• „Drumul cunoașterii e de la complicat la simplu” - Alexandru Paleologu

Cărți interesante aprilie 2021

Cărți interesante aprilie 2021

Am petrecut Paștele de anul ăsta avându-l necontenit în minte pe cel de anul trecut și, mai ales, senzația că, după un an de temeri, am putea întrevedea o speranță. E o speranță atât de firavă și o nevoie atât de mare să existe speranța asta încât ți-e și teamă s-o conștientizezi, să nu cumva să se destrame. Din fericire, pe lângă temerile și speranțele noastre, cărțile continuă să apară fiecare în ritmul ei, toate ritmurile de apariție depășind cu mult ritmul și timpul pentru citit.

În mod normal, în mai ne-am fi pregătit pentru târgul de carte de vară, cel care încheia prima parte a anului editorial, Bookfest. Vom avea și anul ăsta un echivalent online, în sensul că editurile vor pregăti, cu siguranță, apariții noi până la finalul lunii, însă mai durează până vom putea avea, din nou, întâlniri fizice cu lumea cărții. 

Pentru cei interesați de clubul nostru de carte, luna asta vom discuta Wolf Hall, de Hilary Mantel, vineri, pe 28 mai. 

 

Cărți interesante aprilie 2021
 

Ficțiune

Mult-așteptată, una dintre aparițiile notabile ale lunii aprilie, este traducerea romanului care a luat anul trecut Premiul Goncourt, Anomalia, de Hervé Le Tellier, apărut în colecția Anansi. World Fiction, un roman „conceput pe structura unui serial de televiziune de înaltă clasă, care creează dependență și, în același timp, concentrează stilurile și tramele a numeroase romane contemporane de succes: roman noir, thriller, roman de campus, de dragoste, de familie, biografic” și, se adaugă în prezentare, roman SF. All in one, cum s-ar zice; o combinație interesantă oricum ai lua-o. Eu sunt reticentă la romanele SF scrise de scriitorii de ficțiune literară, SF-ul mi se pare un gen aparte, ale cărei reguli nu sunt înțelese de oricine, însă am văzut, până acum, numai păreri entuziaste legate de el, așa că sunt, evident, curioasă. 

În colecția „Clasici contemporani Litera” se continuă seria de autor Javier Marías cu Inimă atât de albă și a apărut un roman japonez Povești de vară, de Mieko Kawakami, roman care „zugrăvește un portret radical și intim al unor femei obișnuite din Japonia contemporană, descriind traiectoriile impresionante ale celor trei eroine într-o societate care nu le dă nici o șansă”, iar la Humanitas Fiction, două romane din spațiul rusesc, A fost doar ciumă, de Ludmila Ulițkaia, și Cei mai frumoși ani din viața lui Anton, de Norris von Schirach, un roman a cărui acțiune se petrece în Rusia, dar al cărui autor este un german care acum locuiește în București. Tot aici, pentru cititoarele de romance-uri, Cofetăria cu miracole, de Christian Escriba și Silvia Tarrago, „un tablou plin de culoare al Barcelonei, o feerie care are în centrul său magia dulciurilor” (cred că e suficient pentru o caracterizare). 

După Maria Stepnova cu Femeile lui Lazăr, Curtea Veche a reeditat luna trecută și Lumânările ard până la capăt, cel mai cunoscut și îndrăgit roman al autorului maghiar Sándor Márai, și a mai scos un volum de proză scurtă al autoarei ruse Tatiana Tolstaia, Pereți albi

Literatura română contemporană e prezentă cu trei cărți noi: Te iubesc, dar nu pe tine, un roman de Raluca Feher (cunoscută pentru America dezgolită de la brâu în jos) la Trei, o nouă mini-biografie romanțată apărută la Polirom, Hortensia Papadat-Bengescu. Străina, de Ana Maria Sandu, și un nou roman apărut în colecția „Biblioteca de proză contemporană” a Editurii Litera, Cabinetul albastru, de Simona Preda.

Închei cu literatura „de consum”: la Nemira a apărut (într-o nouă traducere) un nou roman clasic al lui Stephen King, Christine, un thriller psihologic semnat de Tana French, Misterul ulmului, și un fantasy young adult, Toți sfinții rebeli, de Maggie Stiefvater; la Crime Scene Press, trei noi romane crime fiction, Proprietăreasa, de Valerio Varesi, Cele trei femei ale domnului consul, de Jean-Cristophe Rufin, Sufocare, de George Arion; un SF la Paladin, Portalul Albuquerque, de Peter Clines, și un roman ușurel despre iubire și literatură la Trei, Scriitori și îndrăgostiți, de Lily King

 

Nonficțiune

Necesare de multă vreme, în aprilie s-au reeditat mai multe dintre cărțile lui Emil Cioran la Editura Humanitas, în ediții cartonate și cu o grafică cel puțin îndrăzneață (având în vedere stilul autorului). Au apărut, până acum, Razne, Carnetul unui afurisit, Căderea în timp, Exerciții de admirație și Demiurgul cel rău. Tot aici s-a mai reeditat și Jurnalul unei fete greu de mulțumit, de Jeni Acterian, și au mai apărut un volum despre istoria planetei noastre, Călătorie spre centrul Pământului. Extraordinara expediție de explorare științifică în adâncurile lumii noastre, de David Whitehouse, și două volume de istorie contemporană, Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială, de Oliver Jens Schmitt și De unul singur. Memoriile unui membru al Gărzilor Roșii, de Fan Shen

La Editura Litera am remarcat mai multe volume interesante: un jurnal de călătorie semnat de John Steinbeck, Călătorii cu Charley în căutarea Americii, un tablou al Americii secolului XX în toată diversitatea sa, o biografie a Elenei Ceaușescu, Elena Ceaușescu sau Anatomia unei dictaturi de familie, de  Cosmin Popa, Mică istorie a religiei, de Richard  Holloway, și trei istorii alternative ale lumii: O istorie politică a lumii. Trei mii de ani de război și pace, de Jonathan Holslag, Atelierele științifice și lumea, de Robert P. Crease, și Când femeile conduceau lumea, de Kara Cooney

Pe final de lună, la Publica a apărut o nouă carte în „Co-Lecția de Știință” care mi se pare deosebit de interesantă, Arta măcelăritului. Cum s-a luptat Joseph Lister să transforme sinistra lume a medicinei victoriene, de Lindsey Fitzharris, și, tot în aceeași colecție, un volum care pare să-și dorească să facă matematica mai simpatică Umilul Pi. O comedie a erorilor matematice, de Matt Parker

Cărți de istorie: la Polirom a apărut o nouă biografie semnată de Stefan Zweig (bine, ediția e nouă, cartea e mai veche), Erasmus, ce-l are în centru pe Erasmus din Rotterdam, unul dintre cei mai mari cărturari ai secolelor XV-XVI, la Meteor Press, Cruciadele, de Regine Pernoud, la Rao, Ultimul Leonardo. Viața secretă a celei mai scumpe picturi din lume, de Ben Lewis,  iar la ed. Trei, În serai. Viețile private ale sultanilor din Istanbul, de John Freely (a doua carte tradusă a autorului după Istanbul. Orașul Imperial, apărută la aceeași editură). 

Alte apariții: la ed. Vellant a apărut un volum așteptat cu nerăbdare de cititorii interesați de psihoterapie și nu numai, și anume O chestiune de viață și de moarte, de Irvin D. Yalom și Marilyn Yalom, povestea felului în care cei doi au trecut împreună prin una dintre cele mai grele încercări din viața unui cuplu, boala și moartea, la Trei încă o carte care-și propune să facă matematica mai simpatică (unde erau cărțile astea când aveam nevoie de ele?), Marele roman al matematicii. Din preistorie în zilele noastre, de Mickael Launay, și un volum de eseuri filozofice. Viața bună. O introducere în etică, de Cristian Iftode, la Pilot Books, Stretching pentru orice vârstă, de Jessica Matthews; la Casa o carte pentru un hobby cu poze tot mai multe pe rețelele sociale, Fii brutar în lumea mare. Ocolul Pământului cu 72 de retețe, de Tothne Libor Maria; iar la Curtea Veche Exilul Regelui, de Diana Mandache, și După Dumnezeu. Ghidul ateistului începător, de Richard Dawkins

 

Cărți pentru copii

Editura Signatura continuă să aducă pe piață cărți superbe pentru copii, cred că e cel mai potrivit cuvânt pentru aceste volume. Dintre ultimele apariții Infinitul, de Giacomo Leopardi, cu ilustrațiile lui Marco Somà, este preferata mea, fiecare ilustrație din cartea asta e un tablou superbissim. Alte apariții: Așteaptă, Myiuki!, de Roxane Marie Galiez, il. Seng Soun Ratanavanh; Copiii se nasc pentru a fi fericiți, de Vanna Cercena, il. Gloria Francella; Tam Hipopotam, text și il. Daniela Iride Murgia; Aventuri cu Matei și Hipo, text și il. Daniela Gheorghiță; Secretul domnului L.,  Cosetta Zanotti, il. Marina Marcolin; Cel special, Chiara Lorenzoni, il. Francesca Dafne Vignaga

Mai multe continuări ale unor serii de succes: Pete Motanul și vecinul cel nou și Pete Motanul și pizza perfectă, de Kimberly Dean și James Dean Brown, Dar motan călătorește și Dar motan înoată, de Cristina Andone, la Nemi; Primele litere. Scrie și șterge! Exersează cu Peppa și Primele numere. Scrie și șterge! Exersează cu Peppa, din seria Peppa Pig, la Arthur; Poveștile prieteniei, de Cristina și Alex Donovici, la Curtea Veche. 

Mai multe cărți educative și interesante apărute la Univers: Zero deșeuri, de Sima Ozkan; Corpul uman din afară spre înăuntru, de Cristina Junyent; Cum să ne simțim mai bine. Pentru copilașii care fac crize de furie, de Holly Brochmann, Leah Bowen; Zâna fericirii, de Cornelia Funke; Lupul care voia să călătorească în jurul lumii și Lupul care voia să-și schimbe culoarea, de Orianne Lallemand

Și alte două serii simpatice, una la Humanitas Junior, Dada și Nunu. Mâncăm frumos și sănătos și Dada si Nunu. Ne spălăm pe dinți, și una la Arthur: Veverița Tremurici își  găsește un prieten, Veverița Tremurici, noaptea și Veverița Tremurici dă o petrecere de ziua ei, de Melanie Watt. 

 

Cărți citite și recomandări

Aprilie a fost o lună a lecturilor lejere, am simțit nevoia de puțină relaxare mentală, așa că am citit primul volum dintr-o serie YA fantasy (escapismul meu preferat), Prințul nemilos, de Holly Black, și un volum de povestiri din același univers ficțional, Cum a ajuns regele din Elfhame să urască poveștile. Au fost simpăticuțe și suficient de lejere, cred că continui și cu celelalte două volume ale trilogiei, deși nu s-au apropiat de preferata mea din domeniu, seria Grisha, de Leigh Bardugo, recent (prost) ecranizată de Netflix. 

Tot ca lectură lejeră am ales și Lasă lumea în urmă, de Rumaan Alam, o distopie care pare că recrează starea noastră de panică și de alertă din ultimul an, într-o poveste despre o vacanță care se transformă într-un vis urât. N-a fost rea, dar nici grozavă. Mi-a amintit de ce nu-mi place să citesc cărți science-fiction scrise de scriitori de literary fiction (ce vă ziceam și mai sus legat de Anomalia). Una peste alta, merge citită într-un weekend sau într-o seară când n-ai chef de ceva prea dificil, ci doar de o carte care să te țină ocupat. 

Tot la lejere intră și două volume de nonficțiune: Geneza. O origine profundă a societății, de Edward O. Wilson, unul dintre biologii mei evoluționiști preferați. Lejeră nu atât prin conținut, cât prin lungime. Este o sinteză mică, de o sută și ceva de pagini, care încearcă să schematizeze principalele idei ale operei științifice a lui Wilson. Am vorbit despre ea și alte cărți despre evoluționism și în articolul de luna trecută: 10 cărți despre evoluția omului mai bune decât „Sapiens”. Și cel de-al doilea volum de nonficțiune e tot o carte pe scurt, aproape o broșurică, Împreună este mai bine, de Simon Sinek, un fel de carte de dezvoltare personală și coaching, citită pentru a mă lămuri dacă merită să citesc și astfel de cărți. Ideea e că după ce am citit-o, am cumpărat și Începe cu de ce, de Simon Sinek, și Inovatorii, de Wlater Isaacson, și am scos din bibliotecă și Originalii, de Adam Grant. Deci, probabil că răspunsul e că, da, merită să citești și astfel de cărți și broșurica asta a fost chiar interesantă. 

Am lăsat pentru final cea mai bună carte citită în aprilie și aceasta este Interpretul de maladii, de Jhumpa Lahiri. Este o carte care a mai apărut acum mulți ani în colecția „Cotidianul”, iar acum a fost recuperată în colecția „Babel” a Editurii Nemira, într-o nouă traducere semnată de Alina Sârbu. Este un volum de proză scurtă, volumul de debut al Jhumpei Lahiri, pentru care a luat și Premiul Pulitzer, în 2000, și fiecare text din acest volum este o mică bijuterie atent și perfect șlefuită. Știam că e o carte bună, mă așteptam să-mi placă, dar tot am fost suprinsă de frumusețea scriiturii și de construcția perfectă a fiecărei povestiri (și, în română, evident, de frumusețea traducerii). Recomand cu toată inima, e un volum de pus la suflet. 

Mai zic doar că m-am apucat de o carte pe care am amânat-o mult timp și acum am găsit prilejul s-o încep, Wolf Hall, de Hilary Mantel (a fost votată pentru clubul din mai, nu de alta), și, deși îmi place mult scriitura, mă omoară cu zile povestea. Sper să reușesc s-o termin la timp. 

Spor la citit! 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Noutăți literare 12-18 martie 2018

Noutățile literare ale săptămânii 12-18 martie 2018.

Noutăți literare 1 august-15 septembrie 2018

Noutățile literare ale perioadei 1 august-15 septembrie 2018

Listă și recomandări pentru Bookfest 2017

După articolul-sinteză cu noutățile editurilor la Bookfest 2017, a venit și rândul celui cu recomandările mele și cu propria-mi listă (ideală, ca toate listele de cărți).

1 Comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu


  1. Mihaela 10-05-2021 12:28

    Multumim de info, numai bunatati.Mie personal imi plac maxim sf-urile scrise de scriitorii "seriosi". Cartile de genul asta ale lui Jose Saramago, Kurt Vonnegut, Kazuo Ishiguro (chiar, abia astept sa ajunga si la noi "Klara and the sun"), Margaret Atwood sunt printre preferatele mele. Bine, cartile lor sunt mai mult distopii, si nu sunt tot timpul convinsa ca distopiile sunt sf-uri :).

    Raspunde