• „Arta de a conduce nu constă în a gândi și a decide în locul tuturor subalternilor” - Anonim

Cel mai bun cheesecake făcut acasă

Cel mai bun cheesecake făcut acasă

Mi-este foarte greu să nu cumpăr toate cărțile de bucate pe care le găsesc prin librării. Pozele alea perfecte cu dulciuri, salate, ciorbe în care proporția între legume și zeamă pare perfect echilibrată, cocktailuri de toate culorile, aperitivele micuțe și frumos decorate… Când te uiți în cărțile de bucate toate mâncărurile par perfecte și, mai ales, toate par ușor de făcut. Și tocmai ăsta e motivul pentru care trebuie să fac eforturi să nu le cumpăr pentru că, în general, nu sunt chiar așa ușor de făcut și foarte rar ies ca în poze.

Mi-am luat, însă, acum câțiva ani de la un chioșc de ziare, ediția prescurtată a Cărții regale de bucate a Principesei Margareta (pentru poze, mai ales, evident). Am avut, însă, surpriza să găsesc acolo câteva rețete care chiar nu au fost greu de făcut, și, mai ales, mi-au și ieșit. Uneori, numele lor par destul de sofisticate, dar, de regulă, sunt chiar simple. Puteți găsi, de exemplu,  Lemon Drizzle Cake (care e un chec foarte bun și simplu de făcut), chilli con carne, prăjitură de iaurt, gazpacho andaluz, penne rigate cu Roquefort, sufleu de brânză, plăcintă de la castelul Tullgarn sau prăjitură „Gabriela”.

Volumul e interesant și pentru că, din când în când, presărate printre rețete, găsești și poveștile unor membri aparținând caselor regale europene. De fapt, poveștile și rețetele sunt legate între ele, iar cartea este, astfel, un mod plăcut de a aduce laolaltă povești despre oameni și mâncăruri. Printre personalitățile prezentate de Principesa Margareta se numără: Regina Silvia a Suediei, Regele Simeon II și Regina Margarita ai bulgarilor, Principele Nicolae, Regina Sofia a Spaniei, Charles, Prinț de Wales, precum și alți membri ai Casei Regale a României (Regele Mihai, Regina Ana și surorile Principesei Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria).

Rețetele și poveștile sunt completate de un Glosar în care sunt explicați câțiva termeni culinari, dar și feluri specifice de brânzeturi sau vinuri, și este încheiat de un scurt Cod al bunelor maniere la masă realizat de doamna Aurelia Marinescu.

Dintre toate rețetele (evident că nu le-am făcut pe toate, nici pe departe), preferata mea, și cea pe care toată lumea mi-o cere mereu s-o fac, este New York Cheesecake. Până acum, e cel mai bun cheesecake (fără coacere) pe care l-am mâncat (de obicei, e prăjitura pe care o comand la fiecare restaurant sau ceainărie, așa că am încercat destul de multe). Cheesecake-ul care se face la cuptor e o altfel de prăjitură, doar că, până acum nu am găsit nici o rețetă care să-mi iasă. New York Cheesecake se face repede și foarte ușor, iar rezultatul e deosebit. Nu mi s-a întâmplat să nu-mi iasă vreodată.

Eu i-am adus și câteva „îmbunătățiri” rețetei ca s-o fac și mai ușoară, adică nu mai fac blatul din biscuți digestivi amestecați cu unt (mi se pare puțin grețos), ci pun direct pișcoturi dedesubt, și în loc de brânză Philadelphia, cum e în rețeta originală, pun brânză dulce de vacă pe care o bat cu blenderul până se face cremoasă.

Așadar, ca ingrediente, aveți nevoie de: 1 plic de gelatină, 450 de grame de brânză cremoasă, 150 de grame de zahăr, un praf de sare, 200 grame smântână grasă și 200 grame de smântână dulce pentru frișcă (smântână dintr-aia lichidă la cutie). Brânza se bate cu blenderul (nu prea merge cu mixerul, că nu iese suficient de cremoasă), se pune gelatina înmuiată pe foc (scrie pe spatele plicului cum se prepară) și se amestecă amândouă. Separat, se bate smântâna pentru frișcă și apoi se amestecă cu smântâna grasă. Ambele compoziții se amestecă și se adaugă zahărul și sarea. Într-o tavă (rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, de care aveți), puneți un celofan peste care turnați compoziția finală. Deasupra ei aranjați pișcoturile și o lăsați la frigider, cel puțin patru ore sau, cel mai bine, peste noapte.

Sosul de deasupra se poate face cu orice fel de fructe de pădure, dar cel mai bun este cel de afine. Din 200 de grame de afine, jumătate le amestecați cu 100 de grame de zahăr și puțină apă și le țineți câteva minute pe foc (amestecând continuu), până se încheagă compoziția. Adăugați restul de fructe peste aceasta după ce s-a răcit puțin. Eu înmoi puțin și pișcoturile cu zeama din sos, ca să nu rămână tari. Pui prăjitura pe un platou (celofanul sau hârtia de copt te ajută să nu se lipească de pereții tăvii) și ornezi cu sosul de fructe. Și asta e tot. 

Carte regală de bucate, Principesa Margareta a României, Editura Curtea Veche, 2011, col. „Cărţi Regale”

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Curtea Veche Publishing, titluri în pregătire pentru Gaudeamus 2016

Noutățile Curtea Veche Publishing pentru târgul de carte Gaudeamus 2016.

Cum m-am apucat de tricotat

La Editura Litera au apărut mai multe cărți practice,printre care și câteva care explică diferite modele de tricotat sau cum poți face diferite tricotaje: „Învățați să tricotați” și „Tricotaje pentru garderoba ta (căciulițe, fulare, genți)”, ambele de Claire Crompton.

Dorința de a avea un peștișor auriu, mic și frumos ca în desene animate

Volumul lui Patrick Louisy, „Acvariul de apă dulce. Ghid practic pentru începători”, prezintă exact pașii pe care trebuie să-i urmeze cei care vor să aibă un acvariu, dar nu știu prea multe despre asta.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu