nou volum de povestiri semnat de Alice Munro, Tânăra cerșetoare, Gustul dulce de acasă, de Charmaine Wilkerson, un roman de debut care „vorbește despre felul în care moștenirea unor trădări, secrete și amintiri poate influența relațiile și istoria”, Migrații, de Charlotte McConaghy, o distopie despre „drama speciilor care pier” care „se împletește cu drama oamenilor care nu știu să trăiască altfel decât distrugându-și planeta și epuizându-și resursele”, și două cărți semnate de autori români: Greier de topaz, de Florin Spătaru, și Manuscrisul fanariot, de Doina Ruști (o reeditare).

Ca de obicei multă ficțiune interesantă în cărțile Grupului Editorial Trei: pun pe primul loco carte care mă interesează prin subiect, Tyll, de Daniel Kehlmann, un roman ce urmărește aventurile celebrului bufon Till Eulenspiegel prin Europa devastată de Războiul de Treizeci de Ani, apărut la Anansi, și, tot aici, romanul recompensat cu Prix Goncourt 2021, Cea mai tainică amintire a oamenilor, de Mohamed Mbougar Sarr, dar și Fidelitate, de Marco Missiroli, și Insula lui Arturo, de Elsa Morante. Tot la Trei și ficțiune comercială: două noi romane din seria „Harry Hole” semnate de Jo Nesbø, Leopardul și Omul de zăpadă, Supraviețuitorii, de Jane Harper, și un volum de povestiri ce reprezintă debutul unui autor român, A râs și tata, de Remus Boldea.

Marinarul și alte ficțiuni, de Fernando Pessoa, al șaptelea volum din seria de autor Fernando Pessoa coordonată de Dinu Flămând, a apărut la Humanitas Fiction, și, tot acolo, literatură japoneză: Vis de primavară, de Teru Miyamoto, Templul Zorilor, de Yukio Mishima, Frumusețe și întristare, de Yasunari Kawabata, dar și un mare succes contemporan, Supraviețuitorii, de Alex Schulman, „un roman intens, apăsător și acut senzorial despre copilărie, cu secretele și, mai cu seamă, cu traumele care lasă urme adânci”. De asemenea, aici este în pregătire A fost odată la Hollywood, de Quentin Tarantino.

Apariții noi și la Nemira: Doamna England, de Stacey Halls, „portretul extraordinar al unei căsnicii din epoca edwardiană”, un romance de vară, O vară italiană, de Rebecca Serle, și două thrillere comerciale, Soacra, de Sally Hepworth, și Fetele care ard, de C.J. Tudor.

Alte apariții: un nou roman de Margaret Atwood la Corint, Înainte de Eden, o carte care redă „eternul război dintre sexe, căruia i se dedau mai multe personaje prinse într-un vârtej de sentimente”, Domnul Wilder și cu mine, de Jonathan Coe, „o scrisoare de dragoste despre sufletul cinematografului”, și un nou volum de debut, Bărbatul fără cap, de Lavinica Mitu, la Polirom, precum și două apariții insolite, volumul de poezii Scrisoare mamei, de Serghei Esenin, la Art, și Csongor și Tunde, de Mihály Vörösmarty, considerat de critici cel mai important poem dramatic maghiar.

Nonficțiune

Încep cu o apariție de excepție la Editura Trei, și anume Mitologia primitivă, primul dintre cele patru volume ale seriei Măștile zeului, de Joseph Campbell, alături de alte cărți interesante, precum O istorie a emoțiilor umane, de Richard Firth-Godbehere, o lucrare care „invită cititorii într-o călătorie fascinantă, în care vor descoperi rolul central pe care l-au jucat emoțiile în societățile omenești peste tot în lume și de-a lungul istoriei”, Un stol de grauri. Minunățiile sistemelor complexe, de Giorgio Parisi (laureatul Premiului Nobel pentru Fizică 2021), Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității, de Cristian Iftode, Teorema umbrelei. Sau arta de a observa lumea cu bun-simț, de Mickael Launay, și, aflat în pregătire, un volum demn de luat în seamă, 1000 de ani de bucurii și dureri, de Ai Weiwei. În cadrul aceluiași grup editorial, în colecția Anansi, alte două apariții notabile: Invențiile ocazionale, de Elena Ferrante, un volum ce adună articolele semnate de celebra autoare italiană în cotidianul The Guardian, aici însoțite de niște ilustrații superbissime, și Scrisori către Felice, de Franz Kafka.

Apariții de excepție și la Humanitas: în primul rând, o mult-așteptată reeditare (și retraducere) a volumului clasic Al doilea sex, de Simone de Beauvoir, o ediție aniversară a Jurnalului Annei Frank, o nouă ediție a Jurnalului esențial, de Monica Lovinescu, și, tot ediție aniversară, De ce este România altfel? Zece ani mai târziu, de Lucian Boia. Tot aici, un volum de memorialistică recentă, Pâine cu ceva. Amintiri, ca să se știe cum se trăia în comunismul oamenilor simpli, de Liliana Nechita, Cuvinte sufletești, de Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), o culegere de texte care redă o parte esențială din patrimoniul gândirii greceşti: operele pierdute ale stoicismului vechi, Fragmentele stoicilor vechi. Zenon și discipolii lui Zenon, ed. Hans von Arnim, și, la Humanitas Fiction, un volum pentru pasionații literaturii sud-americane, Două singurătăți. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel García Marquez.

La Polirom două cărți de istorie, Aristocrația talentului. Cum a creat meritocrația lumea modernă, de Adrian Wooldridge, și Originile celui de-al Doilea Război Mondial, de A.J.P. Taylor, o nouă apariție în seria „Biografii romanțate”, Celan. Am trăit, da, de Cristian Fulaș, și o ediție nouă a volumului O biografie, de Andrei Șerban, dar și un volum despre lumea (virtuală) în care trăim, Un adevăr neplăcut. Facebook și lupta pentru dominație, de Sheera Frenkel și Cecilia Kang.

Călătoria civilizației umane. Cum poate specia noastră supraviețui și prospera, de Oded Galor, un volum anunțat cu surle și trâmbițe încă de dinainte de a avea un manuscris final, a apărut la Editura Litera (a fost comparat, ca multe altele, cu deja legendatul Sapiens), și, tot aici, alte trei cărți de istorie, Eroi ai istoriei. O scurtă istorie a civilizației din vremurile străvechi până în zorii epocii moderne, de Will Durant, volumul biografic Alexandru cel Mare, de Robin Lane Fox, și Iunie 1941. Diagnostic final, de Mark Solonin, un volum care și-a propus „să spulbere o bună parte din miturile sovietice privitoare la al Doilea Război Mondial”, dar și cărți de științe umaniste: un volum de neuroștiințe, Creierul nostru muzical. De ce suntem fascinați de armoniile sonore, de Daniel J. Levitin (o ediție nouă, revăzută), și trei volume de dezvoltare personală: Spune da vieții. Orice s-ar întâmpla, de Viktor E. Frankl, Epicur și arta fericirii. Ce ne învață filosofii antici despre cum să trăim și Lecții de stoicism. Ce ne învață filosofii antici despre cum să trăim, de John Sellars.

Cărți de popularizare a științei la Publica - o carte simpatică despre astronomie, Întrebări frecvente despre univers, de Jorge Cham și Daniel Whiteson, un volum biografic, Omul din viitor. Viața vizionară și ideile lui John von Neumann, de Ananyo Bhattacharya, și unul de științe ale naturii&ecologism, Pe umerii naturii. Cum îți salvează viața zece milioane de specii, de Anne Sverdrup-Thygeson; de dezvoltare personală - 4000 de săptămâni. Time management pentru muritori, de Oliver Burkeman; dar și un nou volum de memorii în colecția „Narator”: Calypso, de David Sedaris.

Alte apariții interesante: La Baroque Books&Arts, Istoria culturală a lumii povestită de culori, de James Fox, și Parfum. O istorie grandioasă, de Elisabeth de Feyedeau; la Art, o istorie insolită și splendid ilustrată apărută în colecția „Sapiens”, Istoria lumii în 100 de animale, de Simon Barnes, și volumul de memorii O țară grozavă, de Frank McCourt; la Univers, Copilul tău citește, de Oana Moraru, un volum semnat de o expertă în educație; la Nemira, un volum de explicare a mitologiei pe înțelesul tuturor, O scurtă istorie a mitului, de Karen Armstrong; iar la Vellant, câteva reeditări: antologia Cum iubim, și volume semnate de Irvin D. Yalom: Problema Spinoza, Soluția Schopenhauer, Călătoria către sine. Memoriile unui psihiatru; și un volum de istorie contemporană la Cartier, Aventuri în Rusia de azi. Nimic nu este adevărat și totul este posibil, de Peter Pomerantsev.

Cărți pentru copii

La Humanitas Junior a mai apărut un volum din seria de antologii ilustrate (foarte frumoasă serie), Povești de noapte bună. 50 de basme și legende din lumea întreagă, de Angela McAllister, și alte câteva cărți ilustrate: Primul copil din lume, de Paola Capriolo, Luna de la Kiev, de Gianni Rodari, Poveștile bufniței. Pisoiul care se temea de orice, de Eric-Emmanuel Schmitt.

Povești noi din seria „Prietena mea, Conni”, la ed. Casa: Conni învață să călărească și Conni se deghizează (nu știu alții cum sunt, dar, de ceva vreme, eu citesc sistematic câteva cărți cu Conni zilnic; uneori și de mai multe ori pe zi), și, tot aici: Iulia are nevoie de consolare, Să descoperim spațiul, Călătoresc cu trenul și La doctor.

Cărți frumos ilustrate pentru copii și la Cartea Copiilor: Supa de șoricel, de Arnold Lobel, Împărăția fluturilor, de Sibylle von Olfers, și Băiatul acela, Emil, de Astrid Lindgren, și două romane pentru copii, unul la Pandora M, Aventura lui Billy și a puilor de vulpe, de Michael Morpurgo, și la YoungArt Fata din turn, de Katherine Arden, volumul al doilea al unei serii începută acum câțiva ani cu Ursul și privighetoarea.

Cărți citite și recomandări

În mod deja tradițional, pe măsură ce se apropie Bookfestul, lista mea cu cărți citite în fiecare lună se subțiază, așadar în martie am reușit să termin doar patru cărți (dintre care una citită în interes de serviciu, adică nu doar citită, ci și lucrată). De început, am început mai multe, dar am zis să fiu corectă și le contorizez doar pe cele terminate la final de lună.

Am citit, așadar, două romane, unul care mi-a plăcut (deși a fost imperfect), și unul pe care l-am detestat (deși nu l-am abandonat). Primul roman a fost Regulile jocului, de Amor Towles, carte pe care am discutat-o și la club și care mi-a plăcut ceva mai mult decât Un gentleman la Moscova pe care l-am citit acum câțiva ani. Regulile jocului este romanul de debut al lui Towles și a fost comparat cu Marele Gatsby, deși comparația nu ajută nici una dintre cele două cărți. Este o poveste despre New York, despre supraviețuire și ascensiune, dar care are un farmec al ei și trebuie apreciată ca atare. Este o poveste imperfectă, cum spuneam (dar să ținem minte că este debut), dar seducătoare în felul ei și chiar emoționantă. Pe mine m-a prins și mi-a oferit chiar o frumoasă evadare fictivă de câteva zile, evadare de care chiar aveam nevoie.

Romanul pe care l-am detestat a fost Mă gândesc să-i pun capăt, de Iain Reid, iar titlul ăsta a fost chiar moto-ul meu pe tot parcursul lecturii. Cred că doar dorința de a descoperi un cât de mic sens în toată abrabureala poveștii a fost cea care m-a determinat să-l duc până la capăt (însă sensul tot nu l-am găsit). Mi s-a părut o poveste prost scrisă (fraze scurte și enorm de multe întrebări retorice, care nu maschează nepriceperea într-ale scrisului a autorului, ci doar o scot în evidență), o intrigă dezlânată și o construcție voit haotică pentru a adânci misterul, dar care nu reușește să te confuzeze. Pe scurt, declar cu toată sinceritatea că n-am înțeles nimic din cartea asta. Nici care era miza, nici măcar care era intriga și nici care a fost deznodământul. Am înțeles că există și o ecranizare, sper că măcar producătorii filmului au înțeles ceva și au reușit să facă o poveste închegată, dar eu nu mai sunt curioasă să aflu nimic legat de ea.

Am citit și o carte pe care am prezentat-o ca noutate luna trecută, și anume biografia Singur. Viața lui Mihail Sebastian, de Tatiana Niculescu, care a fost, la fel, un minunat prilej de evadare literară. M-am simțit ca acasă în viața lui Sebastian. În perioada facultății mele, el era un personaj legendar datorită Jurnalului său care fusese publicat cu puțin timp înainte și făcuse mare vâlvă (era o adevărată epopee să poți găsi un exemplar de împrumut la bibliotecă; de cumpărat nici nu se punea problema pentru că deja de atunci era de găsit doar prin anticariate la prețuri prohibitive pentru studenți). Îmi amintesc de un curs de literatură interbelică ținut de Ioana Pârvulescu și unde, la examenul final, am avut ca subiect să reproducem o pagină dintr-un jurnal interbelic, iar o proporție covârșitoare dintre studenți (gen 90% sau cam pe-acolo) au ales ca model Jurnalul lui Sebastian. Atât era de popular. Am avut, așadar, parte de multe cursuri și cărți care mi l-au făcut familiar pe Mihail Sebastian și cred că Tatiana Niculescu a reușit să-i facă un portret veridic în această carte. Pentru cei care au auzit de Sebastian, dar încă nu s-au încumetat să-i cumpere Jurnalul, cartea asta e prilejul potrivit pentru a-l cunoaște în sfârșit, iar pentru cei care-l „cunosc” deja e prilej de plăcută revedere.

Închei și luna asta cu cartea citită de nevoie, dar și de plăcere, este vorba despre volumul de memorii Born A Crime. Stories from a South African Childhood, de Trevor Noah, o carte extraordinar de frumoasă, de emoționantă și de interesantă, cu un umor aparte, deosebit de fin, și cu o poveste de viață din care avem cu toții ceva de învățat. Varianta în limba română este, acum, la tipar și se va intitula Născut în afara legii. Amintiri dintr-o copilărie sud-africană, și sper să fie cartea verii pentru mulți dintre voi.

Cam atât luna asta, pregătiți-vă pentru luna viitoare când vor fi și mai multe noutăți.